1,975 matches
-
adolescență, înregistrează un platou pe parcursul tinereții și declină treptat, începând cu maturitatea mijlocie. Evoluția intelectuală în ontogeneză (inclusiv a inteligenței) este fertilizată, indubitabil, de bogăția trusoului de cunoștințe al persoanei, dar și de persistența travaliului său intelectual curent. Este o aserțiune care se instituie ca o pledoarie suplimentară în sprijinul educației permanente (condiție indispensabilă inclusiv în conservarea longevității intelective). Pentru a descifra, cu un spor de acuratețe, dezvoltarea cognitivă la maturitate (inclusiv la adultul tânăr), este nevoie de elaborarea unor teste
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
emite generalizări (prin raportare la un cadru conceptual, teoretic), pentru a emite ei înșiși teorii (informale; vezi mai sus). Teoriile sunt interogații decriptate în mod științific (prin cercetare, prin raționamente inductive și deductive), din aceste interogații rezultând un corpus de aserțiuni (cunoștințe) care au putere explicativă și predictivă. Cunoștințele teoretice astfel elaborate sunt referențiale în baza cărora practica poate fi justificată și evaluată. Dar cunoștințele teoretice nu sunt nici situaționale, nici orientate spre acțiunea practică; ele sunt impersonale și universale, preocupate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adolescență, înregistrează un platou pe parcursul tinereții și declină treptat, începând cu maturitatea mijlocie. Evoluția intelectuală în ontogeneză (inclusiv a inteligenței) este fertilizată, indubitabil, de bogăția trusoului de cunoștințe al persoanei, dar și de persistența travaliului său intelectual curent. Este o aserțiune care se instituie ca o pledoarie suplimentară în sprijinul educației permanente (condiție indispensabilă inclusiv în conservarea longevității intelective). Pentru a descifra, cu un spor de acuratețe, dezvoltarea cognitivă la maturitate (inclusiv la adultul tânăr), este nevoie de elaborarea unor teste
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de tip convențional, respectiv să răspundă unor atacuri venite de la nivelul mării (alte nave de luptă), de sub apă (submarine), din aer (diverse tipuri de avioane militare) și chiar de la sol. Pe de altă parte, s-ar putea sugera Însă că aserțiunea făcută anterior este prea tare, având În vedere faptul că fregata „Regina Maria” a participat la operațiuni militare precum „Active Endevour 2006”, care privesc tocmai combaterea activităților teroriste din Mediterana de Est, adică a unor activități ce corespund amenințărilor neconvenționale
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pe cetățenii lor, în favoarea cărora au fost create drepturi individuale, și pe care instanțele din fiecare țară trebuie să le protejeze". Distincția între "constituționalizarea economică" și "constituționalizarea politică" rămâne, deci, o problemă serioasă, de natură a pune sub semnul întrebării aserțiunea că în Europa s-a produs într-adevăr o constituționalizare sau dacă s-au perfectat numai acorduri economice ce definesc o confederație de state promotoare ale unei politici unice de piață comună. 7. Elemente noi și deosebit de importante în ceea ce privește constituționalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
raport de numărul locuitorilor, a siliștilor și a părților de venit inegale, proporțional cu importanța și contribuția indivizilor ce compun comunitatea. Teza nu este doar enunțată, ci și ilustrată cu cazuri concrete din diferite zone ale țării. Noi ne însușim aserțiunea și credem că însorărirea este un vestigiu de arheologie socială, ce se regăsește și în zona noastră, iar satele de pe teritoriul comunei Umbrărești au fost integrate unui asemenea complex teritorial, acesta situându-se pe cursul inferior al râului Bârlad, pornind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rupsese din obște comunitatea Torceștilor. Bozieștii, ca și Torceștii, a devenit stăpânire boierească cu mult înainte de secolul al XVII-lea, când este atestat ca atare, adică stăpânire boierească. Există câteva date, ce reprezintă argumente demne de invocat, pentru a demonstra aserțiunea privitoare la includerea ab initio a Bozieștilor în vechiul hotar al obștii umbrăreștene, cum ar fi: -apa râului Bârlad, care va separa mai târziu aceste sate, nu constituie hotar pentru nici una din comunitățile vecine cu care Umbrăreștii au vădite afinități
