2,388 matches
-
după 11 septembrie 1973, sediile misiunilor diplomatice occidentale, dar și ale unor state latino-americane, au fost asaltate de zeci și sute de chilieni care pătrundeau cu forța sau sub diverse motive în ambasade, cerând "azil politic". Datorită numărului mare de asasinate, arestări, dispariții, Santiago devenise un "tribunal internațional" unde puteai sa întâlnești zeci și zeci de avocați și experți juriști veniți pentru a apăra interesele patrioților chilieni, atunci când instanțele mai puteau acționa! Mai erau, de ce să n-o recunoaștem, și interesele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
9 % negri, 0,5% asiatici și 0,4% amerindieni (brazilienii calificându-se pe un ton de glumă drept un popor "cafea cu lapte"!), 4 fuse orare, 5 clime ecuatorială, tropicală, semiaridă, tropicală continentală și subtropicală. O istorie plină de conflicte, asasinate, războaie, lovituri de stat... Ca toată Lumea Nouă, și Brazilia a fost descoperită "din întâmplare" de navigatorii porniți în căutarea Indiei și a mirodeniilor. La 1500, navigatorul portughez Pedro Alvares Cabral a atins coastele Braziliei în apropiere de Porto Seguro, numind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
foamete spre Adler, iar apoi s-a mutat de una singură la Ialta. N-a avut însă posibilitatea să se stabilească în casa pe care o cumpărase mai de mult, întrucât, cu câteva zile mai înainte, se petrecuse acolo un asasinat (o execuție colectivă, de fapt, cum au fost atâtea în timpul războiului civil, care deja se declanșase în Rusia - n. trad.), iar sângele victimelor stropise bustul lui Dostoievski aflat pe o consolă” (s.n. V.Cr.). Cumplită - și cumplit de ironică - confirmare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și aliații săi, făcând din anticomunism prioritatea intereselor sale interne și externe. Specialiștii afirmă că dacă politica externă a Chile în perioada 1960-73 era "civil-pragmatică", după 1973 a devenit "pretoriano-ideologică", deplasând diplomația de la negocieri la confruntări deschise. Masivele valuri de asasinate și încarcerări, suprimarea drepturilor constituționale au dus an de an la condamnarea Chile în cadrul Comisiei de la Geneva pentru drepturile omului și a Adunărilor Generale ONU, în iunie 1976 însuși Henry Kissinger, cel care l-a susținut de la început pe Pinochet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
după 11 septembrie 1973, sediile misiunilor diplomatice occidentale, dar și ale unor state latino-americane, au fost asaltate de zeci și sute de chilieni care pătrundeau cu forța sau sub diverse motive în ambasade, cerând "azil politic". Datorită numărului mare de asasinate, arestări, dispariții, Santiago devenise un "tribunal internațional" unde puteai să întâlnești zeci și zeci de avocați și experți juriști veniți pentru a apăra interesele patrioților chilieni, atunci când instanțele mai puteau acționa! Mai erau, de ce să n-o recunoaștem, și interesele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
licitație", așa cum a reieșit ulterior din Notele și Rapoartele redactate "olograf" de cei în cauză: atașatul cultural, de presă, atașatul economic, portar, șofer, cifror și soțiile adiacente. Parcurgând paginile Dosarului CNSAS aveam să exclam și eu, ca Iulius Cezar, cel asasinat în Senat: "Și tu, Brutus"? Brutus, în cazul meu, nu-mi era fiu adoptiv, ci șofer, "trestia gânditoare" de 2 metri, fost șofer de ministru, cel care, rămas la volan la întâlnirile mele, "citea", care-mi declarase că acceptase să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
etaj, hăinuța mea din care a sărit minunatul Roskop Patent; chiar în fața mea s-a transformat într-o grămadă de rotițe, arcuri și fragmente metalice. Nu am plâns, cum s-au așteptat bunica mea și Vera Ivanovna (părtașă directă la asasinat), am rămas mut, împietrit de nenorocirea de a fi văzut omorârea lui Dumnezeu. * În vara aceea am tot tras cu ochiul la domnii aflați în vacanță, dar nu am mai văzut la nimeni vreun ceas fosforescent. Noaptea, când sclipea, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vorbit, va continua să se vorbească despre acest eveniment. Faptul s-ar putea consuma undeva, dincolo de noi, cei de toată ziua, dincolo de Zodia Coțofenei, ar putea rămâne celest, peste zilnicele întâmplări cu țigani în pijama și cu gardieni însetați de asasinate. Dacă ar fi așa, manifestația extraordinară la care participă întreaga lume ar rămâne la nivel de aleasă, rafinată mondenitate; doar atât. Ioan Paul al II-lea aduce însă altceva, esențial: instalează la locul lui "firescul", după cum este natura firii, pune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Sunt însă convins că nu-i nevoie de nici o explicație. Este suficientă o privire, unul în ochii celuilalt; așa încep evenimentele sufletești. Dar asta nu explică izgonirea prietenului meu, câinele, într-un ținut al nimănui, țară a oricărei libertăți de asasinat. O lege nescrisă, a condamnării câinelui la moarte prin măcel, pare că funcționează, într-un subtext care îndeamnă: "lovește, ucide, bucură-te de moarte". Legea funcționează cu o anume regulă segregaționistă: nu este îndreptată împotriva pisicilor: se preferă câinele. Cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
