8,644 matches
-
Toate acestea presupun modificări în structura asociativă a gândirii și a înțelegerii. Asemenea modificări constau în creșterea elasticității și a vitezei de elaborare, de conexiune a legăturilor, pe de o parte și în creșterea caracterului de sistem ale acestor legături asociative, pe de altă parte. „În perioada școlară mică are loc convertirea treptată a copilului, de la contemplarea și înțelegerea intuitivă a fenomenului, a cazului, la logica regulii, a legii pe care o exprimă cazul, fenomenul și ponderea în această accepție, fapt
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
aceluiași cuvânt; 1.2. fluiditatea ideațională: măsurată prin testele de calități ale obiectelor (de exemplu ce obiecte sunt în același timp roșii și dure ? sau care ard ? etc.), testele de utilizări (liste de utilizări pentru obiectele cunoscute); 1.3. fluiditatea asociativă: măsurată prin testele de asociații - a găsi sinonime, testele de completare a completa o propoziție utilizând un adjectiv care lipsește; 1.4. fluiditatea expresivă: măsurată prin testele de combinație de 4 cuvinte (se dau literele cu care încep cuvintele); 2
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
regulilor aferente (pe un tabel, pe perete). Etapele brainstormingului: I. Etapa luminii verzi - secretarul consemnează, cu fidelitate, fără restricții, ideile formulate de participanți; - se recomandă formularea clară și concisă a ideilor; - când apare tandemul (o idee, prin ricoșare, declanșează pe cale asociativă o nouă idee altui coechipier), acesta are prioritate în intervenție, lucru care trebuie semnalat prin trosnirea degetelor; - unii autori recomandă să i se acorde prin rotație cuvântul fiecărui participant, pentru a nu monopoliza discuția. Rolul conducătorului de grup poate fi
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
eurema energetic stimulatorie; eurema critică; eurema deativperceptivă; eurema de obiectualizare a imaginii (I. Moraru, 1995). 1. Tipul cu indice mic de creativitate este creatorul cu o capacitate redusă de acumulare și comprehensiune a informațiilor, care poate fi acompaniat de abilitate asociativ combinatorie mică, pe un fond energetic-stimulatoriu scăzut. Progresul poate fi obținut prin existența unor factori de mediu, culturali favorabili, iar capacitățile sunt condiționate și de activitate. 2. Tipul volitiv dispune de un fond energetic ridicat, dar energia este cheltuită în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
obținut prin existența unor factori de mediu, culturali favorabili, iar capacitățile sunt condiționate și de activitate. 2. Tipul volitiv dispune de un fond energetic ridicat, dar energia este cheltuită în mod neproductiv, întrucât este dezvoltată latura motivațional afectivă în detrimentul celei asociativ combinatorii; aceste persoane lucrează bine după indicațiile date de cineva, fiind potrivite pentru activități de execuție. 3. Tipul cumulativ este persoana ce dispune de variate cunoștințe din multe domenii ale cunoașterii, dar nu are capacitatea de a le asocia, combina
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
nu are capacitatea de a le asocia, combina într-un mod nou și original, așadar indicele de creativitate este redus. 4. Tipul combinativ volitiv dispune de o cantitate relativ mică de informații care se poate asocia cu o capacitate crescută asociativ combinatorie. El poate efectua un număr foarte mare de asociații, combinații pe baza unui număr relativ mic de elemente. 5. Tipul combinativ-nevolitiv dispune de abilități asociativ combinatorii, dar nu de cele volitive, care i-ar putea permite obiectivarea, finalizarea proiectelor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
o cantitate relativ mică de informații care se poate asocia cu o capacitate crescută asociativ combinatorie. El poate efectua un număr foarte mare de asociații, combinații pe baza unui număr relativ mic de elemente. 5. Tipul combinativ-nevolitiv dispune de abilități asociativ combinatorii, dar nu de cele volitive, care i-ar putea permite obiectivarea, finalizarea proiectelor creative. 6. Tipul cumulativ-combinativ-volitiv este tipul geniului creativ, care are variate cunoștințe, abilități de combinare a acestora, și de asemenea, un fond energetic stimulatoriu ridicat. Persoanele
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de asemenea, un fond energetic stimulatoriu ridicat. Persoanele din această categorie au cel mai ridicat indice de creativitate și au deschidere spre multe domenii de activitate. 7. Tipul combinativ-fabulativ are la un nivel inferior capacitatea de a critica, iar funcția asociativ combinatorie îi este excesiv dezvoltată. Proiectele sale sunt în general, fanteziste, irealizabile. 8. Tipul combinativ-critic are în echilibru imaginația și gândirea de tip critic, acest echilibru fiind favorabil ideilor realiste și originale. 9. Tipul cumulativ-hipercritic are o funcție critică excesivă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
