95,569 matches
-
Antioch, Fortress Press, Philadelphia,1985, p. 35 și Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford, 2006, pp. 1-3, 89-92. 7 William R. Schoedel, Ignatius of Antioch ..., p. 10. 8 Foarte probabil, pentru că auzise că ostilitatea dintre facțiunile rivale ale creștinilor din Antiohia încetaseră. Christine Trevett sugerează că este posibil ca Sfântul Ignatie să se fi oferit voluntar autorităților pentru a pune bazele unei astfel de păci („A Study of Ignatius of Antioch in
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
O astfel de unitate conduce la participarea la Dumnezeu: „Fiecare din voi deci să fiți un cor; și în armonia înțelegerii dintre voi, luând în unire melodia lui Dumnezeu, să cântați prin Iisus Hristos cu un glas Tatălui, ca să vă audă și să vă cunoască prin faptele bune pe care le faceți, că sunteți mădulare ale Fiului Său. Vă este, dar, de folos să fiți într-o unire fără de prihană, pentru ca să aveți pururea parte și de Dumnezeu”18. În conformitate cu dorința sa
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
îi precizează, printre altele, adresantului său, Autolic, că Dumnezeu este invizibil pentru ochii trupești; Îl poți vedea în parte numai cu mintea, Îl cunoști din operele Sale asupra lumii. Ochii spiritului trebuie să învețe să vadă, iar urechile inimii să audă. De aici apare nevoia de a se trece printr-o purificare, pentru restabilirea unei ordini pierdute din cauza greșelilor generatoare de haos. În ceea ce privește adevărata vedere, ea este, însă, cea cu inima curată. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu, sufletul trebuie să
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Iar dacă îmi spui: «Arată-mi pe Dumnezeul tău!», atunci îți voi spune și eu: «Arată-mi omul din tine și-ți voi arăta și eu pe Dumnezeul meu!». Arată-mi că ochii sufletului văd și că urechile inimii tale aud! După cum cei care privesc cu ochii trupului înțeleg cele ce se petrec în viață și pe pământ și fac totodată deosebire între lumină și întuneric, între alb și negru, între urât și frumos, între armonios și nearmonios, între măsurat și
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
89-lea peliculă a sa. Care demonstrează că un regizor bun îmbătrânește în maniera vinului. Nu că Godard ar fi mai slab ca scenarist, adaug după vizionarea acestui film. Cred că e cel mai bun scenariu pe care l-am "auzit" în ultima vreme: beneficiază de un umor incisiv, induce tensiune în situații cotidiene și complet nedramatice, exudă poezie și demonstrează un grad de cultură pe care l-ar invidia și unii academicieni, fără a fi livresc. Unica tragedie din film
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
pestriță) și tonalitatea (scăzută) îi pot fi reproșate lui Dan Sociu. Deficiențele volumului apar din vidul de semnificație al unor versuri, din platitudinea lor totală, irevocabilă, pe care nici o teorie și nici un Frank O'Hara nu o pot justifica: "am auzit că fabrica va da faliment/ asta fără nici o legătură cu faptul/ că acolo am întâlnit un boschetar care/ se plângea de migrene unei babe/ care vindea semințe/ după câteva minute s-a aruncat/ sub personalul de pașcani/ când m-am
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
să citez toate volumele! O altă poetă izbutește o monorimă excelentă în "înd", dar apoi, în strofa a doua, n-o mai țin puterile și ultimul vers rămîne sărman: Te-am cunoscut de mult... Dar când?/ Te văd mereu, te-aud râzând,/îți simt și lacrima căzând/ pe chipul meu de-al tău flămând.// Mă uit la teiul desfrunzit și ud/ încovoindu-se sub vântul crud/ și-mi spun c-un glas pe care-abia l-aud:/ cum plouă azi peste iubirea
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
când?/ Te văd mereu, te-aud râzând,/îți simt și lacrima căzând/ pe chipul meu de-al tău flămând.// Mă uit la teiul desfrunzit și ud/ încovoindu-se sub vântul crud/ și-mi spun c-un glas pe care-abia l-aud:/ cum plouă azi peste iubirea noastră... Pentru această performanță, doamna poetă face parte din Uniunea noastră umplînd-o probabil de invidie pe colega ei de mai sus. Oftaturile acestei profesioniste vor fi înmuiat inimile comisiei de validare: Te simți străin și
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
țării X, Y, trimite o telegramă cifrată, intervenind pentru un poet ostracizat. La Festivalul Tineretului de la Helsinki, văzând că o balerină germană a fost rănită cu o sticlă zvârlită pe scenă, în timpul spectacolului, scrie poemul plin de mânie Comunismul mucos. Auzind versurile acestea, doi dintre naziștii sus-puși sunt cuprinși de admirație administrativă, iar gestapovistul cade pe gânduri și spune: "M-da... Poeții care vin la noi cu denunțuri împotriva dumneavoastră nu scriu asemenea versuri... Dacă, în general, vă pot fi cândva
