2,756 matches
-
și teroarea sistemului / 169 3.5. Primul cerc. Intertextualitate și construcție romanescă / 182 3.6. Istorie, rememorare și literatură în Arhipelagul GULAG / 194 Capitolul 4. Strategii narative / 215 4.1. Naratorii soljenițieni / 215 4.1.1. Tipuri de naratori. Valențe autobiografice / 215 4.1.2. Explicații și evaluări / 226 4.2. Jocul perspectivelor / 234 4.2.1. Centri de orientare / 234 4.2.2. Subiecte și obiecte ale percepției narative / 244 Capitolul 5. Personajele între model real și construcție imaginară / 253
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
2. Jocul perspectivelor / 234 4.2.1. Centri de orientare / 234 4.2.2. Subiecte și obiecte ale percepției narative / 244 Capitolul 5. Personajele între model real și construcție imaginară / 253 5.1. Chipul lui Soljenițîn în oglinda ficțiunii. Personajele autobiografice / 253 5.2. Ivan Denisovici și Matriona pe Golgota suferinței / 268 5.3. Un personaj istoric în caricatură: I.V. Stalin / 277 5.4. În slujba regimului represiv. Loialitate, compromis și revelație / 286 5.5. Personaj și discurs. Zone discursive / 300
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care se numără recluziunea și iminența morții pe care le evocă Soljenițîn? Nu de puține ori, literatura lumii a imaginat asemenea situații limită, dar i-a fost dat acestui scriitor ca, printre nu mulți autori ai ei, să reconstituie "documentar", autobiografic și chiar "publicistic" situațiile respective în scrieri care se plasează la "frontiera" creației literare, anunțând, de fapt, un nou tip de literatură. În viziunea lui Soljenițîn, acestui nou tip de literatură, pe care el o numește "literatura rusă viitoare", îi
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
față de respectiva bibliografie. Spiritul de analiză și de sinteză al autoarei își dă întreaga lui măsură în abordarea unor probleme, ca: Narator și perspective narative, Personajul între model real și construcție imaginară, De la narator-personaj la personaj-narator, Jocul percepțiilor sau Personajul autobiografic, Personajul istoric, Personajul și modelul cristic. De tot interesul sunt și considerațiile privitoare la timp- spațiul narativ soljenițian, nu numai pentru valoarea lor în sine, dar și prin promisiunile pe care le rezervă pentru momentul când Cecilia Maticiuc se va
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de exemplu, se prezintă formal ca un text la persoana întâi și poate fi adesea descrisă, în conținutul său, ca o povestire istorică. Totuși, problemele specifice pe care le ridică mărturia nu sunt rezolvate prin studiul acestei povestiri ca text autobiografic sau ca text istoric și impune, în consecință, să se ia în considerare existența domeniului scrierilor-mărturie ca atare. Prin latura sa documentară, literatura concentraționară se apropie de textul istoric, însă reconstrucția faptelor nu se fundamentează pe aceleași criterii de exactitate
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
procesului de ficționalizare în textele fictive, unde nu există alte constrângeri decât cele ale inteligibilului 54. Totuși, problema rămâne nerezolvată, pentru că modelul povestirii istorice nu permite să se dea socoteală de ansamblul textelor factuale care înseamnă povestiri la persoana întâi (autobiografice sau istorice: memorii, jurnale, mărturii), scrieri științifice, texte critice (eseu literar, eseu filosofic, critică jurnalistică), dar și genurile oratorice, genurile filosofice etc. Specificul literaturii factuale, al cărei raport cu lumea este cel de denotație, constă în faptul că ea pare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în poetica ficțională are conotații non-factuale, chiar dacă denotează elemente ale lumii ficționale preluate direct din lumea reală. Procesul care transformă datele arhivelor într-un text istoric cu formă narativă diferă calitativ de procesul prin care un romancier își transformă sursele (autobiografice, anecdotice sau chiar istorice) într-o creație ficțională. Focalizarea arată ceea ce narațiunea istorică nu poate fi sau nu poate face: nu poate prezenta evenimentele trecutului prin intermediul unei figuri istorice prezente la aceste evenimente, ci doar prin intermediul istoricului-narator (care privește întotdeauna
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sau semantic. Aceste păreri se întemeiază pe ipoteza că discursul de ficțiune este construit ca simulare a discursului factual. După opinia unora, autobiografia ficțională, de exemplu, ar fi construită prin "imitarea" autobiografiei reale. Philippe Lejeune a demonstrat, dimpotrivă, că ficțiunea autobiografică este centrată pe experiența personajului, iar în autobiografia factuală important este naratorul. Începând cu secolul al XIX-lea, prin utilizarea din ce în ce mai răspândită a focalizării interne în povestirea la persoana a treia, aceasta s-a distanțat mai mult de narațiunea factuală
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