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din sate vecine, precum Dumbrăvița, Sasul, Sineștii, Țigăneii, satelor mai noi, Butuceni și Suraia. Situarea acestui hotar într-o perioadă timpurie în preajma străvechiului curs al apei Siretului (Sirețelul) demonstrează caracterul de străvechime al delimitării teritoriale din această parte de țară, aserțiunea fiind cu atât mai plauzibilă, cu cât și satele vecine au afinități structurale comparabile cu ale Umbrăreștilor, în primul rând Bucești, Liești și Șerbănești, ele având hotarul de apus pe pârâul numit când Dimaciul, când Ruginosul, limite ce atingeau hotarul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și până în seară” (se observă ușor aici elementul de fabulație). Mai credem că nu se are în vedere goana continuă a unui călăreț, ci mersul firesc, inclusiv necesarele opriri. Astfel reconstituite, hotarele umbrăreștene prezintă interes științific prin aceea că probează aserțiunea lui Costache Conachi din secolul trecut, când definea „însorărirea între două sau mai multe moșii ca o legiuire pe care s-au întemeiat pururea judecățile în Moldova, în lipsă de scrisori vechi” și ca dovadă de „stăpânire învechită și pacinică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tot „nealese” ale lor de moștenire, dar și „pe zapisă”, adică cumpărături ori danii de la copărtașii din obște. Și, din moment ce existau și acum părți nealese, se înțelege că devălmășia încă nu-și dăduse duhul cu totul, că mai exista, probând aserțiunea noastră cu privire la menținerea răzeșilor în sate considerate stăpâniri boierești în totalitate. Reamintim și insistăm să se rețină că Bozieștii erau, ca și acum, satul Slobozia și Tămășenii, pe malul stâng al râului Bârlad (vechiul curs), iar Umbrăreștii pe cel drept
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zilele noastre, că nu au existat întreruperi și vacuumuri demografice întinse pe sute de ani, că teritoriul umbrăreștean nu a fost slab ocupat din punct de vedere demografic cum, pripit, s-a afirmat în unele lucrări de profil. Sperăm că aserțiunea noastră, referitoare la intensa și permanenta locuire a teritoriului din bazinul inferior al Bârladului și al Siretului, inclusiv teritoriul comunei Umbrărești, să-și găsească justificare și temei în cele ce vom înfățișa în continuare pe baza izvoarelor documentare pe care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
specific respectivelor sate, cum ar fi Corobanu, Călărașu, Corpaci, nici nume specifice satului Siliștea, precum: Bordei, Slavu, Neica etc., așa cum vom găsi în catagrafiile următoare. Se explică astfel numărul mic de locuitori înscriși pe listele satelor recenzate și prinde temei aserțiunea noastră privind omisiunile întâmplătoare sau voite. Că cifrele acestea nu reflectă numărul integral de locuitori, deci realitatea demografică, ne putem convinge urmărind și comparând cifrele referitoare la numărul locuitorilor din satele vecine, din această catagrafie, cu numărul din catagrafiile care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târziu, deci acele râșnițe getice și din perioada daco-romană, ca și menționarea documentară a numeroaselor vaduri de moară, precum și a morilor medievale și după, de pe teritoriul comunei Umbrărești, toate acestea îndrituiesc pe cercetătorul trecutului din zonă să accepte mai vechea aserțiune și anume aceea că „Agricultura e milenară în aceste regiuni”, cultivarea cerealelor și a altor plante s-a situat pe primul loc în contextul diversității de preocupări ale locuitorilor umbrăreșteni. E adevărat că și resturile de oase, provenite de la numeroase
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
făcut apiculturii românești de marele învățat moldovean ne scutește pe noi de a mai insista asupra însemnătății albinăritului la români. În continuare nu vom face altceva decât să venim cu câteva frânturi din texte documentare care să demonstreze adevărul privind aserțiunea ilustrului învățat. În 10 martie 1662, Mogâldea, fiul Dochiei Bălăneasă, face un zapis de danie la mâna „dumnialui Gavriliță Costache pe un loc de prisacă la Puești, pe valea Tutovei, în capul rădiului. Și locul iaste în laturi cât arunci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care au urmat imediat descoperim urme materiale și obiecte cu aspecte comune, ca mod de creație și de întrebuințare, dar și cu particularități care le diferențiază, multora conferindu-li-se atributul de piesă unicat sau capodoperă, reprezintă dovada peremptorie a aserțiunii noastre. Gânditorul de la Hamangia, Hora de la Frumușica, Pasărea acvatică în poziția de plutire de la Tămășeni, comuna noastră, culorile și pictura de pe vase, diversitatea de forme și decorațiuni din culturile ce țin de domeniul vieții materiale și spirituale, toate acestea se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care trecea drumul zis moldovenesc, ni se pare puțin eronată. La fel formularea „dădea pe stânga Siretului”, pentru că dreapta Bârladului coincidea în zonă cu stânga Siretului. Notele de la subsol, ce arată sursele documentare care ar atesta traseul dat, nu susțin aserțiunea decât în situația că citatele sate și-ar fi avut atunci vetrele pe partea dreaptă a râului Bârlad. Or, așa cum am arătat în alt loc, Torceștii propriu-ziși, la fel Iveștii, au avut vetrele pe malul de est al Bârladului, deci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se dau lucrului pământului contopindu-se cu massa națiunii”, cum afirma M. Kogălniceanu în 1891, se voia mai mult o speranță decât o realitate, căci nu s-a întâmplat așa ceva cu nici unul din sutele de țigani de la noi. Iar în legătură cu aserțiunile ce se fac acum, privind persecuțiile