jucat roluri importante în viața politică a vremii și în istoria Mișcării Legionare. De pildă, se fac numeroase referiri la politica generalului/mareșalului Ion Antonescu, una dintre personalitățile cele mai controversate din istoria recentă a României, inclusiv la deportările și asasinatele comise împotriva evreilor. În condițiile în care continuă să apară noi interpretări privind doctrina legionară , nu sunt lipsite de interes nici considerațiile făcute cu privire la ideologiile perioadei, inclusiv la cea legionară. De exemplu, deși în spațiul public românesc Mișcarea Legionară este
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
politic”, după eticheta generalizatoare pusă legionarilor de adversarii lor ideologici, atât de dinainte, cât și de după marele război) se referă tocmai la acest răstimp-cheie, încercând să limpezească aspecte controversate (cazul Horia Sima, relația cu Antonescu, poziția față de fascism și nazism, asasinatele reprobabile, mistificările Siguranței, așa-zisa „rebeliune” din ianuarie 1941 etc.), chiar dacă nu reușește să fie întotdeauna convingător până la capăt. Defilează prin fața noastră numeroase portrete de neuitat, aflăm fel de fel de detalii necunoscute (sau prea puțin cunoscute) din culisele politice
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
călugăriță și, neputincios fiind, a întrebuințat întâi mâna, după mărturisirea scrisă a nenorocitei, rămasă cu un copil de la acest destrăbălat bătrân și alungată din mănăstire. Și așa mai departe, personaje demne de monstruoasa epocă a Papilor Borgia. Nu lipsesc decât asasinatele, pentru ca asemănarea să fie perfectă; dar desigur nu moralitatea i-a împiedicat, ci lipsa puterii de stăpâni absoluți pe care o aveau pontifii Romei în secolele XV și XVI!... Iar în timp ce sute, și chiar mii de preoți veneau să-mi
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de vedere și dacă această represiune ar fi fost ordonată de conducerea Mișcării Legionare sau de către un singur factor responsabil al acesteia, s-ar fi putut îndrepta acuzații relativ temeinice împotriva Mișcării. Dar, spre deosebire de sutele (dacă nu de miile) de asasinate din timpul lui Carol și al lui Călinescu-Argeșeanu, plănuite și ordonate la Palat și executate cu sânge rece de diferitele unelte politice, militare și polițienești, fără ca cei uciși să fi avut absolut nicio vină, asasinarea deținuților de la Jilava în noaptea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
despre arestările din timpul nopții Sima s-a dus la Prefectura Poliției și a dat ordin să fie imediat puși în libertate Argetoianu, Gigurtu, Tătărescu și ceilalți arestați. Aceste considerații nu pot însemna însă că aș aproba în vreun fel asasinatele de la Jilava, din noaptea de 26 spre 27 Noiembrie 1940, dar, cu sau fără aprobarea mea și a celorlalți, ea a apărut atunci unor legionari târâți ani de zile prin temnițe și lagăre, schingiuiți și persecutați, dați afară din slujbe
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
o formulă de împăciuire și când se părea că s-a ajuns la un acord, a venit vestea, mai neașteptată decât toate, a asasinării lui Iorga și a lui Virgil Madgearu. Am spus de câteva ori că nu aprob niciun asasinat politic, mai ales a unor oameni fără apărare, așa încât nu e nevoie să mai revin pe larg în această privință. Uciderea lui Madgearu era, pe deasupra, din toate punctele de vedere, o prostie, căci - deși era un adversar crâncen al Legiunii
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Uciderea lui Madgearu era, pe deasupra, din toate punctele de vedere, o prostie, căci - deși era un adversar crâncen al Legiunii - fusese un adversar demn al dictaturii lui Carol și persecutat de acesta, neavând prin urmare nicio vină în prigonirea și asasinatele din 1938-1939. Niculae Iorga era însă [225] pentru toți legionarii (și niciunul nu și-a schimbat în vreun fel această părere), instigatorul și deci vinovatul moral incontestabil de asasinarea Căpitanului; nu e deci de mirare că acei câțiva legionari ce