prin alegerea colecției în care va fi publicată opera. Pe lângă acest pact explicit, trebuie luat în calcul "pactul implicit", pe care îl presupune notorietatea calității de martor a autorului 65. Prin componenta sa documentară, literatura concentraționară se plasează în "spațiul autobiografic", alături de toate formele de scriitură izvorâtă din experiența personală, inclus, la rândul său, în spațiul mai amplu al referențialului, cel care aduce informații asupra realității exterioare textului, ce pot fi supuse unei verificări. Utilizarea persoanei întâi în aceste texte nu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
aduce informații asupra realității exterioare textului, ce pot fi supuse unei verificări. Utilizarea persoanei întâi în aceste texte nu este o condiție sine qua non; conform lui Philippe Lejeune, o narațiune la persoana a treia nu schimbă cu nimic pactul autobiografic. De asemenea, într-o scriere concentraționară poate exista și un "eu dublu", romanesc și autobiografic. Dezideratul exprimării adevărului de către toți autorii de literatură concentraționară este echivalent, de fapt, cu asumarea pactului autobiografic (referențial). Ceea ce apropie literatura concentraționară de autobiografie este
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în aceste texte nu este o condiție sine qua non; conform lui Philippe Lejeune, o narațiune la persoana a treia nu schimbă cu nimic pactul autobiografic. De asemenea, într-o scriere concentraționară poate exista și un "eu dublu", romanesc și autobiografic. Dezideratul exprimării adevărului de către toți autorii de literatură concentraționară este echivalent, de fapt, cu asumarea pactului autobiografic (referențial). Ceea ce apropie literatura concentraționară de autobiografie este acțiunea de rememorare, pe care se bazează ambele categorii de scrieri. Are loc o reconstrucție
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
persoana a treia nu schimbă cu nimic pactul autobiografic. De asemenea, într-o scriere concentraționară poate exista și un "eu dublu", romanesc și autobiografic. Dezideratul exprimării adevărului de către toți autorii de literatură concentraționară este echivalent, de fapt, cu asumarea pactului autobiografic (referențial). Ceea ce apropie literatura concentraționară de autobiografie este acțiunea de rememorare, pe care se bazează ambele categorii de scrieri. Are loc o reconstrucție a evenimentelor, pornind din prezent, important fiind raportul între ceea ce este povestit și referentul real, pe care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
categorii de scrieri. Are loc o reconstrucție a evenimentelor, pornind din prezent, important fiind raportul între ceea ce este povestit și referentul real, pe care scriitorul îl elaborează și îl întreține, iar acest raport se întemeiază tocmai pe "adevărul" proclamat. Genul autobiografic este delimitat de o problemă contractuală de drept (identitatea este reală?), și nu de o chestiune literară de adevăr sau de verosimilitate (autobiograful este sincer?). Scrierile de tip concentraționar presupun, de asemenea, o identitate reală, însă implică și sinceritatea autorului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
autobiograful este sincer?). Scrierile de tip concentraționar presupun, de asemenea, o identitate reală, însă implică și sinceritatea autorului. Aici se urmărește nu verosimilitatea sau "efectul de real", ci exprimarea adevărului (istoric, verificabil), adică redarea unei "imagini a realului". În spațiul autobiografic, literatura concentraționară reprezintă o categorie distinctă, care nu poate fi asimilată celorlalte categorii deja consacrate (jurnal intim, autobiografie, memorii). Poate că, dintre acestea, scrierile concentraționare s-ar apropia în cea mai mare măsură de memorii. Memorialistul se vrea apropiat de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mod dureros. Suferința lui, transpusă în literatură, modifică inevitabil tonul și forma acesteia. Nici încadrarea scrierilor concentraționare în categoria autobiografiei nu este satisfăcătoare. Această asimilare nu ia în calcul nici detaliul trăsăturilor definitorii ale autobiografiei, nici valoarea specifică a elementelor autobiografice în povestirile experienței concentraționare. Philippe Lejeune precizează că putem vorbi cu adevărat despre autobiografie atâta timp cât persoana reală care povestește despre propria existență pune accentul pe viața sa și pe istoria personalității sale. Or, ceea ce motivează scriitura textelor despre lagăre nu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
personală a scriitorului și discutând direct cu acesta pentru redactarea biografiei, Ludmila Saraskina are competența de a confirma identitatea unor personaje soljenițiene cu persoane reale. De altfel, în cartea sa, ea utilizează deseori numele autorului în alternanță cu numele personajelor autobiografice ori scrie simultan ambele nume al personajului și al prototipului: Soljenițîn Nerjin, Kopelev -Rubin, Panin Sologdin etc. Foarte valoroasă este confirmarea care vine de la Dimitri Panin, cel care și-a însușit numele personajului din romanul Primul cerc. Varianta în limba
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
