2,634 matches
-
pradă unui grup de gherilă violent, Sendero Luminoso (Calea Luminoasă). Abordarea lui de Soto, calificată drept El Otro Sendero (Cealaltă Cale), s-a dovedit atât de amenințătoare pentru gherile, încât acestea i-au bombardat birourile și au încercat să îl asasineze. Astăzi, Sendero Luminoso nu mai există, iar de Soto și-a făcut un alt inamic: sărăcia pe glob. Amândoi suntem copreședinți ai unei comisii internaționale de experți care urmărește cele mai bune modalități de aplicare a principiilor de împuternicire legală
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
a dat speranță lumii ,,că în timp util greutățile ar trebui ridicate de pe umerii tuturor oamenilor și toți ar trebui să aibă șanse egale". Mai degrabă decât să renunțe la acel principiu, a spus Lincoln, el ar alege să fie asasinat pe loc3. Cel de-al șaisprezecelea președinte al nostru și cel mai mare nu a dus lipsă de sfaturi. Din moment ce existau atâția care îl considerau nepotrivit pentru funcție, i se țineau predici, era flatat și ridiculizat în presă, la întâlniri
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
autorității unei dinastii. În Primul Război Mondial, înfrângerile militare ale armatei austriece vor pune în evidență caracterul depășit al legitimității tradiționale a dinastiilor. Cei doi moștenitori prezumați ai bătrânului împărat au dispărut unul s-a sinucis, iar celălalt a fost asasinat. Pe ruinele imperiului austriac, opt națiuni și-au dobândit independența națională sau și-au desăvârșit integritatea teritorială. În epoca în care au trăit, mari oameni de stat precum Bismarck, Disraeli sau Gladstone au întărit paradoxal legitimitatea monarhică. Mazzini, Garibaldi și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
146, 166. 8 V. Ferdinand A. HERMENS, Europe between Democracy and Anarchy, Notre Dame Ind. University of Notre Dame Press, 1951 și The Representative Republic, Notre Dame Ind. University of Notre Dame Press, 1958. 1 Legionarii Gărzii de Fier au asasinat mulți profesori universitari, între care doi rectori. 2 Harold LASKI, Le Gouvernement parlementaire en Grande Bretagne, 1948. ----------------------------------------------------------------------- COMPARAȚII ȘI EXPLICAȚII ÎN ȘTIINȚA POLITICĂ ȘI ÎN SOCIOLOGIE 2 1 Prefață Există paradigme în știința socială comparată? Există paradigme în știința socială
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
sau coșmarul, ca fantezia sau literatura: pereți care frig, telefoane și fotografii ce ucid, apartamente unde aerul se transformă într-o masă vie și frigidere al căror conținut alimentar ingurgitează realul, suflete bântuind de la un corp la altul, vise ce asasinează etc. Chiar și atunci când istorisirea evoluează destul de aproape de tipicul literaturii cu stafii sau de fantezia onirică, paradigma rămâne neschimbată - anomalia, distorsionarea realului. Cartea se încheie cu o retrospectivă: viața devine reversibilă, la fel ca literatura. Un personaj-povestitor retrăiește sau recitește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
sinonimice cuprinzând cuvinte de origini diferite: cuvânt (lat.), vorbă (sl.); arbore (lat.), copac (slav); a veni (lat.), a sosi (ngr.); sigur (ngr.), cert (neologism de origine latină); graniță (slav), hotar (maghiar), frontieră (fr.); a ucide (lat.), a omorî (sl.), a asasina (fr.). Instinctul autoconservării, ca formă de adaptare la schimbare, care a funcționat în planul mentalităților a însemnat în limbă conservarea caracterului său latin, în ciuda influențelor diverse, exercitate de idiomuri non-romanice. O dată cu Școala Ardeleană (a doua jumătate a secolului al XVIII
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
hotărâtă: stăpâni să fie dânșii.“34 Ceea ce nu l-a împiedicat - curios lucru - ca două zile mai târziu să protes teze împotriva desființării Gărzii de Fier“35, o gafă impardonabilă, căci la 29 decembrie 1933, primministrul I.G. Duca a fost asasinat tocmai de legio narii pe care el îi considera nedreptățiți. studiu introductiv 19 31. C. Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Să fim fasciști?“, Universul, an. XLIV, nr. 210, 11 septembrie 1926, pp. 1-2. 32. Constantin Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Care este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vizir Midhat pașa, unul dintre conducătorii organizației burgheze progresiste „Noii osmani“, acesta fiind însărcinat cu pregătirea unei constituții liberale. Exponent al burgheziei naționale și al intelectualității progresiste, Midhat-pașa (care va fi mazilit de sultan la începutul anului 1877 și apoi asasinat din porunca acestuia) a elaborat o constituție care - aplicată corect - ar fi îndrumat statul turc pe calea parlamentarismului și al unei de mocrații burgheze. Constituția sprijinea însă, totodată, ideea de unitate și integritate a Imperiului Otoman și de slăbire a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că în capitala României s-ar afla „mulți polonezi suspecți“; Prințul i-a precizat însă că are deplină încredere „în prefectul de poliție Radu Mihai“ (ibid., p. 6); de altfel, patru ani mai târziu, la Petersburg, țarul nu a fost asasinat de polonezi suspecți, ci de „nihiliști“ ruși. 79. „Manifestarea studenților“, ROM., an. XXI, 13 mai 1877, p. 423. 