4,413 matches
-
de asocierea după norme și „descojite de simbol”, „cuvintele obțin [...] propriul lor sens, boxând sau îmbrățișându-se între ele”. Mai mult sau mai puțin consonantă cu principiile doctrinei, poezia din periodicele constructivisto-integraliste amalgamează și „sintetizează” caractere ale tuturor stilurilor de avangardă. Chiar și teoretic, de altfel, revistele manifestă un spirit de reciprocă toleranță, chiar de convergență. După opiniile lui Mihail Cosma, i. își „subsumează” în cele din urmă suprarealismul. Manifest-ul din „unu” al lui Sașa Pană afișează ca stindarde nume
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
toleranță, chiar de convergență. După opiniile lui Mihail Cosma, i. își „subsumează” în cele din urmă suprarealismul. Manifest-ul din „unu” al lui Sașa Pană afișează ca stindarde nume reprezentând nuanțe diferite ale modernismului în general și nu doar ale avangardei: „marinetti / breton/ vinea / tzara / ribemont-dessaignes / arghezi / brâncuși / theo van doesburg.” În consecință, este firesc ca mai toți poeții notorii de avangardă să semneze în periodicele de până în 1930 ale i.: Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
al lui Sașa Pană afișează ca stindarde nume reprezentând nuanțe diferite ale modernismului în general și nu doar ale avangardei: „marinetti / breton/ vinea / tzara / ribemont-dessaignes / arghezi / brâncuși / theo van doesburg.” În consecință, este firesc ca mai toți poeții notorii de avangardă să semneze în periodicele de până în 1930 ale i.: Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Ion Călugăru, F. Brunea-Fox, Marcel Iancu, Victor Brauner, Jules Perahim, M.H. Maxy, Hans Mattis Teutsch. Multe dintre reviste întrețin cultul lui
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Ion Călugăru, F. Brunea-Fox, Marcel Iancu, Victor Brauner, Jules Perahim, M.H. Maxy, Hans Mattis Teutsch. Multe dintre reviste întrețin cultul lui Urmuz. Repere bibliografice: Sașa Pană, Antologia literaturii române de avangardă, pref. Matei Călinescu, București, 1969, passim; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, passim; Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, București, 1970, 93-114; Mario de Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, tr. Ilie Constantin, București, 1970, 235-256, 351-368; Crohmălniceanu, Literatura
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
reviste întrețin cultul lui Urmuz. Repere bibliografice: Sașa Pană, Antologia literaturii române de avangardă, pref. Matei Călinescu, București, 1969, passim; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, passim; Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, București, 1970, 93-114; Mario de Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, tr. Ilie Constantin, București, 1970, 235-256, 351-368; Crohmălniceanu, Literatura, I, 59-67, II, 366-440; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, passim; Marino, Dicționar, 225-254; [Constructivismul], REVR, 1981, 10-12, 1993, 1-2, MS, 1990, 3-4, „Arc”, 1995, 2
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Literatura, I, 59-67, II, 366-440; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, passim; Marino, Dicționar, 225-254; [Constructivismul], REVR, 1981, 10-12, 1993, 1-2, MS, 1990, 3-4, „Arc”, 1995, 2 (numere speciale); Adrian Marino, Littérature roumaine - Littératures occidentales. Rencontres, București, 1982, passim; Avangarda literară românească, îngr. și pref. Marin Mincu, București, 1983, passim; Emilian I. Constantinescu, Studii literare, îngr. și pref. Cristian Popescu, postfață Șerban Cioculescu, Cluj-Napoca, 1983, 178-295; Micu, Modernismul, II, 135-174; Scarlat, Ist. poeziei, III, 33-49; Ion Pop, Avangarda în literatura
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
1982, passim; Avangarda literară românească, îngr. și pref. Marin Mincu, București, 1983, passim; Emilian I. Constantinescu, Studii literare, îngr. și pref. Cristian Popescu, postfață Șerban Cioculescu, Cluj-Napoca, 1983, 178-295; Micu, Modernismul, II, 135-174; Scarlat, Ist. poeziei, III, 33-49; Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990, passim; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997, passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, passim; Dicționar de avangardă literară românească
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
București, 1983, passim; Emilian I. Constantinescu, Studii literare, îngr. și pref. Cristian Popescu, postfață Șerban Cioculescu, Cluj-Napoca, 1983, 178-295; Micu, Modernismul, II, 135-174; Scarlat, Ist. poeziei, III, 33-49; Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990, passim; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997, passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, passim; Dicționar de avangardă literară românească. Scriitori, reviste, curente, coordonator Lucian Pricop, București, 2001, passim; Dan
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Cluj-Napoca, 1983, 178-295; Micu, Modernismul, II, 135-174; Scarlat, Ist. poeziei, III, 33-49; Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990, passim; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997, passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, passim; Dicționar de avangardă literară românească. Scriitori, reviste, curente, coordonator Lucian Pricop, București, 2001, passim; Dan Grigorescu, Dicționarul avangardelor, București, 2003, passim. D.Mc.
