3,106 matches
-
Gheorghe Crăciun, La compétition continue (La génération '80 dans des textes théoriques), ed. cit., pp.39-45. 6 Al. Cistelecan, , Héritiers et Hérités en "Ateneu", nr. 2, februarie, 1989, reproduit en idem. pp.339-342. 7 Sorin Preda, La compétition continue, dans " Ateneu ", no. 9, septembre, 1988, reproduit en idem., pp. 368-369. 8 Vasile Gogea, La vocation successorale, " Ateneu ", no. 11, novembre, 1988, reproduit en idem, pp. 356-357. 9 Michael Riffaterre, L'intertexte inconnu, " Littérature ", no. 41, févr., 1981, p. 4. 10 Gérard
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
6 Al. Cistelecan, , Héritiers et Hérités en "Ateneu", nr. 2, februarie, 1989, reproduit en idem. pp.339-342. 7 Sorin Preda, La compétition continue, dans " Ateneu ", no. 9, septembre, 1988, reproduit en idem., pp. 368-369. 8 Vasile Gogea, La vocation successorale, " Ateneu ", no. 11, novembre, 1988, reproduit en idem, pp. 356-357. 9 Michael Riffaterre, L'intertexte inconnu, " Littérature ", no. 41, févr., 1981, p. 4. 10 Gérard Genette, Palimpsestes. La litérature au second degré, Edition du Seuil, 1982. 1 Titre de l'étude
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
159-162. 8 Ion Simuț, Une nouvelle école de Caragiale, dans " La famille ", no. 7, juillet, 1989, reproduit dans Gheorghe Crăciun, La compétition continue (La génération '80 dans des textes théoriques), ed. cit., pp.39-45. 9Al. Cistelecan,Héritiers et Hérités en " Ateneu", nr. 2, februarie, 1989, reproduit en idem. pp.339-342. 10 Sorin Preda, La compétition continue, dans " Ateneu ", no. 9, septembre, 1988, reproduit en idem., pp. 368-369. 11 Vasile Gogea, La vocation successorale, " Ateneu ", no. 11, novembre, 1988, reproduit en idem
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dans Gheorghe Crăciun, La compétition continue (La génération '80 dans des textes théoriques), ed. cit., pp.39-45. 9Al. Cistelecan,Héritiers et Hérités en " Ateneu", nr. 2, februarie, 1989, reproduit en idem. pp.339-342. 10 Sorin Preda, La compétition continue, dans " Ateneu ", no. 9, septembre, 1988, reproduit en idem., pp. 368-369. 11 Vasile Gogea, La vocation successorale, " Ateneu ", no. 11, novembre, 1988, reproduit en idem, pp. 356-357. 12 Michael Riffaterre, L'intertexte inconnu, " Littérature ", no. 41, févr., 1981, p. 4. 13 Gérard
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
39-45. 9Al. Cistelecan,Héritiers et Hérités en " Ateneu", nr. 2, februarie, 1989, reproduit en idem. pp.339-342. 10 Sorin Preda, La compétition continue, dans " Ateneu ", no. 9, septembre, 1988, reproduit en idem., pp. 368-369. 11 Vasile Gogea, La vocation successorale, " Ateneu ", no. 11, novembre, 1988, reproduit en idem, pp. 356-357. 12 Michael Riffaterre, L'intertexte inconnu, " Littérature ", no. 41, févr., 1981, p. 4. 13 Gérard Genette, Palimpsestes. La litérature au second degré, Edition du Seuil, 1982. ----------------------------------------------------------------------- UN VEAC DE CARAGIALISM 2
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
datoria de diavol“. Încheindu-și Doktor Faustus, Thomas Mann pune În alocuțiunea lui Adrian Leverkuhn cam aceeași motivare; diavolul este necesar „pentru că la mare zidire, la mare operă, nimeni nu te poate ajuta decât El“. (azi) E sărbătorit Eminescu la Ateneu; aici o cunosc pe poeta Aurora C., fosta soție a lui Marin Preda; e o frumusețe explozivă, ce te ia cu asalt, te copleșește, Îți paralizează orice voință. Devin invidios pe M.P., chiar dacă nu mai sunt Împreună. Acum foiesc În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
neavertizat nu poate decât să se Întrebe: acești scriitori, profesori și tineri studioși formează, oare, un nucleu? Așteptând ca o minte mai bine pregătită să ne ofere cheia spinosului dedesubt, nu șovăim să avansăm ideea că ei constituie un Întreg ateneu, În care se luptă pentru drepturile culturii, iar voturile noastre sunt cele care multă vreme de aici Înainte vor străluci În titlul din fruntea paginii: Litera și rândul! Această misiune cu vechi tradiții În lumea noastră a avut deja importante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fără să gîndim. Sediul României libere și al partidului P.N.Ț-c.d., Universitatea și Institutul de Arhitectură Ion Mincu sînt făcute țăndări. Computere sparte cu toporul, planșe rupte-n bucăți, truse strivite pe podea, cioburi, cărți arse, Fahrenheit 451. Ateneul scapă. LÎngă galeriile Orizont, o altă femeie terifiată, stîlcită În bătaie. Ora 14:30. Pe Magheru trec continuu basculante cu mineri care cîntă și-și agită voios bastoanele. LÎngă Leonida, un camion frînează brusc, patru, cinci ortaci sar din el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
