1,947 matches
-
majoritar uninominal, precum țările scandinave și Germania, nu s-au deplasat deloc spre un sistem bipartidist; în aceeași perioadă, în Belgia, sistemul bipartidist a durat jumătate de secol și a fost întrerupt de emergența socialiștilor înainte de introducerea RP. În sfârșit, aserțiunea lui Duverger se bazează parțial pe afirmația ulterioară că RP duce la sciziuni în interiorul partidelor, o evoluție a cărei dovadă este rar întâlnită și neconcludentă. Acest lucru s-a întâmplat într-adevăr în partidele social-democrate danez și norvegian, dar nu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a fi al omului pentru "a-1 confunda cu forma de guvernare și pentru a face din dragostea de Libertate marea lui pasiune", aceste cuvinte, datînd din vremea Directoratului, aparțin unui fost membru al Convenției, lui La Révèlliere-Lepeaux. Ecou al aserțiunilor lui Rousseau, ele sînt semnificative tocmai pentru că se referă la organizarea unui sistem internaționalizat al sărbătorilor colective, sistem pe care îl sintetizează și îl legitimează. Despre ceea ce sînt întru totul aceste sărbători colective care jalonează cursul perioadei revoluționare, cei mai mulți istorici
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mătăse al vîrfului de cuțit ce lasă în urmă o rană prelungă și deschisă [...]", paragraful terminîndu-se prin "e suficient atît, puteți continua"4. B. Sistarea iluziei referențiale Se realizează printr-o ignorare sau manipulare a reperelor tradiționale. Acesta este rolul aserțiunilor referențiale contradictorii: (77) Sînt singur aici, acum, la adăpost. Afară plouă, afară oamenii merg prin ploaie cu capetele plecate [...] Afară este soare, nu există un copac, un tufiș care să facă puțină umbră [...]. A. Robbe-Grillet, Dans le labyrinthe, p. 9
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a faptelor de interpretare și dacă definim interpretarea ca o activitate dinamică (pe care am ilustrat-o deja) care constă în a recunoaște-construi ca fiind coerentă-pertinentă contribuția fiecărei propoziții la co-text (alte propoziții) și la context (situație de enunțare). Dincolo de aserțiunile constative și de propozițiile descriptive (pd) care asigură formarea reprezentărilor descriptive succesive, apare coeziunea-progresie și coerența-pertinență a acestei secvențe pe care putem, ca exemplu, să o schematizăm (schema 4, p. 116) pe baza schemei 1. 2. Propoziții descriptive și orientări
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
indecidabile, fie contradictorii. Teorema lui Gödel exprimă un apofatism matematic și logic, ca un ecou al apofatismului religios 13. Ea ne spune că un sistem de axiome suficient de bogat conduce inevitabil la rezultate fie indecidabile, fie contradictorii. Această ultimă aserțiune este adesea uitată în lucrările de popularizare a acestei teoreme. Teorema lui Gödel are o importanță considerabilă pentru orice teorie modernă a cunoașterii. Mai întîi, ea nu privește doar domeniul aritmeticii, ci și orice matematică ce include aritmetica. Or, matematica
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lui Schleiermacher, Dilthey, Hirst, Habermas și cunoștințele actuale În privința interpretării textelor antice. În mod similar, strategia poate fi folosită la fel de bine de către un istoric În formularea unor ipoteze pe marginea unui anumit eveniment, sau de un om de știință În aserțiunea unei legi cauzale. Este tragic faptul că tendințele majore din domeniul științelor sociale folosesc termenul hermeneutică cu subînțelesuri de renunțare la scopul validității și de abandonare a disputelor În legătură cu cine a interpretat corect. Astfel, pe lângă abordarea cantitativă și cvasiexperimentală a
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de comunicare/ interpretare a mesajelor (filosofia analitică a limbajului, teoria discursului, gramatica textului). De aici modificarea de perspectivă în metaștiința contemporană, mutație denumită pragmatic turn (pragmatische Wende), ce reprezintă impactul socialului în producția științifică, integrarea dimensiunii istorice și personale (modalizarea aserțiunilor prin atitudini propoziționale de tipul "Știu că p", "Cred că p", "Sînt sigur că p"), altfel spus transformarea științei din "context free" în "context sensitive". Erodat de geometriile neeuclidiene, de fizica cuantică, modelul cartezian al dihotomiilor tranșante adevăr/fals, parte
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ipoteză din cunoștințe anterioare, mai puțin generale, mai puțin distinctive și mai puțin vii, existente în conștiință și care derivă la rîndul lor din alte cunoștințe mai puțin generale, mai puțin distincte și mai puțin vii" (C.P. 5.311). Această aserțiune conține in nuce ideea istoricității formulată în filosofia și istoria științei, ca și cea a intertextualității (în sensul cel mai larg al cuvîntului). Pe baza indisociabilității realitate-gîndire-limbaj, Peirce propune înlocuirea teoriei corespondenței cu o teorie consensuală a adevărului din perspectiva
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