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990, passim; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997, passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, passim; Dicționar de avangardă literară românească. Scriitori, reviste, curente, coordonator Lucian Pricop, București, 2001, passim; Dan Grigorescu, Dicționarul avangardelor, București, 2003, passim. D.Mc.
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
pref. Gabriela Duda, București, 1997, passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, passim; Dicționar de avangardă literară românească. Scriitori, reviste, curente, coordonator Lucian Pricop, București, 2001, passim; Dan Grigorescu, Dicționarul avangardelor, București, 2003, passim. D.Mc.
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Cartea de debut a lui I., Generația lui Neptun (1967), analizează implicațiile teoretice ale mișcării italiene neoavangardiste intitulate Grupul ’63. Eveniment premergător a ceea ce mai târziu se va numi postmodernism, resurecția spiritului avangardist se face pe fondul opoziției manifeste față de avangarda istorică, acuzată de membrii Grupului ’63 de superficialitate și ineficiență. Vechiului avangardism al „generației lui Vulcan” (metafora îi aparține lui Umberto Eco), eșuat în gesturi și atitudini nihiliste și în sterilitate, îi este contrapus experimentalismul „generației lui Neptun”. Urmărind ideile
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
un „cronicar” al evenimentelor din trecut și prezent, cultivând o poezie suprasaturată de așa-zisul element social imediat, poezie care răspunde comenzii politice a regimului și e dominată de compuneri teziste. Acestei maniere îi aparțin volumele Glasul patriei (1946), În avangardă (1951), Aleea păcii (1953), Versuri (1954), Din mal în mal (1958), Versuri alese (1964). Tot în acești ani autorul dă la iveală poemele lirico-epice Pohoarnele (1947) și Primăvara în Carpați (1955), consacrate colectivizării, așa-numitelor transformări socialiste din satul moldovenesc
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
peisagistică cu cea ontologică. A tradus din opera lui Pușkin, Lermontov, Lev Tolstoi, Nekrasov ș.a. SCRIERI: Blestem, Chișinău, 1937; Moartea vulturului, Chișinău, 1938; Glasul patriei, Chișinău, 1946; Drumuri spre lumină, Chișinău, 1947; Pohoarnele, Chișinău, 1947; Brigada întâia, Chișinău, 1948; În avangardă, Chișinău, 1951; Aleea păcii, Chișinău, 1953; Povestiri, Chișinău, 1953; Versuri, Chișinău, 1954; În poiană, Chișinău, 1954; Primăvara în Carpați, Chișinău, 1955; Din mal în mal, Chișinău, 1958; La vânătoare, Chișinău, 1959; Versuri alese, Chișinău, 1964; Versuri, Chișinău, 1966; Umbre care
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
După o discuție cu domnitorul român, Ion Bălăceanu notează în jurnalul său o afirmație pusă pe seama monarhului potrivit căreia apropierea de Austro-Ungaria se datora alianței acesteia cu Germania și că, „în ziua când aceasta va înceta, voi fi în fruntea avangardei rusești“, în Ion Bălăceanu, op. cit, p. 233. • Titu Maiorescu, Istoria politică a României sub Carol I, București, Humanitas, 1998, p. 117. • „Românul“, 9, 10 februarie 1880, p. 125; idem, 12 februarie 1880, p. 133. Vizita lui Carol era apreciată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
l-a decepționat pe Lenin. În 1922, la Congresul al XI-lea, Lenin declara că „în măsura în care industria este distrusă iar fabricile și uzinele sunt oprite, proletariatul a dispărut“. Replica șefului sindicatului metalurgiștilor atrage atenția: „permiteți-mi să vă felicit; sunteți avangarda unei clase ce nu mai există“. Un raport confidențial existent în arhivele de la Moscova arată că, în 1922, în Petrogradul „roșu“, doar 2-3% dintre muncitorii industriali erau membri de partid 31. Aprecierea Revoluției din Octombrie este de cardinală importanță în măsura în care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ale tatălui: Galați (unde îi este profesor de franceză Anton Holban), Oradea (timp în care, în 1933, publică epigrame în revista locală „Flori de crâng” și apoi un sonet, în „Adevărul literar și artistic”), Timișoara, Focșani. Colaborează la revista de avangardă „13” din acest din urmă oraș; sonetul Nevroză e distins cu premiul întâi la concursul inițiat de redacția revistei (1934). Ultimele două clase de liceu le urmează la Timișoara (bacalaureatul în 1936), publicând poezii și în câteva reviste de aici
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
