64,210 matches
-
cauza națională se înrăzărește prin Eminescu, prin geniul eminescian. De aceea, Grigore Vieru și colegii săi întru aleasă liră, din Basarabia, și-au ales, și-au stabilit între obiectivele fundamentale, arzătoarea, mistuitoarea misiune de a cultiva limba română, de a atinge lamura limbii literare române din poezia eminesciană. Acest deziderat capătă îndorurată expresie lirică și în poezia cu titlul În limba ta de Grigore Vieru: În aceeași limbă / Toată lumea plânge, / În aceeași limbă / Râde un pământ. / Ci doar în limba ta
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
am pus pistolul în piept, mânându-i spre siberii. Cred că tot ei au pus la cale pe odraslele lor mici să arunce cu piatra în mine chiar în preajma blocului în care locuiesc de aproape douăzeci de ani fără să ating pe cineva cu un cuvânt.” (Lart, 4). Pe aceeași pagină cu interviul, Grigore Vieru mai publică poemul Ascultă „dedicat” «unora care într-un mod jignitor, arogant, ne spun la fiecare pas că ne-au eliberat și ne-au făcut oameni
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
ba chiar a stabilit unilateral relații diplomatice cu România, ambasadorul S. Kavtaradze instalăndu-se, cu legația să, la București. an consecință, regele refuză să mai primească miniștrii și pe premier, refuzând totodată, explicit, să semneze decretele guvernamentale importante, fără de care erau atinse de nulitate. Regele admitea să semneze decretele minore pentru a se evita o prăbușire a administrației de bază a țarii. Această decizie a Suveranului va căpăta denumirea de grevă regală și ea a ținut tocmai până an ianuarie 1946. an
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
apoi de acelea pentru care ai va fi Călinescu adanc recunoscător, deoarece ai permit să descopere an Vianu resurse de alinare, de simpatie, de abordare din care se exclud invidia, concurența, ricanarea. ...Suntem an noiembrie 1945. Lecturile lui G. Călinescu ating o treaptă valorizanta, de perfectă civilitate față de Tudor Vianu. Acesta dedicase un articol repertoriului de teme lovinescian. Pornind de la el Călinescu formulează "cazul" lui Tudor Vianu: "Prind ocazia să-ți formulez, pe scurt, și sincer, cazul d-tale, cum al
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
se cântă an limba originală și star-sistemul cel mai elitist an scopul atingerii perfecțiunii; a fost primul dirijor (Wagner mai ăncercase) care a trecut de la pupitru pe scena regizând spectacolul și controlând până an ultimul detaliu, ăn dorința de a atinge idealul fuziunii desăvârșite ăntre scenă și fosa. Montările sale (multe filmate) au rămas, unele, ăn istoria genului. Toate aceste fapte sunt cercetate an miezul lor și an ecourile stârnite an ceilalți. an privința omului Karajan, autoarea ăncearcă mereu să separe
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
disprețul arătat educației, sănătății - adica însuși viitorului țării. Spectacolul jalnic al confruntării dintre "putere" și "opoziție" nu e decât hârjoana lubrica între amanții proveniți din aceeași promiscua, insațiabila casta setoasa de înavuțire. Lupta pentru privilegii, pentru avantaje și bani a atins cote aiuritoare. Reflexul acestora trădează, uneori, si infantilismul clasei politice: deși "tepuirile" băncilor și zborurile în străinătate nu le mai prea lasă timp să se abată pe la țară, prin noroaiele în care se zbate "electoratul" (lingușit doar în preajma alegerilor!), mai
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
dimpotrivă, orgoliul e o formă superioară de comunicare." * Dintre cei doi termeni puși în raport pe coperta revistei, Marin Tarangul și-l alege pe al doilea că tema a unui eseu filosofic în stil Noica, intitulat Deșertul vanității. Raționamentele sclipitoare ating și vecinătățile vanității - prostia, stupiditatea, suficientă. Prostia este, după Marin Tarangul, folositoare: Dacă o recunoaștem că pe un dat, pentru că e omenească prin excelență, ea ne poate ajuta; și ne poate ajuta, în primul rînd, să scăpăm de forma ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
faptul că natura a ținut să ofere lumii pildă unui om care o învinge prin artă, dar și prin purtări alese (paralelă este cu mai asprul în conduită și atitudini Michelangelo). Rafael a dovedit astfel că treaptă geniului poate fi atinsă fără a se pune în scenă "o nu știu ce nebunie și sălbăticie", care, "pe lîngă faptul că îi rupsese (pe unii artiști - n.n.) de lumea înconjurătoare și îi făcuse să umble cu capul în nori", le dădea în vileag "umbră și
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