este scris corect. Asta și pentru că noi, intelectualii. Să o lăsăm Însă pe tînăra căsătorită ca-n povești haiducești cu briliante să dispară printre sigle și rînduri, și să ne Îndreptăm atenția spre marele pian de concert, un Steinway donat Ateneului de Mariana Nicolesco. Pe Michel Petrucciani Îl văzusem pînă atunci de vreo două ori la televizor și nu realizasem cît e de scund. Așa că În clipa-n care a intrat pe scenă nu mi-a venit să-mi cred ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
notă cu notă pînă cînd sunetele l-au preschimbat În prinț. Oskar și Jean Baptiste Grenouille, cel pe care Patrick Sskind l-a descoperit fabricînd În Evul Mediu În secret parfumul iubirii, o formulă ce părea definitiv uitată, reînviind la Ateneul român. A fost ultimul său concert. Michel Petrucciani - Non Stop, 1995, de Roger Willemsen, un documentar În care apar Stephane Grappelli, Roy Haines, Charles Lloyd, Charlotte Rampling (strania soție a lui Petrucciani, venind din Angel Heart și pierzîndu-se În Asfalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a trăi, la 36 de ani. Din cînd În cînd Își arunca privirea În sală, examinîndu-ne cîte-o fracțiune de secundă și simțindu-ne imediat căldura. Impregnîndu-se de ea. Și folosind-o ca pe-un combustibil pentru zborul său planat prin Ateneu, pe străzile orașului. Apoi fotograme fluide cu Charles Lloyd (care l-a lansat pe Petrucciani În America, așa cum o făcuse și cu Keith Jarrett, cu 25 de ani În urmă) cîntînd la saxofon pe o faleză de o frumusețe neverosimilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sprîncenele domnului Sava se arcuiau În stufoase iritări. Se mira tot mai enervat că tinerii se duc pe un stadion atît de mare să asculte o muzică atît de demodată, cînd mult mai firesc ar fi fost să meargă la Ateneu sau să stea acasă, unde-ar fi putut asculta În liniște Beethoven. Acum, deoarece diferențele muzicale dintre Dirty Diana și Eroica par că-l pot duce oricînd pe domnul Sava În pragul unei crize de ulcer, tot ce pot face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de nopți 46 Realitatea separată din Insula Cristinei 84 Oaspeți la Vartolomei Beteagul 104 Pelerinul 105 Albert și ancestralul său amor 105 Dulce, pavăza Reginei 105 Redactor: Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Morții călăresc repede (cu sensul de "sunt repede uitați") traducere de Iulian Gabriel Hrușcă. 2 Azi, făcurăm instrucție, nu glumă: Suntem tăbăciți de praf și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
acompaniată de ciripitul vesel al unor păsărele: Oh, cum să vă spun? A fost odată ca niciodată, o țară frumoasă, România... Cuprins Partea I 11 Partea a II-a 161 Epilog 317 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Bună ziua (sp.) 2 Mmm, fierbinte, așa cum îmi place mie. Mulțumesc (sp.) 3 Pentru nimic (sp.) 4 Tatăl Nostru care ești în ceruri (sp.) 5 Minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Cvartetul Voces Carmen Manea Prezența cvartetului Voces pe scena Ateneului Român în cadrul ediției actuale a Festivalului Enescu a constituit un eveniment artistic de excepție, mult așteptat și îndelung aplaudat. În interviul acordat posturilor de Radio Muzical și Radio Cultural după încheierea concertului, maestrul Bujor Prelipcean a menționat că interpretarea capodoperei
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]
-
în interpretarea muzicală propriu-zisă. În programul de sală interpreții afirmau că abordarea capodoperei bachiene a constituit o adevărată “provocare”, care a prilejuit o “lungă căutare a sunetului originar, adecvat ethosului care însoțește această uriașă liturghie muzicală”. Pentru publicul din sala Ateneului a fost o adevărată lecție de măiestrie și o demonstrație originală de îmbinare a fanteziei cu rigoarea în procesul interpretativ. Remarcabilă prin profunzimea și noblețea expresivă, versiunea oferită de cvartetul Voces a reliefat plenar frumusețea muzicii, dar și valoarea ansamblului
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]
-
sensibilitate, prin subtilitatea frazării, prin dozarea atentă în plan dinamic și agogic. Muzicienii au interpretat cu profesionalism, cu discernământ, cu responsabilitate și dăruire monumentala capodoperă bachiană. Timp de o oră și 40 de minute cât a durat prezentarea lucrării, sala Ateneului a devenit o imensă catedrală, în care arta contrapunctului a dovedit că deține cu o impresionantă forță motrice în cadrul discursului muzical, constituind și un generator al ineditelor combinațiilor sonore și timbrale. Maeștrii Bujor Prelipcean (vioara I), Vlad Hrubaru (vioara a
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]
-