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
care nu acceptă să i se impună tăcerea. După un articol de opinie despre voturile unora dintre alegătorii vîrstnici, Mircea Mihăieș a fost amendat în urma cererii unei organizații care veghează împotriva discriminării. O organizație care se pare că n-a auzit de Corneliu Vadim Tudor sau de alții, de același soi. Și mai nou însă, Mircea Mihăieș e acuzat în nume propriu de un tînăr, Bogdan Suceavă, printr-o scrisoare deschisă pe internet, că ar insulta intelectualitatea română din diaspora care
Băsescu știe? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11734_a_13059]
-
răzbătea un aer proaspăt de libertate, poezii a căror publicare - doar cîțiva ani mai devreme - ar fi fost de neconceput. în aceeași atmosferă aproape euforică a văzut lumina tiparului nuvela O zi din viața lui Ivan Denisovici, iar lumea a auzit atunci prima oară de un prozator straniu numit Soljenițîn. Din păcate, nu doar semi-liberalizarea a avut viață scurtă, ci și produsele ei au fost rapid pervertite. Din contestatari și speranțe ale literaturii ruse, Evtușenko și Voznesenski au fost, în doar
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
s-a coborît roiul acela de fluturi/ ce reface pointillista harmonie/ nicicînd/ pășești cu ezitare de agorafobic te deschizi ca un spațiu/ căruia toate axele i s-au curbat și atunci/ eu îmi lipesc urechea de palma ta și te aud cum plîngi/ nervură cu nervură, copacul meu gînditor" (refăcînd pointillista harmonie). Manifestînd o frenezie a compoziției textuale insolite, în macro ca și în microstructura poemelor, autoarea trece de la o asociere la alta, pe direcția unui "descriptivism" vizionar care, concomitent, discreditează
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
plimbă curajoasa mea pisică nemuritoare/ oamenii nu vin și nu chibițează/ și ninge întruna a nesfîrșită împăcare" (poem înainte de a mă înfiripa din bucurie). Sau: "doctorul nu mi-a mai spus nimic privind relația lui cu realul/ dar eu îl aud cum se strecoară noaptea pe terasa mea pe furiș/ pentru a consuma o oră și jumătate de muzică de greier" ( Doctorul nu-mi mai spune nimic). Pe scurt spus, avem a face cu "poesia ca status de concentrare a existenței
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
iubita/ lui din Obcini cînd și-a dat seama că el stă la cald/ pe divanul unei femei de sticlă pe care mai încap și niște trandafiri de plastic grozav îi mai plăcea/ să fie iubit așa " - ceva ce se aude uneori pe fereastra deschisă), sadomasochismul ("m-am legat cu lanțuri de mitologia vegetațională/ fluturînd o eșarfă ca pe o stîngăcie sadică" (l-am lăsat să mă îmbrace în penumbră), estetoerotismul ("șoldurile mele prind din senin tumultul plutei ce supraviețuiește unui
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
ureche fină, de microfon japonez, înregistrînd limbajele diverselor personaje, se profila chiar un conflict - politic, social psihologic - între lumea închisă a pensiunii, ca o recluziune voită, forțată, și lumea avidă de schimbări din afară) către ora prînzului, cînd ușa se auzea scîrțîind (...) și un prim client intra cu timiditatea celui care știa că a venit prea dvreme" (pp. 34-35). Dar ea nu este decît locul de întîlnire al amintirilor naratorului, martorul mut și pretextul rememorării fragmentare a evoluției sale din primii
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
televiziune, vocea cardinalului Medina... Estevez, când a apărut în balcon și a strigat răspicat vestea cea mare în latină: Habemus papam... Cu m, domnule! Acuzativul! zbiera la mine domnul Sache, scos din fire. Nu se putea să nu se fi auzit că înaltul prelat pusese, clar, un m în coada cuvântului Papa, fir-ar să fie!, - acuzativul, domnule, cum cere verbul habeo, nu?... A ține, a avea ceva, cum ar fi habere honorem, habere fidem, - păi dar!?... Ce, suntem boșimani, ori
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
făcea, gata să-l lovească damblaua, Doamne ferește, - să n-avem habar, noi?... geantă latină... O tuse rea și nesfârșită îl apucase. Nene Sache, - am intervenit, - liniștește-te, bre!?... Din tot potopul de vorbe ce mi-a fost dat să le aud, resemnat, înțelesesem că ăia de la televiziune,... toți agramații și fonfii ăia... toate foanfele alea, lățiseră în toată România pă... habemus papa... avem păpica aia... Păi, să nu fi avut dreptate artistul de la ziar să-i figureze ca pe niște țopârlani
