1,950 matches
-
rezultate spectaculoase. Ne referim în special la Herpesvirusuri și infecția cu SV40. La oncoARN virusuri, prezența și rolul miARN au fost studiate temeinic până în prezent doar la infecția cu HTVL-1 (virusul leucemiei „japoneze“ cu limfocite T). Concluziile generate de aceste aserțiuni sunt: a) Integrarea virusurilor modulează activitatea miARN-urilor celulare și a genelor care codifică miARN-urile celulare. Se estimează că mulți miARN favorabili transformării canceroase sunt activați de integrarea virală în vecinătatea genelor care-i codifică. Integrarea virusului hepatitei B
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
selecției clonale, au „repus pe tapet“ ideea după care sistemul imunitar ar avea posibilitatea a) să recunoască și b) să distrugă celulele transformate nascente. Ei au eleborat teoria imunosupravegherii în cancer,1 pe care ulterior au îmbogățit-o cu unele aserțiuni și argumente noi. Într-un articol din 1957, Burnet se referea la recunoașterea „non-self-ului și self-ului“ de către celulele specializate (limfocite). După ce trecea în revistă aspectele, azi clasice, ale intervenției limfocitelor în distrugerea unor heteroantigene, el aducea o notă de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fatal : filosoful intră în conflict cu puternicii zilei, cei seduși cândva de farmecul său intelectual îl abandonează unul după altul și, în cele din urmă, eroul este silit să recunoască falimentul propriului crez filosofic. Preludiul la Socrate debutează cu faimoasa aserțiune înregistrată de Diogenes Laertios în Despre viețile și doctrinele filosofilor, XVIII, 37 cum că preoteasa de la Delfi l-ar fi declarat pe Socrate cel mai înțelept dintre toți muritorii. Dramaturgul român pune însă sub semnul întrebării această apreciere : Dar Herefon
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-i asigure comanda în spațiul domestic, iar administratorul palatului refuză să-i anunțe Clitem nestrei sosirea soțului deoarece ea nu este încă pregătită să intre în rol (I, p. 349). Spre a fi mai bine înțeles, Agamemnon recurge la o aserțiune atribuită lui Cezar, expresie a atitudinii decise a comandantului obișnuit cu succesele : Dacă s-ar fi întors cel care a plecat ar fi spus totul într-o singură locuțiune : veni, vidi, vici (I, p. 349). Referința livrescă, subliniat anacronică, declanșează
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mai puțini la număr, dar ideile lor au avut un impact deosebit în epocă. Regiunea, susțineau aceștia din urmă, era o amenințare pentru suveranitatea statului român prin faptul că alimenta tendințele separatiste, necesita cheltuieli prea mari și complica aparatul administrativ. Aserțiunile de mai sus puteau fi ușor de răsturnat, afirma Guțan 29, deoarece emitenții făceau confuzii între regionalism și regiune, între regionalism și separatism, între descentralizare și deconcentrare administrativă, între descentralizarea politică și cea administrativă. Disputa a fost soluționată de Consiliul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
avut o atitudine din ce în ce mai disprețuitoare față de orice activism cultural și media. 36 Așa susține Csicsery-Ronay (1991) și Fitting (1991). 37 A se vedea articolele din Mississippi Review, numerele 47-8 și Critique, Spring, 1992. 38 Antologia lui McCaffery (1991) ilustrează acea aserțiune cu privire la repetitivitatea din ce în ce mai accentuată a literaturii cyberpunk prin selecția de texte, dintre care multe provin din opera lui Gibson sau sînt imitații ale unor scriitori precum Burroughs sau Pynchon. 39 Lewis Shiner, "Confessions of an Ex-Cyberpunk", New York Times, XX, 1991
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Această relație se pare că a existat cel puțin de la începutul secolului XX; o lungă perioadă de timp a fost prezentată sub forma afirmației că sistemele uninominale cu majoritate simplă conduc la sisteme bipartidiste, în timp ce reprezentarea proporțională încurajează sistemele multipartidiste. Aserțiunea a fost înaintată cel mai fervent de Duverger în anii '40, fiind riguros testată pentru prima dată de Rae în anii 1960 (Hermens, 1941; Duverger, 1954: 206-55; Rae, 1967; Lijphart, 1984a: 150-69). CASETA 11.2 Magnitudinea districtelor și proporționalitatea Dezbaterea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