misterul din ultimul episod - rămas, ăn credință să neterminat - este unul al situațiilor de toată ziua, al unui univers banal, deci, practic, un non-mister! Ba chiar criticului i se pare ca an ultimul episod din Sub pecetea tainei proza mateină atinge nivelul cel mai limpede al prozaismului, ăntrucât de această data perspicacitatea polițistului va dejuca an fașa o intrigă ce se ăndrepta către un deznodământ tragic. an schimb, scria Alexandru George, "putem admira anca o dată, si poate mai mult, ușurință cu
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
Dumitru Avakian A fost un ănceput de stagiune pe cât de spectaculos pe atât de consistent. Date fiind nefericirile perioadei de tranziție, efortul de imaginație, efortul managerial probat de conducerile multor instituții de cultură, ating nivelele de virtuozitate organizatorică ce lasă an urma, la mare distanță, combustiile efortului material. an asemenea circumstanțe suspiciunile nu pot fi ocolite. Ajungi să te ăntrebi asupra motivațiilor reale privind direcționarea banului public an susținerea Festivalului Internațional "George Enescu", cu
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
autohtoni, Ioan Tepelea. Iată cum scrie acesta: Se fierb mințile noastre pana dispar/ an leșia cuvintelor oarbe/ abia apuci/ să ăntelegi de ce asuda larvele spaimei/ urcănd creasta sfărsitului de mileniu/ an port la Hvide Sande de pe o corabie/ m-a atins umbră unei raze de soare.../ Nu mai cred an melancolii și nici an/ zările bocitoare/ singur dezmierd cu cuțitul/ peștele care m-a ănghitit/ an lăuntru/ singurătatea e-o formă de fericire/ cei ce suferă de tahicardie ași vor vinde
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
e corectat:"an vis am mai murit/ dar degeaba/ a fost ca si cum aș fi stat ăntins pe o prispa/ pentru ăntăia dată și fără nici o urmare.../ Sigur nimeni nu m-a ăntrebat ce-am visat/ de ce somnul nu m-a atins cu adevarat/ pentru totdeauna(?) Nimeni ansa n-a uitat/ cum timpul an care m-aflam ași pierduse orice/ ănteles!// Oirce contur.../ Iată-mă așadar plin de mine și tot singur/ un pic mai stăpăn pe o așezare de vorbe" (Așezare
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
și an al doilea caz, al aparentei substituții și al aparentei resorbții, transpare neputința armonizării eului cu cadrul universal an care a fost plantat. Lumea rămâne un deziderat neămplinit, o rană a ființei, care, cu toate strădaniile sale, nu poate atinge decât ipostază unui plâns al nepotrivirii ontice. Fie că e proiectat dinăuntru an afară, fie că e proiectat din afara ănăuntru, realul se revelă drept o "minciună", deci o pecetluire an veac a singurătății, cu atat mai acute cu cât se
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
atâta dragoste/ mi i-ai ămpletit an par/ ăntr-o seară la Caen// atât de departe de casă" (Stăpânita). Ultimul stih trădează, desigur, fundalul de nostalgie al oribilelor inventivități. Socotindu-se "vinovată de construcția abisului" an fiecare lucru pe care-l atinge verbul, "vinovată și nătânga" pentru a fi "obosit an contemplație", Mariana Marin cultiva o poetica substanțial solitara, solitudinea fiind aici implicată că neămplinire, ca melancolie a concretului, ca amar simțământ al unei existente stigmatizate de negativ. Degradarea" e alibiul material
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
sau vulgaritatea indescriptibila care au coborât - cu neprecupețitul lor ajutor - ca un blestem peste țară? E ușor că, protejat de conturile imense din bănci, să dai românului lecții de patriotism și să arăți indignat spre cei care îndrăznesc să se atingă de până din căciulă lui Mihai Viteazul. Mai greu e să-i înveți cum să ajungă și ei la sumele rotunjoare depuse în bănci sigure, la vile și la mașini de lux. Nu pot crede - oricât aș vrea - în patriotismul
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
Statului - mai concret, al "nimănui"!). S-au urcat pe trunchiul vânjos al monumentului naturii și s-au năpustit cu toporișca (nici macar, cum se cere, cu ferăstrăul), ciopârtind una, două, noua crengi, de jos, ale Bradului: nu făceau nici un râu, nu atingeau fire electrice (aflate la mare ănăltime față de ele), erau an curtea proprietarului, depășind puțin gardul. Orice minte ăntreagă se ăntreabă: "De ce?". "Păi": voise, tânărul vecin netot, să i se tragă firul de electricitate (scurtcircuitat din vina lui) până la vârful stâlpului
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
autorizată, legală, a CONEL-ului, cu o scară lungă ori cu mașina cu scară ("utilajul"). Ca să ridice firul, au folosit, ilegal, Bradul, tăind crengile de jos ale superbului arbore, măcelărindu-l, distrugându-l iremediabil. A rămas, sus, o creangă care atingea firul electricității, dar nu ajungeau la ea fără scară specială: asta nu-i mai interesa. Au rămas sí două crengi mari și grele, pe care le crestaseră și care atârnau, moarte acum, pește firele de telefon: nici de astă nu
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