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
tac? Eu? Da' ce, eu sunt făcută din lut, ca tine? Vreau încă un talk-show la Realitatea TV, vreau... - Gaaaataaaa!, a răcnit Omul disperat. Dă-mi ceva de mâncare... - Poftim!, i-a întins vietatea un măr ionathan. Atunci s-a auzit un glas puternic: Fraiere! Nu puteai fără televizor și să-ți fi luat singur mărul? ZIUA 14-a. Pe TVR1 și în reluare pe TVR Cultural, Marina Constantinescu l-a avut ca invitat la "Nocturne" pe "Domnul Matinal" Paul Grigoriu
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
niște acuzații... Fiindcă banii pentru diguri au fost furați... Diguri n-au existat, Dar au fost inventate, fiindcă trebuiau sparte... -Fain, zic, în timp ce Dana Războiu abia se abține să nu izbucnească în râs (de ce, oare ?), numai că... Apropo: tu ai auzit de unul Marin Sorescu și de cuvântul "plagiat"? Suntem gata să dezlănțuim o gâlceavă de toată făinețea, Haralampy simțindu-se profund jignit de o asemenea întrebare. Noroc că pe micul ecran apare o imagine, cam neclară, dar care ne absoarbe
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
de la Palatul Parlamentului s-au cheltuit 47 de miliarde de lei ? Hî ? Panoramare: apă tulbure și amenințătoare cât vezi cu ochii. Și un câine înotând - viață de câine de-al nost'... -Schimbă-l pe Etno Tv, îmi zice Haralampy, să mai auzim o muzică faină... Dar și acolo e jale mare: "Odată, pe înserat,/Ilie era beat,/Iar frumoasa lui Marie/Era cu Ionel la vie..." -Infidela!, sare Haralampy cu gura. Uite cum distruge alcoolul celula de bază a societății, fi-r-ar a
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
adevăr, cine? Noroc că o moldoveancă, simpatică foc, face ordine readucându-ne voia bună: "Hai, strigați, fleacăi din gură,/Nu șâdeți ca boii-n șură/" Ei, așa da! TELEȘTIRI, PE SCURT: * Ici-colo, pe la câte un post de televiziune, abia-abia mai auzim o știre-două despre împlinirea a 50 de ani de la moartea marelui George Enescu, în schimb se transmit reportaje ample despre tot felul de anonimi celebri. -Da, dar ăia sunt străini, mă lămurește Haralampy! -Schiuz my... * Domnul consilier prezidențial Andrei Pleșu
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
Vinea îl lăsase și pe el să vorbească, tot așa cum începusem și eu să-i vorbesc întruna despre Balzac. Și că, tot așa, părea oarecum sfios, ascultându-l, în timp ce ochii lui viorii, înguști, sclipitori păreau că se amuză de ceea ce aude. În plus,... dar asta nu i-am mai spus-o autorului Troicii amintirilor, și mă văd silit să o spun acum, in extremis; ceva greu de numit, un fel de atenție mărită, un fel de încântare, complice, ca predarea unei
Ion Vinea la Mogoșoaia (12 aprilie 1963) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11725_a_13050]
-
imposibil. Dosarul este pentru uzul meu privat, în scopuri științifice. Puteți vedea analizele de sînge ale lui Callie și rezultatele celorlalte teste. Milton izbucni. Începu să țipe și să-l înjure pe doctorul Luce. - Tu ești de vină! M-ai auzit? Fiica noastră nu e genul care să fugă așa. Ceva trebuie să-i fi făcut! Ai speriat-o. - Situația ei a speriat-o, domnule Stephanides, spuse Luce. Și dați-mi voie să vă atrag atenția asupra unui lucru. Bătu cu
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
pară ceea ce nu sînt; după cum o venerabilă matroană care se îmbracă în rochițe scurte ca la 20 de ani, comportîndu-se ca și cum ar mai fi ceea ce a fost cîndva, obține rezultatul opus celui scontat. (elle este la risée de tous, am auzit într-o situație de genul ăsta comentariul unui spirit caustic în liberala Franță). La fel, stilul pretențios (caragialian sau molieresc), ca să mă refer la un exemplu din alt domeniu, este kitsch în măsura în care face uz de tot felul de expresii fals-culturale
Kitsch-ul în viața de toate zilele by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11738_a_13063]
-
șteargă lacrimile. Și nu-l opresc - mă bucur, fiindcă pot face și eu la fel, că oricum văd imaginile ca printr-o pânză din ce în ce mai deasă... Și brusc, parcă mi-a devenit antipatică natura, universul întreg și nici nu-l mai aud pe prieten când zice, intrând: -Mă, da' multe mai are de îndurat poporu' acesta!... -Așa e, îl aprob, multe... Dar, culmea machiavelismului autohton, sau a libertății noastre decembriste ? Niște bani destinați construirii de diguri în zonele inundate - aflăm dintr-un
Urgia apelor și a unei simulări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11756_a_13081]