majoritar uninominal, precum țările scandinave și Germania, nu s-au deplasat deloc spre un sistem bipartidist; în aceeași perioadă, în Belgia, sistemul bipartidist a durat jumătate de secol și a fost întrerupt de emergența socialiștilor înainte de introducerea RP. În sfârșit, aserțiunea lui Duverger se bazează parțial pe afirmația ulterioară că RP duce la sciziuni în interiorul partidelor, o evoluție a cărei dovadă este rar întâlnită și neconcludentă. Acest lucru s-a întâmplat într-adevăr în partidele social-democrate danez și norvegian, dar nu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Școala Palatină numai în primul ciclu de școlarizare. În ambele cicluri au funcționat preotul Nae Popescu (educație religioasă), prof. I. Chirescu (muzică), Andronic (matematică) etc.. Referindu-se la profesionalismul corpului didactic al Școlii Palatine, A. Gould Lee, care își fundamentează aserțiunile pe mărturiile directe ale Reginei-Mamă Elena și ale Regelui Mihai, dar și pe aversiunea acestora față de faptele lui Carol al II-lea, scrie că: „o parte din profesorii acestei școli erau dascăli distinși, alții însă simpli oportuniști”. În schimb, pentru
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
devotamentul lor în accidentele grave; vizita prințului Ferdinand al Bulgariei care va sosi în România la 15 iulie mergând direct la Sinaia, după care, la întoarcere, se așteaptă vizita lui la regele Carol al României, dânduse astfel o dezmințire tuturor aserțiunilor despre dușmănia între aceste două state, provocate doar de campania neprietenoasă ziaristică care sa purtat mai ales din partea Bulgariei; ancheta literară din ziarul Epoca referitoare la starea actuală a literaturii române, intervievat fiind colaboratorul ziarului B.P. Hașdeu, referitor la Eminescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și misterios al lui Zoroastru, proslăvit de tradiția clasică, îngăduia să i se opună un rival lui Moise; Persia le disputa vechilor evrei gloria unei legislații primitive și sublime”, recunoaște derapajul, încă în 1932, patronul indianisticii franceze, Sylvain Lévi1. Celebra aserțiune a lui Ernest Renan - lumea ar fi fost mithraică dacă creștinismul ar fi fost oprit în ascensiunea sa de o maladie mortală 2 - se fondează pe același prestigiu al originii iraniene, i.e. ariene, folosit ca argument anticreștin, într-o vreme
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
aria Imperiului Roman (atât occidentală, cât și orientală), spre deosebire de formele de cult central-asiatice închinate zeului Mithra. Declinând în mod absolut originea iraniană a mithraismului (variantă pe care, de altfel, Cumont ar fi găsit-o îmbrățișând prea facil și necritic celebra aserțiune renană - lumea ar fi fost mithraică dacă creștinismul ar fi fost oprit din creșterea sa de o maladie mortală: „Fără această prejudecată, Cumont n-ar fi putut acorda o importanță atât de exagerată puținelor mărturii despre cultul oficial al lui
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
muncitoare, de lumea industriei socialiste, pentru că acest sector din realitate este sectorul cel mai bogat în fenomene noi, tipice, pline de semnificație". Și cine va citi serialul din revistă va remarca rolul de îndrumător al partidului. Pentru a-și argumenta aserțiunile, ne sînt înșirați autori care fără "ajutorul ideologiei clasei muncitoare" n-ar fi realizat "succesele literaturii noastre noi, de la Mitrea Cocor al maestrului Mihail Sadoveanu, pînă la Bărăganul lui V. Em. Gălan sau Setea tînărului prozator Titus Popovici..." (??) Exemplele sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
create încă în literatură asemenea figuri de oameni noi, eroi ai zilelor noastre, al căror exemplu demn de imitat să contribuie la educarea tinerei generații. Nu a fost creată încă figura muncitorului ridicat în posturi de răspundere". Bănuim că ultima aserțiune era cu trimitere directă la înaltele lor persoane încă "neoglindite" în literatura vremii. Într-o stenogramă a discuțiilor pe marginea cărții Satul fără dragoste de Radu Boureanu, din 18 februarie 1956, dacă aceasta să fie sau nu retrasă de pe piață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
se întreabă retoric: "Care este atunci momentul cu adevărat estetic din activitatea critică? Evident, citatul" și, în final, "ai cu atît mai mult talent critic cu cît poți izola citatul în relații abstracte mai multiple". Merită citată în întregime această aserțiune călinesciană, mai ales pentru liniștirea unora prea preocupați de profesiunea civilă a scriitorului și mai deloc de eventuala sa operă: "Se susține, de pildă, că spiritul analitic al criticului nu lasă putințe pentru construcția sintetică a artistului, că va să zică un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
e adevărată, cu condiția însă de a nu pretinde că filosoful face poezie". Poetul și filosoful din Lucian Blaga se sprijină, întregesc și luminează printr-o transcendență personală. Prezentarea lui Alexandru Busuioceanu va fi un bun prilej pentru a întări aserțiunea acestuia, că arta este "o întrebare de conștiință" cale de a amenda Estetica lui Tudor Vianu centrată pe autonomia artei, astfel neglijînd "aspecte fundamentale ale procesului creator, mai precis gustul estetic, care "leagă creația de cultură și de complexul istoric
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