a îngemănat măiestria artistică, rigoarea stilistică, și spiritualitatea într-un vibrant mesaj de solidaritate umană. Interpreții au reușit să convingă publicul că muzica lui Bach constituie o prezență expresivă, chintesențială, de o admirabilă vitalitate și o infinită longevitate. Evenimentul de la Ateneu a confirmat faptul că emoția estetică provenită de la o capodoperă se purifică și se intensifică o dată cu trecerea timpului. De aceea, interpreți de certă valoare, precum maeștrii care alcătuiesc cvartetul Voces, încearcă să-i descopere noi semnificații, în consens cu aspirația
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]
-
muzica contemporană a ocupat un loc privilegiat. Printre manifestările artistice care s-au bucurat de un binemeritat succes, s-a aflat fără îndoială concertul susținut de ansamblul Profil. Muzicienii au inclus în programul prezentat în data de 8 septembrie la Ateneu, creații românești datorate unor compozitori contemporani de marcă, aparținând unor generații diferite. La realizarea artistică la cei mai înalți parametri a evenimentului muzical au contribuit mai mulți factori decisivi: prezența la pupitrul dirijoral a maestrului Tiberiu Soare - muzician carismatic, cu
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]
-
motiv muzical. În afara momentelor lirice, evocatoare, solistul a acordat atenția cuvenită secvențelor strălucitoare, de anvergură instrumentală. Publicul a fost captivat de aplombul și lejeritatea cu care au fost executate pasajele de virtuozitate pline de strălucire și bravură. În concertul de la Ateneu, Emil Vișenescu a dezvăluit virtualitățile profunde ale lucrării de o intensitate expresivă și ideatică fără egal. Interpretul a reușit să perceapă în lucrarea care i-a fost încredințată nu numai poezia și verva, ci și aceea latură de adevăr care
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]
-
și să-i confere izbucnirea de viață, de viață autentică, așa cum a sunat acum arcușul lui Valentin Răduțiu, în tandem cu Peter Ruzicka. A fost un miracol, și fericiți au fost cei care au l-au trăit acolo sub rotonda Ateneului. Cele șapte fragmente orchestrale din opera Parsifal de Richard Wagner, s-au adăugat cu Miracolul Vinerii mari și cu un preaplin de absolut cuceritoare măiestrie dirijorală, la impactul memorabil al acestui concert.
Un concert simfonic de excep?ie by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/83539_a_84864]
-
Virtuți ale muzicii camerale romantice Grigore CONSTANTINESCU În fiecare an, duoul cameral alcătuit din Rudolf Fatyol - vioară și Remus Manoleanu - pian susține un concert în sala Ateneului Român, la invitața Filarmonicii bucureștene. În mijlocul lunii iunie, cei doi muzicieni au optat acum pentru o muzică ”aproape” estivală, cu ambient romantic evocator, liniștit, ca și cum ar fi un preludiu al vacanței ce se apropie. Desigur, este vorba despre ceea ce primim
Virtuți ale muzicii camerale romantice by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/83550_a_84875]
-
este vorba despre ceea ce primim noi ca public, deoarece repertoriul ce poartă semnătura lui Antonin Dvorak nu este în egală măsură lesnicios de redat și în ce-i privește pe interpreți. Muzică de cameră în marea sală de concerte a Ateneului, iată ceva deosebit de solicitant, căci acustica se cere special urmărită și echilibrată, în așa fel încât tălmăcirea partiturii să îmbine, prin armonizare specifică, maniera numită în vremuri trecute “Haus-musik”. Dvorak, compozitorul romantic înclinat spre sonorități simfonice și vocal-simfonice, poate crea
Virtuți ale muzicii camerale romantice by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/83550_a_84875]
-
de muzică, unde pe lângă personalitățile românești și străine (Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, Wilhelm Kempff, W. Gieseking), participau și regina Maria, regina Elisabeta a Greciei și prințesa Sofia de Wied, debuturilor elevilor profesoarei Aurelia Cionca (Radu Mihail, Victoria Milicescu etc.) la Ateneul Român și în propria sa casă din Cotroceni, prezenței sale la premierele de operă Kir Ianuleade Sabin Drăgoi și Alexandru Lăpușneanude Alexandru Zirra (cu mici aprecieri critice). Nu lipsesc anecdote și întâmplări amuzante care dau culoare și farmec acestei literaturi
Muzicieni rom?ni in texte si documente(XXV). Fondul Aurelia Cionca(III) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/83684_a_85009]
-
Se va da cel mai mare grad pe care l-a avut. Ca la armată, fără drept de recurs". Uimit de împrejurarea că trupul poetului, decedat în toiul verii, nu fusese "ținut la frigider", înainte de-a fi expus la Ateneu, Baruțu Arghezi primește următorul răspuns și el de pomină: "Am vrut să-l ducem la Elias dar n-au vrut să-l primească, pe motiv că nu-i în nomenclatură. (La acea dată - adăugăm noi - spitalul ținea exclusiv de rezervația
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]