la care au fost supuși ei de către autohtoni, cel puțin în situația reală a țiganilor umbrăreșteni, nu există nici un dram de adevăr, nefăcându-se vreun fel de discriminare pe criterii etnice sau de altă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fâșie cu lățimea constantă pe întreg lungul moșiei, notându-se pe latura dinspre nord în două locuri ce se continuă „hotarul Bozieșților a Elencăi Manu”, iar cu litere mai mari și o singură dată citim „Hotaru Moșii Umbrărești”, confirmându-se aserțiunea noastră privind desprinderea Bozieștilor din ancestrala obște umbrăreșteană. Pe moșia Torcești au fost împroprietărite 114 familii și un preot cu numele Ioan Lupu, loc ce va rămâne parohiei. Iată cum arată situația statistică pe cunoscutele categorii de clăcași: -fruntași cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au tradus cuvântul slavon sodăș prin termenul impus de tovarăș. Este adevărat că, sub aspect lingvistic, traducerea poate fi acceptată, având și girul prestigiosului filolog Al. Philippide, care consideră proveniența sa la noi „prin cumani, erzeși = tovarăș de pământ”, dar aserțiunea nu are și acoperire istorică, dacă avem în vedere sensul primordial al termenului răzeș, acela de părtaș. Ca origine și evoluție, profesorul Constantin Cihodaru face distincție între „obștile țărănești libere, înfloritoare în epoca anterioară formării statului feudal” și „obștile răzeșești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
generații. Aspectul rezultă clar din documentele anterioare separării, respectiv împărțeala frățească dintre Gavril Costachi cu sora sa, Tudosica Jora, în 1679, dată a unei redistribuiri privind „ocinile părintești”. Readucem în atenție fragmente din actul de împărțeală prin care se confirmă aserțiunea noastră privind stăpânirea răzeșească a obștii umbrăreștene de către toți sinpărtașii de pe ea, inclusiv boierii Costăchești: „Iar Umbrăreștii, pe Bârlad, la Tecuci, ce s-ar veni partea părinților noștri, să fii la mini”, la Gavriliță; „și de la Bozăești de pe Bârlad, cât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în faptul că nu există nici un document oficial din care să se vadă că Siretul a ajuns hotar între vetre prin vreo instanță a statului. Dar și existența, până la colectivizare, pe ici-colo a proprietăților surăienilor la est de Siret, confirmă aserțiunea noastră. Până s-a ajuns la înțelegerea invocată mai sus, au avut loc și s-au purtat procese între răzeșii de pe aceeași vatră datorate, așa cum arătam, unor încălcări, ușurate acestea și de întinderea destul de mare, ca lungime, a stânjenilor pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care ar putea duce la stabilirea unei incompatibilități între cele două lumi. Pe de altă parte însă, istoricul român are dreptate atunci când reia dilema centrală: Unde este frontiera dintre realitate și imaginar?" (13). Traseul său demonstrativ duce în direcția câtorva aserțiuni incitante pentru perspectiva pe care o dezvolt în cercetarea de față, așa cum s-a întâmplat și în cazul lui Le Goff: Pentru a ne apropia de o soluție, trebuie depășită dihotomia real-imaginar și, de asemenea, trebuie să se renunțe la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cărei conținut, ca gând, poate fi "comunicat") intră în structuri discursiv-cognitive ample, anume în "raționament" (logismos) și în "argumentare" (logikos syllogismos), care este tot raționament, dar unul special, fiindcă premisele sale nu sunt adevăruri necesare (ca în demonstrație, apodeixis), ci aserțiuni, anume propoziții care pot fi adevărate în aceeași măsură în care pot fi false. De asemenea, judecata leagă "cuvintele", cum spune Aristotel, luând astfel fie forma afirmației, fie pe cea a negației; cuvintele prinse în legătură dobândesc funcție de "subiect" și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de Alina Duduciuc sporește cunoașterea în acest domeniu nu numai prin sistematizarea originală a teoriilor, prin analiza conceptelor, ci și prin datele cercetării concrete, care dau substanță lucrării. O felicit pentru reușită. Revenind la întrebarea inițială, constat că cele două aserțiuni nu sunt contradictorii: prima are un sens metaforic, cea de-a doua unul concret. Da, omul își croiește haniele (sau le cumpără) după bunul lui plac și după posibilitățile materiale, numai că "bunul plac" nu este al lui, ci al
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interdependență între norma care reglementează vestimentația și obiceiul acoperirii corpului, deoarece "cu cât hainele au devenit mai indispensabile și cu cât obiceiul înveșmântării corpului a devenit mai acut, cu atât grija asupra înfățișării corpului a devenit mai importantă" (ibidem). Aceste aserțiuni despre îmbrăcăminte au fost formulate de psihologul german în lucrarea Ethik: Eine Untersuchung der Thatsachen und Gesetze des sittlichen Lebens, publicată pentru prima dată în 1886: "Hainele ridică o barieră care separă clasele sociale și profesiile, conferind fiecărui om o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]