El va răspunde: "Mi-a plăcut, însă Luciano Berio e stalinist. "Asta în viața lui de toate zilele, nu și în operă mi-a răspuns -, trebuie să te cauți de confuzie acută". Dar eu nu m-am mai căutat". O aserțiune înspăimîntătoare prin adevărul ei va consemna din autorul lui 1984 George Orwell Virgil Ierunca: "Marele public nu este aici nici pentru, nici împotriva libertății de expresie. Marele public nu vrea ca ereticul să fie persecutat, dar el nu va face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
demontate mecanismele literaturii ideologizate și instaurate ca regulă odată cu comunizarea societății. Un Eugen Jebeleanu se crede dator a preciza: "Sîntem conștienți că literatura noastră de astăzi nu ar fi putut exista, nu poate să existe fără jertfa și luptele proletariatului". Aserțiune comentată nu fără ironie de traducătorul lui Dostoievski: "Perfect și continuu eroică, muncitorimea rămîne eroică și în prezent, prin simplul fapt că se duce la lucru, spre deosebire de scriitorul care își alcătuiește compunerile la el acasă și nu trebuie să circule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a altul, a emis cunoscuta apostrofă: „Când aud de cultură Îmi vine să trag cu pistolul!”, și șeful ideologiei naziste, Goebbels, care a propus și a și pus În practică arderea unor cărți și tablouri „antiumane și anti-germane!”. Gravă, dincolo de aserțiunile primitive, brutale, ale acestui Popescu - el, de altfel, preia În unele din articolele și intervențiile sale tonuri și clișee propagandistice tipice camarilei ceaușiste, care la intervale regulate asmuțea opinia publică contra intelectualilor și creatorilor! - a fost, mai ales, lipsa totală
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
necesităților mici și mari, dintre care, hai s-o spunem, sunt cel mai adesea pseudo-necesități multe dintre ele. Într-o carte de-a mea, unul dintre personaje face următoarea observație: „Ca orice intelectual, cutare Își satisfăcea o necesitate mimată”. Dar aserțiunea nu este adevărată doar pentru intelectuali. Cu timpul - și asta mulți Înțelepți ne-o Învață! -, cu timpul, multe griji și preocupări sufocante se arată a fi fost false. Nu, nu „timpul rezolvă anumite probleme” cum cred unii, ci acestea, așa-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
avut o anume valoare și importanță În turbionul confuz și cam brutal al literaturii române comuniste a anilor șaizeci, dar... ca să ți-o declar ritos, da: nu cred că valoarea sa, a lui Nichita, poate trece granița României!”. Această dură aserțiune m-a șocat nu numai pentru că venea În contrast cu opinia mea fermă asupra valorii poeziei prietenului nostru - care mai trăia Încă! -, dar și cu propriile opinii ale criticului și teoreticianului Matei Călinescu exprimate și susținute public cu bogate și pertinente argumente
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ideolog al modernității literare, printre alte idei simple și clare, ne Învață că elementul de bază al unei opere, garanția sa de rezistență În fața gusturilor schimbătoare și a timpului vorace, este unitatea ei! Toți esteticienii, nu-i așa, cunosc această aserțiune de bază a marelui om, dar foarte puțini o aplică atunci cînd fac analize de text. Și când cer noutate și varietate cu orice preț, deoarece „așa se cere” sau pentru că „așa e În spiritul creației vii”! Eu cred că
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
trenului, să adune scriitori care sunt importanți în țările lor, pentru a-i face cunoscuți și în Europa. Câți scriitori internaționali există mai ales în Est?” Bernd Gutberlet, din echipa de organizare germană, care asistă la discuția noastră, îi confirmă aserțiunea. Aș mai adăuga și eu un detaliu spuselor lui Andrei: un Günter Grass sau un Mario Vargas Llosa n-au să se plimbe 45 de zile cu trenul prin Europa... de amorul artei. E un lux pe care, de la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
acum, toate fiind pe față și la îndemâna oricui ca să zic așa ne apropiem cu pași repezi de moda cea mai comodă și mai morală. Cel puțin așa susține domnul Ibrăileanu. D-sa poate are motive de indiferență ca să susție asemenea aserțiune. Pentru motivele contrarii, mă raliez și eu. Trebuie însă să facem unele observațiuni și unele distincțiuni. Cei care frecventează eleganta și fina capitală a Franței și a femeilor din toată lumea, nu bagă în samă exagerările acestea de economie de rochie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a pomenit de multă vreme. Institutul continuă să prevadă vremea, cu liniște și siguranță, în perfectă contradicție cu realitățile; așa încât oamenii care se interesează de aceste fenomene s-au deprins cu desinvoltură și veselie să ia drept adevăr tocmai contrariul aserțiunilor Institutului. Pe cât știam eu, țara noastră e o regiune extrem-continentală care nu îngăduie prognosticuri decât pentru 24 de ore. Legea aceasta e și a Mării și a firii oamenilor acestui pământ. Accept că mă înșel și aștept încă furtuna, cătră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]