urmează Liceul „Mircea cel Bătrân” la Constanța, se înscrie la Universitatea din București, unde își va lua licența în filosofie. Împreună cu Virgil Teodorescu și Mircea Pavelescu, editează la Constanța, în 1932, revista „Liceu”, în paginile căreia se cultivă literatura de avangardă și unde G. publică, sub pseudonimul Șuly, texte de factură urmuziană. În anii ’30 semnează articole și reportaje în săptămânalul bucureștean de stânga „Reporter”. În deceniile următoare colaborează cu recenzii la noua serie a revistei „Viața românească”, la „Secolul 20
GHEORGHIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287237_a_288566]
-
Uniunii Scriitorilor (1964). Un alt premiu al Uniunii Scriitorilor i s-a decernat în 1977, pentru transpunerea în limba română a poemelor lui Lautréamont, Cânturile din Maldoror, de un deosebit rafinament în echivalările lexicale și în frazare. SCRIERI: [Versuri], în Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 357-363. Traduceri: James Aldridge, Pagini alese, București, 1953 (în colaborare); Louis Aragon, Poeme, pref. Valentin Lipatti, București, 1958; Tölgyesi Lászlo, Am o casă cu comori, București, 1959; Julia A. Tollas, Cartea
GHEORGHIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287237_a_288566]
-
Constanța Călinescu, Ion Faiter, Dimensiunile unor vocații, Constanța, 1979, 321-343; Geo Bogza, Tașcu, RL, 1981, 43; Vladimir Colin, Șuli, RL, 1981, 43; Gheorghe Tomozei, Un cavaler al nopților bucureștene, FLC, 1981, 45; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 209-213; Pop, Avangarda, 212; Dicț. scriit. rom., II, 374-375. C.Pp.
GHEORGHIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287237_a_288566]
-
teme literare românești, care ar fi constituit, desigur, un punct de plecare; parte din ele vor fi publicate în Imagini și cărți abia în 1980. Împreună cu cumnatul său, regizorul Armand Pascal, F. se dedică, în 1922, creării primului teatru de avangardă românesc, Insula, în linia experimentelor novatoare ale regizorului francez Jacques Copeau sau, în Spania, ale lui Federico García Lorca. Din motive financiare, teatrul este închis în 1923, reușind totuși să pună în scenă feeria Legenda funigeilor de St. O Iosif
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
scrise în românește începând din 1917. În Franța, renunțând la visurile de a da „o justificare estetică Universului”, urmărește totuși îndeaproape experimentele literare ale anilor ’20. Se apropie de dadaiști, apoi de suprarealiști, continuând totodată să ofere texte revistelor de avangardă românești „unu”, „Chemarea”, „Integral”. Dezamăgit de André Breton și de suprarealiști, le reproșează încercarea de a „explora în mod rațional subconștientul”, ca și adeziunea unora dintre ei la comunism. Urme ale polemicii cu Breton se regăsesc în lucrări precum Rimbaud
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
RL, 1998, 49; Mănucă, Perspective, 26-41; Z. Ornea, Iudaismul în estetica lui Fundoianu, RL, 1999, 48; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 109-125; Dicț. esențial, 320-322; Gina Sebastian Alcalay, Fundoianu, eseist, filosof și profet, RL, 2001, 20; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 55-87, 182-186; Dicț. analitic, III, 419-422; Catherine Grün, Fondane et la philosophie, Timișoara, 2001; Dan Mănucă, Opinii literare, București, 2001, 98-108; Const. Ciopraga, B. Fundoianu - între două literaturi, CL, 2002, 7; Rencontres
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
ar putea să se deschidă spre un sens previzibil, de la ceea ce ar putea să intre În orizontul nostru de așteptare. Desigur, atitudinea anarhică nu este nouă - ea cultivă, printre altele, un efect de surpriză și de șoc care aparține și avangardei, spre exemplu. Totuși, arta anarhetipală de coloratură, să-i spunem, postmodernă e altceva decât arta avangardistă - ea nu urmărește cu precădere și cu insistență mirarea spectatorului, logica sa intimă este mult mai liberă. Nevoia de a evita tot ceea ce ar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În mormânt (În scena teribilă În care depunerea se identifică cu lecția de anatomie), după care urmează episodul Înălțării. Pe de altă parte, Corin, tu definești anarhetipul ca fiind În contra logicii, dar ce te faci cu toate experiențele literaturii de avangardă, cu literatura absurdului, care merg Împotriva logicii și rămân În arhetip? În ceea ce privește obiectul de cercetare, stările alterate de conștiință, cred că e interesant, dar Întrebarea este: cercetate cum? Mediat sau intermediat de discursurile culturale? Cercetarea nemijlocită cred că nu pot
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]