80. Nu la 24 mai, ci la 27 mai/8 iunie 1877 („București, 27 Florar/8 Cireșar. Maiestatea-sa împăratul tuturor Rusielor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Asasinatul Orasca Nicolaidi și fiica“, Pressa, an. X, 23 august 1877, p. 2). Mult mai târziu, tocmai când era aproape de termenul liberării, a voit să fugă și a fost împușcat. O versiune foarte acreditată a pretins că Pantazescu a fost asasinat; unii spun din ordin superior, alții pretind de către directorul închisorii căruia Pantazescu îi încredințase secretul unor ascunzători fictive unde s-ar fi aflat produsul numeroaselor lui furturi.171* 396 bucureștii de altădată 171. Furtul „Cloștii cu puii de aur“, celebrul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cesul verbal consemnează întâmplarea. Bineînțeles în public cazul nu mai e discutat în speță, dar după coloarea politică a combatanților, conservatorii pretind că Emil Costinescu a dat dovadă de lașitate, liberalii ripostează acuzând guvernul că a trimis un spadasin ca să asasineze pe un ziarist de valoarea lui Costinescu. (Id., ibid., nr. 11648, 26 martie 1922, pp. 1-2.) Pagina 230 * În viața publică debutează cu un cuvânt de spirit. Prefect al poliției era acum dl. Theodor Văcărescu 10. Bonifaciu scrisese ceva atingător
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stat în temniță până ce să-și sfârșească termenul. Pentru care folos ar fi încercat o evadare? Bineînțeles, ancheta oficială a conchis la o evadare, oricât de absurdă era versiunea, însă faptele, cât și convingerea generală a fost că Pantazescu fusese asasinat din ordin superior. Asupra acestui asasinat au circulat două versiuni. Întâia: Pantazescu, atât prin furtul de la Muzeu, cât mai ales prin dibăciile dovedite cât timp a stat la Cozia, dar mai mult prin afișarea unor mari proiecte de viitor, dăduse
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Marea Unire, în Beiuș, o echipă de secui a silit fruntașii români din oraș să-și sape singuri groapa, după care i-a ucis. Tot atunci, o bandă compusă din foști militari unguri, echipată și plătită de I. Urmanczy, a asasinat la Beliș (Munții Apuseni) 45 de țărani români. În prima zi a anului 1919, maiorul Barabas și oamenii din subordinea lui au atacat în gara Țigani un tren militar în care se găsea Batalionul 2 din Regimentul 16 Infanterie, omorând
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la care au participat mai multe persoane. Primul motiv, de ordin personal, a fost că liderul legionar a stat ascuns „în timp ce frații mei de luptă erau închiși și omorâți”, iar al doilea a fost sarcina primită de Stelescu de a asasina pe Nicolae Titulescu și întreg guvernul, fapt pe care acesta nu l-a îndeplinit. În opinia sa, Codreanu a intenționat preluarea puterii în trei faze: asasinarea lui I. G. Duca, a guvernului și accederea în fruntea statului. În decembrie 1935
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sau capetele încoronate și șefii statelor străine. 2. Măsuri de pază și siguranță când călătoresc personalități marcante române sau străine. În pofida măsurilor de pază și protecție ale structurilor de securitate, la 29 decembrie 1933, primul-ministru Ion G. Duca a fost asasinat de către trei legionari pe peronul gării Sinaia. Ulterior asasinării premierului liberal a fost emis Ordinul Secret nr. 173 din 20 ianuarie 1934, prin care I.G.J. a dispus măsurile pe care legiunile de jandarmi trebuiau să le execute în cazul deplasărilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se afla în închisoarea Râmnicu-Sărat, împreună cu asasinii lui I. G. Duca („nicadorii”) și Mihai Stelescu („decemvirii”). Pentru punerea planului în aplicare au fost selectați 14 subofițeri jandarmi, conduși de maiorul Iosif Dinulescu, comandantul Legiunii de Jandarmi Ilfov, care i-au asasinat pe cei 14 legionari în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, în timpul transferului de la penitenciarul Râmnicu-Sărat la Jilava, sub pretextul fugii de sub escortă. În perioada iunie 1938-martie 1939 la nivel județean, Poliția și Jandarmeria au fost unificate sub conducerea comandanților
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