rîndul său. Sancțiunea prefigurează judecata la care este invitat lectorul" (Kibedi Varga, 1989: 68). În majoritatea cazurilor lectorul va evalua nu structura compozițională a intrigii, ci valorile sale, lecția morală indusă și/sau dedusă. "De fapt, în ficțiune lectorii caută aserțiuni despre lume" (J. Smarr, apud Kibedi-Varga, 1989: 68). În raport cu lumea reală, lumea posibilă a basmului, de pildă, oferă o imagine compensatorie, idealizată a victoriei binelui și pedepsirii răului (C. Bremond, 1973, Les bons récompensés et les méchants punis), sinteză de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
G. Péninou propune (1981) o corelație interesantă, între sintagmatica narativă și efectul persuasiv (altfel spus între sintaxa și pragmatica mesajului publicitar) în ceea ce el numește modelul salvării, modelul pradoxului, modelul enigmei și al unicității. Modelul salvării propune ca incipit o aserțiune banală urmată de evocarea unei situații concrete dificile la care intervine agentul salvator printr-o anumită prestație; această "épreuve glorifiante" este urmată de o concluzie care generalizează rolul benefic al agentului. Aserțiunea introductivă Situația dificilă Prezentarea agentului salvator Concretizarea intervenției
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al unicității. Modelul salvării propune ca incipit o aserțiune banală urmată de evocarea unei situații concrete dificile la care intervine agentul salvator printr-o anumită prestație; această "épreuve glorifiante" este urmată de o concluzie care generalizează rolul benefic al agentului. Aserțiunea introductivă Situația dificilă Prezentarea agentului salvator Concretizarea intervenției, a rolului benefic Solidaritatea există E greu să învingi singur dificultățile Atunci am ales o bancă a cooperării: am ales Banque Populaire În asociații profesionale, sindicale am învățat că sîntem puternici doar
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este un act guvernat de reguli precise, act ce modifică universul epistemic al interlocutorului și/sau atitudinea sa comportamentală. Corelativ, a înțelege un enunț înseamnă a identifica în afara conținutului său informațional finalitatea pragmatică (adică forța sa ilocuționară de ordin, cerere, aserțiune etc.). PRESUPOZIȚIE Componentă a unui element lingvistic ce rezistă la proba negației și interogației. Presupoziția aparține nivelului lingvistic (dicționarului), fiind independentă de situația de comu-nicare ("Mai fumezi?" adverbul mai semnalează existența acțiunii a fuma într-o perioadă anterioară dialogului actual
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de convenționalism care explică faptul că piața este practic un mecanism care testează raționalitatea. Motivația acestui lucru denotă că marii clasici au considerat piața ca fiind infailibilă tocmai pentru că i s-a atribuit rolul de mecanism rațional, ceea ce echivalează cu aserțiunea că ipoteza fundamentală a pieței nu poate fi ocolită, validată sau testată, ci trebuie luată - ca și clasicii acum două secole și jumătate - ca o lege naturală. Epistemologia aduce simplificarea drept argument liniștitor pentru a sublinia avantajul construirii Economiei în jurul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
generic cu care s-a demarcat, și anume tendința de echilibru dintre cerere și ofertă, care reprezintă starea de confirmare a raționalității. Nu încape îndoială că acest efect este virtual în multe privințe, ba chiar este o asumpție decât o aserțiune empirică. În realitate, dacă se produce (când, unde și cu ce costuri nu este clar?) echilibrul dintre cerere și ofertă, el este nesemnificativ pentru funcția pieței ca atare, chiar neglijabil în raport cu alte efecte a căror pondere este într-adevăr relevantă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ea este neglijabil sau rechemăm la bară ipoteza fondatoare pentru a-i retesta relevanța? Survine și o altă întrebare: pentru a explica realitatea semnificativă nu ar fi necesar să amendăm sau chiar să schimbăm ipoteza fondatoare? Răspunsul este încărcat de aserțiuni critice radicale care tulbură confortul ipotezei fondatoare propuse de iluminiști. Desigur, răspunsul nu are cum să nu fie o problemă de acceptanță a comunității teoreticienilor, dar totodată este un răspuns obligatoriu de dat pentru a se salva consistența teoriei, capacitatea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
că teoria dezvoltată pe experiența hominizării pieței ar fi contradictorie și nu ar distinge adevărul de fals, validitatea de întâmplare sau operaționalitatea de virtual. Evident este faptul că reintroducerea naturii umane în ecuația pieței conține riscul de a face interșanjabile aserțiunile logicii și cele ale psihologiei. Tot atât de evident este însă și faptul că teama de altceva, de un proces necunoscut, amestecă semnificațiile. Adică le reunește într-o entitate ce nu poate fi respinsă la infinit pe criteriul că alterează consistența vechii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