aceluiași cuvânt. Fluiditatea ideațională - aptitudinea de a produce unități semantice: teste de calități ale obiectelor (de exemplu, ce obiecte sunt în acelasi timp roșii și dure ?, sau care ard? etc.); teste de utilizări (liste de utilizări pentru obiectele cunoscute). Fluiditate asociativă - aptitudinea de a produce diferite relații semantice (teste de asociații - a găsi sinonime, teste de completare - a completa o propoziție utilizând un adjectiv care lipseste). Fluiditatea expresivă - aptitudinea de a produce divergent sisteme simbolice: teste de combinație de 4 cuvinte
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de învățare. Sub aspect structural și funcțional învățarea nu este un proces omogen; la procesul de învățare participă numeroase mecanisme, supuse unor legi diferite. În procesul de instruire a omului această complexitate este deosebită. Dobândirea reacțiilor condiționate, formarea de lanțuri asociative și stereotipuri dinamice sunt indispensabile în procesul de învățare umană, ca și la animale. Dar învățarea vorbirii și gândirea noțională bazată pe limbaj sunt determinante în învățarea umană. Înregistrarea și înmagazinarea experiențelor individuale în interacția cu mediul înconjurător - parte integrantă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
forme de organizare ale societății civile un concept descoperit în acele zile cu un entuziasm de neofit generează o efervescență până atunci necunoscută, mai ales în mediile cultivate ale societății. Ar fi de refăcut odată, cu migală, istoria renașterii spiritului asociativ în România, de la organizațiile de boy-scouts și girl-scouts la Jockey Club și la lojile masonice. Nu este locul aici pentru o astfel de întreprindere de istorie socială, așa că mă voi limita să amintesc că, încă de la 22 decembrie 1989, un
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sunt prea cârcotași, pun totul pe seama ironiei. Îi vom numi anticălători". Pentru astfel de oameni, soluția salvatoare rămâne evaziunea în imaginar: Multe călătorii au un dublu al lor, un pandant în imaginar. Infidelitatea, voită sau nu, a unor descripții, fluxul asociativ, țîșnind în extravagant și neverosimil, născocirea impertinentă (pe o claviatură mergând de la plastic la jucăuș, de la sublim la grotesc) imprimă textului o mobilitate ce deplasează mereu, uneori derutant, linia de hotar. O dezmărginire pregătind fiesta imaginarului. Imaginarul, ca bucurie pură
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Se deschide un larg orizont istorico-geografic, istorico-literar. Le mărește dragostea pentru frumos, pentru viață, contribuie la dezvoltarea inteligenței intuitive. Oricare timbru, dacă ne delimităm sfera de referință prin mesajul etic, estetic, cronologic, poate Înlesni, mărindu-1 cu ajutorul epidiascopului realizarea unei lecții-demers asociativ În textura faptică a diferitelor teme. Timbrele jubiliare se pot folosi atât În lecții de limba română, cât și În cele de istorie, cu precădere În lecțiile de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor. Exempluîn lecția Dezvoltarea tehnicii și culturii În
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Brâncuși etc.(vezi Anexa 4) Activitatea de colecționar de timbre nu este simplă, ea presupunând și un substanțial suport financiar care nu poate fi la Îndemâna oricui, În cercurile de istoric se cultiva acea pasiune de colecționar care implică căutări, corelări asociative, afective etc. căutările converg În sensul abordării interdisciplinare. Eventualele schimburi filatelice fie pe domenii de activitate sau pe teme mai mari, ar fi o modalitate eficientă de a cultiva În rândurile elevilor spiritul de pace, prietenie, prețuire a contribuției fiecărui
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
lecției (vezi Anexa 4) Fiecare timbru În parte reprezintă o "mică" comoară imortalizată pentru prezent și pentru cei ce vor veni după noi. Învățând istoria prin filatelie și fenomene istorice realizăm cel mai inedit mod de a Înțelege faptele (vizual, asociativ, sugestiv). II.2 MODERNIZAREA CONCEPȚIEI SI PREGĂTIREA ÎNVĂȚĂTORULUI PENTRU ABORDAREA INTERDISCIPLINARĂ Revoluția din decembrie 1989, democratizarea și modernizarea noii societăți românești determină o nouă abordare a predării-Învățării În școală. Noua formulă de studiere În școală Îl situează pe Învățător În
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
practici creative / 148 2.3. Joc și transă / 150 3. Aspecte schematice și iconice / 153 3.1. Figuri, reprezentări prin imagini și sens / 153 3.2. O procedură de analiză a imaginilor / 158 4. Cunoștințe comune / 163 4.1. Teste asociative / 163 4.2. Accesul la "hărțile de idei" / 166 4.3. Organizatori ai raportării la droguri la tinerii italieni / 173 PARTEA A TREIA Dinamică și praxis / 183 Capitolul 5 Identificarea structurii / 185 1. Relații între cogniții / 185 1.1. Legătura
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
reprezentării Etapa II Cercetarea și verificarea structurii și organizării sale Etapa III Analiza în context printr-o reîntoarcere la principiile de argumentare ale actorilor (noi observații) și la practicile lor Fiecare dintre aceste momente trimite la tehnici variate (interviuri, teste asociative, chestionare, planșe cu desene inductoare, experimente, grile monografice). Felul în care sînt tratate datele poate permite depășirea unei perspective fenomenologice asupra conținuturilor, pentru a desprinde elementele organizatoare ale reprezentărilor. Același lucru este valabil pentru fiecare dintre tehnicile abuziv calificate drept