s-a propus o temporizare în vederea revenirii în țară, Moruzov, poate prea încrezător în puterea sa, a ales să se reîntoarcă. În mod fatal, a fost arestat, depus la Prefectura Poliției Capitalei și apoi la penitenciarul Jilava, unde a fost asasinat la 26/27 noiembrie 1940. Șeful Abwehr a sosit la 7 septembrie 1940 în București, iar a doua zi a fost primit de Conducătorul statului român, ocazie cu care au fost stabilite coordonatele de colaborare informativă. Posibil, dar fără dovezi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și, implicit, să exploateze în folos propriu resursele petroliere, atât de necesare conflictului care tocmai se declanșase. La rândul ei, propaganda guvernului de la Berlin a afirmat că elemente ale Gărzii de Fier, care erau agenți ai Intelligence Service, l-au asasinat pe Armand Călinescu, prietenul Germaniei. Chiar ministrul Germaniei la București, Wilhelm Fabricius, a transmis la Berlin că „nu se poate respinge total posibilitatea participării «Secret Service»-ului la atentat”, dar ministrul român în Germania, Radu Cruțescu, a dezmințit rapid acest
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ștefănescu, general Ion Bengliu, general Gheorghe Argeșeanu, general Gabriel Marinescu, colonel Anibal Panaitescu, colonel Ștefan Gherovici, ofițeri de poliție și jandarmi, subofițeri și funcționari care au luat parte la reprimarea mișcării legionare în perioada anilor ’30. Alături de aceștia au fost asasinați marele istoric Nicolae Iorga și reputatul economist Virgil Madgearu, acte caracterizate de primul ministru drept „cea mai odioasă crimă pe care o va înregistra istoria neamului nostru”. Un alt lot de oameni politici a fost ridicat de acasă de legionari
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Detectivilor a fost una din structurile ostracizate în timpul statului național-legionar din cauza efortului informativ depus, cu bune rezultate, împotriva Gărzii de Fier. Șeful Corpului Detectivilor, Niki Ștefănescu, avansat apoi ca subdirector în Direcția Poliției de Siguranță, a fost unui din cei asasinați la închisoarea Jilava (26/27 noiembrie 1940), alături de alți polițiști, detectivi și agenți din D.G.P. Organizarea a rămas la nivelul celor patru grupe existente, fiecare cu trei echipe (informații, cercetări, filaj): - Grupa I-a, cu sarcini în domeniul mișcărilor politice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Colentina), Sârbu Constantin (Ghencea) și agentul Petre Gheorghiu au fost ridicați de Opriș Constantin și alți 45 de inși din Poliția legionară de la Prefectura Poliției Capitalei și duși la închisoarea Jilava. În noaptea de 26/27 noiembrie 1940 ei sunt asasinați alături de generalul Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliției Capitalei și fost ministru al Ordinei Publice, generalul Ioan Bengliu, fost inspector general al Jandarmeriei și alți șase jandarmi. În afară de cei șapte arestați, pe 2 noiembrie 1940 au mai fost asasinați subofițerii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sunt asasinați alături de generalul Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliției Capitalei și fost ministru al Ordinei Publice, generalul Ioan Bengliu, fost inspector general al Jandarmeriei și alți șase jandarmi. În afară de cei șapte arestați, pe 2 noiembrie 1940 au mai fost asasinați subofițerii: Ion Stănciuc, Nicolae Zăinescu, Nicolae Bularda, Gheorghe Niculescu, Constantin Popescu-Jandarmul (toți în celula 10) alături de Petre Tudor (celula 18), fost jandarm, însă arestat din greșeală, doar din cauza unei potriviri de nume. Singura victimă a masacrului de la Jilava care a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cerea încă odată sprijinul Ministrului României la Bruxelles pe 24 ianuarie 1904 (se pare că mai profitase de generozitatea acestuia, dar și de cea a altor persoane de la Legație): "24 Ian. 904 Onor. Dle Ministru, Vé rog iertați-mé că vé asasinez cu visetele și scrisorile mele, si eu aș vrea să nu fiu atât de ticălos, însă... Ieri am primit de la mamă alăturată scrisóre (cea reprodusa mai sus / n.n.), așa că voiu avea banii tocmai la 1 Febr. st. n. N-aș
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Luxemburg, venea din probabil cea mai respectabilă tradiție a social-democrației occidentale. Nu am nici o Îndoială că, dacă trăia mai mult, Constantin Dobrogeanu-Gherea ar fi fost un antibolșevic convins. Unul dintre fiii săi, Alexandru, a devenit bolșevic și avea să fie asasinat la Moscova, altul a fost celebrul Ionel Gherea, filosof, pianist, iar fata lui s-a căsătorit cu Paul Zarifopol. Iată În ce direcții au mers. Ziua a treiatc "Ziua a treia" Absența viziunii strategice • Merele discordiei • Plăcerea de a delega
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
acea infirmieră din Texas care, Într-un moment de disperare sau de pierdere a rațiunii, și-a ucis cei patru copii, Întreaga lume condamnând acest lucru. Ce e de făcut? Să nu condamni? E o formă de libertate să-ți asasinezi propriii copii? E o formă de insanitate mentală, nu de libertate! Mircea Mihăieș: Acestea sunt derivatele haotismului care domină, În general, lumea intelectuală. Cred că ele au mai puțin de-a face cu politicul cât cu noua libertate intelectuală. Vladimir
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]