naturale, romancierul suprimă hazardul. El organizează haosul cu ajutorul unui sistem de semnificații și dă faptului divers caracterul necesar al unei intrigi. Despre traseul proaspătului deținut Innokenti Volodin pe coridoarele închisorii Lubianka, Saraskina afirmă că este construit pe o solidă bază autobiografică: Soljenițîn a trecut chiar prin aceste curți interioare, a văzut chiar aceste coridoare luminate și uși hipnotice, chiar aici, în "camera de primire a arestaților", însoțitorii i-au dat contra chitanță pentru gradele de ofițer de serviciu procesul de primire
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a impresionat întreaga lume, nu simpla existență a unui om care a viețuit în lagăre, asemenea altor milioane de oameni. Soljenițîn nici măcar nu a fost primul disident, nici singurul, dar mesajul lui s-a răspândit rapid și temeinic. Prezența datelor autobiografice se explică prin obsesia pentru real a scriitorului, care, în calitate de fost deținut, devine cu adevărat liber abia atunci când dă o formă imensului conținut de imagini, de idei și de trăiri acumulate. Concentrând datele realității, ceea ce înseamnă, de fapt, punând la
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sa (social, politic, al valorilor umane). Totuși, un inventar al tuturor corespondențelor dintre elementele prezente în texte și elementele reale, ce au servit drept punct de plecare nu este relevant în sine. Asemenea dezvăluiri sunt necesare pentru înțelegerea importanței detaliilor autobiografice prezente în țesătura textului. Specific pentru Soljenițîn este faptul că, deși în literatura sa apar atât de multe elemente autobiografice, el nu urmărește să se pună pe sine în evidență, ci are un scop superior, de afirmare a unor valori
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ce au servit drept punct de plecare nu este relevant în sine. Asemenea dezvăluiri sunt necesare pentru înțelegerea importanței detaliilor autobiografice prezente în țesătura textului. Specific pentru Soljenițîn este faptul că, deși în literatura sa apar atât de multe elemente autobiografice, el nu urmărește să se pună pe sine în evidență, ci are un scop superior, de afirmare a unor valori. În scrierile soljenițiene, realul sau documentarul se îmbină într-un mod special cu latura ficțională, înțeleasă mai ales ca parte
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
îngustimea sufocantă a limitelor impuse de viața concentraționară și monotonia acestei vieți, înconjurată în permanență de pericole 190. (trad. a.) Numărul de lagăr al lui Ivan Denisovici, Șcea 854, este un alt detaliu, care conține în primul rând o trimitere autobiografică, deoarece numărul lui Soljenițîn în lagărul de la Ekibastuz începea cu aceeași literă: Щ 262 (Șcea 262). Faptul că aceasta este una dintre ultimele litere ale alfabetului chirilic și că este însoțită de trei cifre sugerează amploarea represiunii. O estimare simplă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
decizia de a-i avertiza pe americani, iar din punctul de vedere al economiei romanului, care se deschide cu această convorbire neobișnuită, justifică opțiunea diplomatului pentru gestul atât de riscant. Ca de fiecare dată, Soljenițîn păstrează în ficțiune multe elemente autobiografice. Satul Rojdestvo, în care ajung personajele, este cunoscut scriitorului, întrucât el a locuit acolo, într-o casă de vară, când se ascundea pentru a-și scrie operele în anii 1964 și 1965. În roman, această denumire, comună satului și bisericii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ai lui Karl Moor! O, Celkaș, rebel romantic! O, Benea Krik, o, desculți odesiți și trubaduri ai lor din Odessa!232. Așa stând lucrurile, considerăm că ar fi restrictivă o etichetă anume pentru această formă complexă simultan cronică istorică, narațiune autobiografică, confesiune lirică, descriere etnografică, monolog publicistic, poem în proză și mărturie. Chiar dacă aspectul documentar este evident, lucrarea se prezintă ca o totalitate a trăsăturilor identificate. Tocmai de aceea criticii literari care au încercat să o definească au făcut-o prin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fiecare dată, pe consecințele tragice ale acestor acțiuni pentru viața oamenilor. Arhipelagul GULAG completează, la nivel informațional sau documentar, celelalte scrieri soljenițiene pe tema lagărelor. Sunt semnalate momente la care autorul a luat parte și care se leagă de elemente autobiografice prezente și în celelalte texte. În felul acesta, Soljenițîn aruncă lumină asupra multor oameni și evenimente, completând sau confirmând diferite aspecte. Așa aflăm că în nuvela O zi din viața lui Ivan Denisovici este vorba despre lagărul din Ekibastuz, creat
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mărturie nu reprezintă neapărat o mărturie zguduitoare, așa cum este Arhipelagul GULAG, prin care Soljenițîn a reușit să deschidă ochii "sudați de ideologie"269 ai oamenilor. Capitolul 4 Strategii narative 4.1. Naratorii soljenițieni 4.1.1. Tipuri de naratori. Valențe autobiografice În proza lui Soljenițîn, componenta documentară și componenta artistică se întrepătrund într-un mod special și doar din necesitatea analizei ne vom referi în continuare la câteva aspecte care țin de tehnici narative specifice scriitorului rus. În ansamblul prezentei lucrări
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]