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
era atent în mod special la formele lor ritualizate, însumante și stabile. Analiza modalităților de apariție a religiosului în societățile aborigene din Australia (Durkheim, 1912) sau ideea de solidaritate organică rezultînd dintr-un angajament rațional voluntar al unor grupări profesionale asociative cu scopul de a crea o formă de sociabilitate regulatoare și integrativă a indivizilor în viața modernă sînt exemple ale unei astfel de preocupări. 3. Caracterul reprezentărilor individuale la Durkheim Articolul din 1898, intitulat ,,Représentations individuelles et représentations collectives" și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de sisteme de reprezentări. 2.3. Schimbare socială, istorie și spațiu 2.3.1. Mulțimile și imaginea lor Analiști precum Scipio Sighele, Gustave Le Bon, Gabriel Tarde sau Elias Canetti (1960) explorează unitatea mulțimilor la nivel mental, caracterizată prin aptitudini asociative puternice, pregnanța imaginilor asupra analizei obiective a realului, vivacitate, indiferența față de contradicție și repetiție. O masă este structurată în jurul unui șef capabil să se adreseze ,,sufletului''. Capacitatea de a vorbi un limbaj adaptat face din el un poet, în sensul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
înțelegerea ei monografică, discursivă, conversațională și calitativă favorizează o bogăție interpretativă și o explorare efectivă a gîndirii în cotidian. * Propunerea cîtorva piste de abordare a dimensiunilor non-lingvistice ale RS (imagini, reprezentări figurative). * Prezentarea unei prime abordări a structurii prin intermediul tehnicilor asociative și construirea "cunoștințelor de bază" pe care le permit. 1. Verbalizări 1.1. Mișcarea conversațiilor Construcția datelor pentru studiul reprezentărilor sociale poate să rezulte în același timp din proceduri experimentale și din cercetări monografice. Ancheta de teren, după Școala de la
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
care unele (semnalate cu *) vor fi detaliate ulterior. Diversele modalități de construcție a datelor despre RS Forme de comunicare utilizate Tipuri de instrumente Tehnici posibile LINGVISTICE Structurate Interviu structurat Chestionar diferențiator semantic*, scară de distanță socială, evaluări "pereche" de cuvinte*...) Asociative Test asociativ* Rețele de asocieri* și harta asociativă Scheme cognitive de bază* Inducție prin scenariu ambiguu* CONVERSAȚIONALE Dialectice și mai mult sau mai puțin interactive Interviu (non-directiv, comprehensiv, poveste de viață și studiu de caz) Interviu de grup Înregistrare de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
semnalate cu *) vor fi detaliate ulterior. Diversele modalități de construcție a datelor despre RS Forme de comunicare utilizate Tipuri de instrumente Tehnici posibile LINGVISTICE Structurate Interviu structurat Chestionar diferențiator semantic*, scară de distanță socială, evaluări "pereche" de cuvinte*...) Asociative Test asociativ* Rețele de asocieri* și harta asociativă Scheme cognitive de bază* Inducție prin scenariu ambiguu* CONVERSAȚIONALE Dialectice și mai mult sau mai puțin interactive Interviu (non-directiv, comprehensiv, poveste de viață și studiu de caz) Interviu de grup Înregistrare de interacțiuni la
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Diversele modalități de construcție a datelor despre RS Forme de comunicare utilizate Tipuri de instrumente Tehnici posibile LINGVISTICE Structurate Interviu structurat Chestionar diferențiator semantic*, scară de distanță socială, evaluări "pereche" de cuvinte*...) Asociative Test asociativ* Rețele de asocieri* și harta asociativă Scheme cognitive de bază* Inducție prin scenariu ambiguu* CONVERSAȚIONALE Dialectice și mai mult sau mai puțin interactive Interviu (non-directiv, comprehensiv, poveste de viață și studiu de caz) Interviu de grup Înregistrare de interacțiuni la distanță (internet, telefon, mass media, talk-shows
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
d'association" comme méthode d'étude dans la recherche sur les représentations sociales: structure, contenus et polarité du champ sémantique", Les Cahiers internationaux de Psychologie sociale, vol. 28, nr. 4, decembrie 1995, pp. 96-122 4. Cunoștințe comune 4.1. Teste asociative Accesul la elementele de bază ale reprezentărilor se poate face în mod mai economic în termeni de timp și de mijloace de investigație, propunînd subiecților unei anchete un test asociativ de cuvinte. 13. Originea testelor de asociere (sau de evocare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
decembrie 1995, pp. 96-122 4. Cunoștințe comune 4.1. Teste asociative Accesul la elementele de bază ale reprezentărilor se poate face în mod mai economic în termeni de timp și de mijloace de investigație, propunînd subiecților unei anchete un test asociativ de cuvinte. 13. Originea testelor de asociere (sau de evocare) Această tehnică are origini diverse. Lucrarea lui Freud despre libera asociere este una dintre acestea. Celebrul terapeut a aplicat mai întîi pe pacienții săi, din 1892 pînă în 1895, metoda
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]