aibă funcție predictivă, Economia ar prevedea doar că invariabil contextele sunt neomogene și nelineare. Genul de prevenție la nivelul așteptărilor preferat de Economie este cel care spune că te poți aștepta la ceva anume în anumite condiții definitorii pentru contexte. Aserțiunea specifică Economiei este: „dacă există asta și asta, s-ar putea să se întâmple asta”. Adică Economia uzează de avertizări, instalează balize (nu foarte sigure în furia valurilor) pentru a semnaliza eșecurile raționalității, naufragierea acțiunii intenționate (pentru crearea de avuție
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sunt produsul unei științe pure, care uzează de logica pură. Conceptele economice survin pe calea logicii situaționale. Dacă ar fi să subliniem încă o dată distinctivitatea, am respune că în Economie cunoștințele sunt aproximări ale adevărului judecat în contexte nerecursive, irepetabile. Aserțiunile în Economie sunt deferite de cele din fizică pentru că în Economie nu vorbim despre identitate substanțială, ci de probabilitate de instanțiere a faptelor ca suport al adevărului. Cheia decelării obiectului specific al Economiei este ascunsă în intersubiectivitatea contextelor (în structurarea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
vizează principiile, mijloacele de acțiune propuse (politicile) și, până la urmă, sistemul său conceptual și metoda de conceptualizare. S-a și spus că, în esență, actuala criză globală este o criză a economiștilor și a științei lor tutelare. Evident că aceste aserțiuni au argumente raționale puternice care merită discutate pentru a le desluși sensul, cum am făcut cu bună-credință și eu mai sus. După cum este evident că ne-am afla și noi în plină eroare comunicațională dacă am lăsa nerevelate tonurile false
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
noi, oamenii vii. Noi putem fi raționali și emoționali nu ca expresie a maniheismului naturii moarte, ci ca măsură a nelimitării propensiunilor noastre pornind de la etică în orice direcție. Aici Economia ne pierde în lumea ei rece și vidă de aserțiuni raționalizante. Inadecvările conceptualizării în Economie sau despre Economie (în timpul premodern, când activitatea prevala asupra gândirii raționale pe motivul subzistenței și supraviețuirii) au marcat și substanțieri ideatice și idealități substanțiale în care dualitatea a primat nu diferit de formulele cogniției. În
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
înțelegere, să-și atribuie rolul de cetățean cu drepturi depline în cetatea științei. Desigur, Economia are o dificultate cu adevărat greu de surmontat: pentru a nu eșua ca metodă de cunoaștere a complexității ar avea nevoie de ipoteze testabile și aserțiuni adevărate care să explice consecințe reale. Cumva nemeritat, Economia se află în fața unei imposibilități cognitive. Asta însă trebuie subliniat, doar în aparență, adică această aparență care este reflexul pervers al obișnuinței Economiei de a se comporta ca o știință experimentală
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
tip puzzle. Sistemul acționează ca o invitație adresată minții umane de a-și depăși reflexul condiționat al simplificării ca singura formulă de înțelegere, de generare a cunoașterii. Abordarea holistă și heterodoxă devine posibilă după ce știința s-a eliberat de controlul aserțiunilor de către mecanismul inflexibil al logicii aristotelice, unde gradele de adevăr nu erau considerate ca folositoare, ca și când devenirea (aproximarea întregului prin procesul de creștere) este interzisă. Or, ariile de semnificații indecise, de „și”-„și”, conferă baza reîntregirii părților separate, autonomizate prin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ei s-o lase măcar un ceas în lume. Împăratul, în cele din urmă, a fost de-acord: cum i-o fi ursita! Un vârtej a luat fata și a dus-o la casa zmeului, întoarsă cu gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa-i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși de crai vrură să-și încerce și ei norocul, pentru că împăratul făgăduise jumătate din împărăție și pe fiică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
presupune formularea, argu mentarea și susținerea unei opinii personale/a unor idei inedite, pornind de la interpretări personale ale textuluisuport, prin raportare la propria sensibilitate, expe riență de viață și de lectură; dialogul, prin care evaluatorii urmăresc clarificarea unor noțiuni/idei/aserțiuni prezente în expunere, capacitatea de adaptare a candidatului la situația de comunicare, precum și stabilirea exactă a nivelului de competență lingvistică. Situarea discursului oral al candidatului pe ultimul palier, cel de „utilizator experimen tat“, presupune: lexic adecvat tipului de text comentat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
etc. Textele în care predomină scopul persuasiv - texte publicistice, reclame, discursul politic sau colocvial etc. - apelează la strategii specifice de persuadare. - Scopul argumentativ se concretizează în discursurile/textele care urmăresc să demonstreze sau să infirme valoarea de adevăr a unei aserțiuni, a unei teorii sau opinii pe baza unor raționamente și a unor ilustrări. Discursul argumentativ este întâlnit cu predilecție în sfera comunicării științifice și a comunicării mediatice, fără a fi exclus din spațiul celorlalte stiluri funcționale. - Scopul normativ este specific
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]