toată harmalaia, încerca să-i potolească, dar nu-i asculta nimeni. - Cred că o să fim linșați, șopti el, zâmbind, nu se știe de ce. Vom fi jertfiți pe altarul istoriei". Sondarea conștiinței lui Ion Popescu - care, prin extensie, devine conștiința fiecăruia -, atinge zonele psihologiei abisale. Mutațiile pe care o conștiință torturata le poate suferi conduc la reacții neașteptate. Atașamentul aproape isteric față de conducător are, la români, trăsături maladive. Înșelată, aceasta dragoste se preschimba, firesc, în ură. "Ură dumneavoastră, domnilor, scrie Titus Popovici
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
-și trădeze vechea identitate, să devină o umbră, un "prezent trecut" al său însuși. Povestea polifonica a textelor venite dinspre Australia conține variate puncte de intersecție între imaginea spațiului bucureștean și acel "altundeva" al continentului de la sud. Aceste spații se ating uneori, dar niciodată nu se confundă. Bucureștiul memoriei recente a autoarei este sunetul clopotelor de biserici ce se aude peste străzile sfâșiate de buldozer, este imaginea plecării și a întâmplărilor ce au urmat, a mobilei scoase în stradă, a hainelor
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
am vrut mereu să-l înlocuiesc cu cel de ficțiune vizionara. Ce e mai important? Literatura congelata sau literatura tragică? Mască lăcuita sau chipul însângerat? O literatura a zilei este tocmai acea literatura care vrea să spintece măștile pentru a atinge într-un timp cât mai scurt chipul acoperit de răni. Cand cuțitul care a tăiat cartonul sau lemnul se apropie de carnea vie, aerul e înfiorat de o emoție uriașă. Chirurgul începe să tremure și se îngrozește de ce vede. Aceasta
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
al ideii de jertfă. Degeaba orașele și câmpiile patriei sunt înțesate de mutilați și disperați pe care unii refuză să-i vadă iar alții, văzându-i prea mult și-au "unilateralizat" văzul, dacă aceasta îmbelșugata vărsare de sânge nu e atinsă de aripă duhului că măcar un strop din râul revărsat să capete astfel strălucire sacrificială! Catharsisul antic avea tocmai această înțelegere. Nu cred că pentru spectatorii de atunci marile tragedii trăiau doar o zi. Dacă efectul are o durată atât
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
transformase într-un exeget al textelor talmudice. Grigore Ona interpretează mitologiile nordice. Numai că, în timp ce imaginația lui Borges construiește spații simetrice, Cornel Ivanciuc ne proiectează într-un fabulos cu intenții parabolice. "Gloanțele răzbunării" parcurg mii de kilometri până să-și atingă victima, sfidând legile fizicii. Grigore Ona devine un înger al răzbunării, întrupare a pedepsei divine, de care nimeni nu poate scăpa. Pe Vancea, personajul din Secretul scării lui Iacov, sfârșitul îl surprinde pe "coridoarele puterii", în zilele lui decembrie 1989
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
de muzică dintre cele mai captivante. În sfârșit, "Bizarmonia" este un mare spectacol cu trei autori, compozitorul Nicolae Brândus, regizorul Alexandru Tocilescu, coregrafa Raluca Ianegic; grandoarea unei spiritualități tipic balcanice ne este revelata în valorile ei atât de contradictorii ce ating limitele grotescului, ale tragicului, aspecte formulate cu o frenezie de-a dreptul copleșitoare. Concursul formației "Pro Musica Nova", din Cluj, a fost entuziasmant. Temeinic pregătit, concertul Orchestrei de Cameră Radio s-a bucurat de conducerea dirijorului Cristian Brâncuși; "Interval 19
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
greșeală. Între acestea, locul de căpetenie trebuie dat comparației dintre era creștină și anul Hegirei, cu ajutorul căreia, urmând socoteală mahomedanilor, am socotit că expunerea această înșirui mai potrivit". Cât privește strădania relatării cât mai obiective a faptelor - ideal greu de atins de vreun istoric -, Dimitrie Cantemir își previne astfel cititorii: "Căci, de vreme ce nici cele ce se petrec dinaintea ochilor noștri nu suntem în stare să le istorisim astfel încât povestirea noastră să fie în orice privința desăvârșită și lipsită de greșeli, cine
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
întărească ori să zguduie legile, să îndrepte ori să strice raporturile familiale și sociale, să tulbure politică, să ațițe ceea ce se află dincolo de noi, nevrînd să se arate. Aduc în traiul nostru pașnic ceva neașteptat, ciudat, un grăunțe de neliniște. Ating ușor tot ceea ce frămînta omenirea, precum scînteile unui foc. De aceea mi se pare că merită numele de ăpovesti filozoficeă." Mie tocmai de aceea mi se pare că merită numele de ăpovesti literarea, oricît de pleonastica ar părea combinația. Că
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]