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cu totul defavorabil Legiunii, atât în țară cât și în străinătate, căci cei mai mulți nu cunoșteau sau uitaseră repede rolul sinistru al lui Iorga, creându-i astfel acestuia o aureolă de martir. Când s-a aflat la Președinție despre aceste două asasinate, generalul Antonescu a izbucnit amenințător, declarând că renunță la tot, dar având numaidecât grija să trimită misionarii săi, între care în primul rând pe colonelul Dragomir - pentru a preciza că acceptă să continue guvernarea dacă i se dă și conducerea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
dreptul de a pregăti și de a organiza cât mai repede înlăturarea Legiunii, care făcuse greșeala de a primi în Septembrie o soluție de compromis, în locul unei soluții firești, pur legi-[226]onare. S-a spus de nenumărate ori că asasinatele de la 27 Noiembrie 1940 au fost începutul pierderii popularității legionare și principala cauză a căderii ei. Este adevărat că foarte mulți burghezi timorați, luați până atunci de curent, s-au speriat, dându-se la o parte și devenind chiar dușmani
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Antonescu să dea lovitura de stat, care rămâne dovedită prin tot ceea ce am spus până acum. La argumentele anterioare trebuie amintită de altfel și recenta recunoaștere a unora dintre miniștrii nelegionari din guvernul Antonescu. Întrebați de ce nu au demisionat după asasinatele de la Jilava, unii dintre ei au arătat (chiar zilele trecute) că și-au dat imediat demisia dar generalul Antonescu le-a spus să aibă puțină răbdare, căci va înlătura în curând pe legionari [265]. Ceea ce era de demonstrat... Rămâne însă
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
tiranic de totdeauna, cât și din pricină că puțini oameni se mai pot schimba la aproape 60 de ani! După 6 Octombrie, când a constatat că Legionarii nu-l vor proclama niciodată conducătorul lor, reacțiunea lui a fost tot mai accentuată, și asasinatele de la 27 Noiembrie i-au slujit drept „nobil” pretext pentru punerea în aplicare a planurilor sale. Provocând tulburările din Ianuarie 1941, prin lovitura de stat, el este vinovat de toate întâmplările rușinoase de atunci și de toate nenorocirile ce s-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
că într-o guvernare legionară a cărei conducere ar fi fost pusă în situația de a avea întreaga răspundere, și odată cu ea toate mijloacele de a o exercita, nu s-ar fi întâmplat nimic de acest fel, și deci nici asasinatele de mai târziu din Transnistria. Căci una este să dorești să scapi de supremația evreilor, și alta este să-i asasinezi. Pe de altă parte, n ar fi exclus ca asasinarea evreilor la Jilava să fi fost făcută de agenții
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nu l-am mai văzut și am aflat că ar fi murit pe frontul Cubanului, dar nici până acum nu știu dacă știrea este sau nu întemeiată. După procesul „rebeliunii” și al celorlalte tulburări din Ianuarie, s-a judecat procesul asasinatelor de la Jilava din 27 Noiem-[282] brie 1940, dar cu toate încercările făcute de guvern nu s-a putut stabili nicio vinovăție în sarcina lui Horia Sima (condamnat în lipsă, la celălalt proces, la 25 de ani muncă silnică), așa încât
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mâna care scria autobiografii, înstrăinându-se de lume, își scrie acum Curriculum Vitae, înstrăinându-se în lume. Text publicat în revista Secolul XX, numărul 8, din 1998 Maculații și neo-nuferii Am înțeles în aceste zile de ce „mafia” noastră nu face asasinate fizice ca în Ucraina, Rusia sau Bulgaria atunci când anumiți politicieni sau ziariști îi tulbură apele și interesele. Pur și simplu nu este nevoie. Are unelte excelente să îngroape public pe oricine dorește. Pe de-o parte, jurnaliștii cu soldă sunt
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
departe cel mai important poet disident în comunism, ceea ce îl deosebește de vechii și noii săi detractori oportuniști. Despre Labiș unii susțin că ar fi fost asasinat. Nu știu ce să cred despre suprimarea sa fizică dar, fără doar și poate, un asasinat moral s-a petrecut și se petrece în continuare cu Nicolae Labiș. În anul în care a murit, publicase placheta cu titlul „Primele iubiri”. În ea tipărise poemele sale comuniste mai importante. Nimeni n-a observat că titlul volumului oglindește
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
A fost salvat de la excludere, de fiecare dată, de Mihail Sadoveanu. În 1956, Sadoveanu s-a îmbolnăvit și nu a putut „să-i țină spatele” iar „derbedeii” se pregăteau să-l excludă definitiv. Sunt încriminați pentru implicare directă în acest „asasinat politic” scriitorii Niculae Stoian, Gh. Tomozei, Alexandru Oprea și, apoi, cei ce l-au dat afară pe Labiș de la „Gazeta Literară”: Zaharia Stancu - amantul surorii Anei Pauker, Mihai Beniuc, Marcel Breslașu, Eusebiu Camilar, Paul Georgescu, Al. Jar, Eugen Jebeleanu, Cicerone
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]