1,974 matches
-
fel de program politic și nici susținere publică, în afară de cel acordat de către numeroșii funcționari ce primeau lefuri de la stat. Mai grav a fost faptul că monarhul a încurajat multe afaceri murdare, participând și dânsul și camarila de devotați, la jefuirea avuțiilor țării. Patronând o campanie gălăgioasă de înzestrare a armatei, și regele și acoliții săi au jefuit fără scrupule fondurile adunate din contribuțiile cetățenilor patrioți, care se gândeau la întărirea armatei pentru a fi capabilă să apere țara de dușmanii ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în țara noastră, pe lângă jafurile din colhozuri s-au purtat neomenește cu bătrânii, chinuindu-i în tot felul. Ne-a spus tovarășul locotenent locțiitor politic de companie că ostașii români au scos ochii oamenilor cu furculița, ca să mărturisească unde sunt avuțiile colhozului. Au fost foarte răi unii nemți și români în timpul ocupației. Noi plătim cinstit ce am mâncat, și scoase o hârtie de o sută de lei pe care o întinse Mariei. − Maria, nu lua banii. Față de cât am pierdut și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ales le simțeam ca ale noastre. Doar pășeam pe pământ românesc cu salba de cetăți de apărare lăsate de Ștefan cel Mare și Sfânt. Oamenii au ajuns în Basarabia, doar cu armamentul ușor ce-l aveau asupra lor însă toată avuția țării rămăsese dincolo în mlaștinile de la Iaska. Doar câteva zile de răgaz și intrăm într-un nou dispozitiv de apărare pe Nistru. Vremea se mai îmbunătățise, dar gerul persista. La vremuri grele și natura se răzvrătește împotriva bietului om, care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
acesta înseamnă enorm pentru mine acum, în mai 1996, când scriu aceste rânduri și când am în minte ideea romanului despre rai, despre raiul pe care omul și-l face, ca să spun astfel, cu mâna lui, pe cheltuiala lui, din avuția sa de amintiri neprețuite, luate, transportate cu el în lumea de apoi, dar nu ca amintiri, ci ca realități, ca realități decupate, bucăți de spațiu-timp cimentate în concretul cel mai intim. Fiecare „pasager” are dreptul la câteva tone de cioburi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să minimalizeze unul din cele două rele. Pe primul, cei mai mulți, pe al doilea - o minoritate. * Anticomunismul celor bogați (deosebit de al meu, altă mâncare de pește!) ca reacție față de un alt mod de obținere a puterii (altul decât prin acumulare de avuții). * Prefer să trăiesc într-o dictatură (nu foarte rea totuși) decât într-o democrație în care căsătoriile între homosexuali sunt nu numai permise, ci și intens mediatizate. * Privesc indignat-amuzat cum, la noi (la noi ca la nimenea!), după un șir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștiga mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la târg, unde se adună lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar într-o lună să vă întoarceți! Aveți grijă să nu întârziați mai mult de o lună. Cel ce va întârzia mai mult
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar într-o lună să vă întoarceți! Aveți grijă să nu întârziați mai mult de o lună. Cel ce va întârzia mai mult va plăti cu capul său!» Auzind acestea, servitorii au luat avuție multă din vistieria împăratului și s-au dus. Unul dintre ei, ca un nebun și rău ce era, n-a cumpărat lucrurile prețioase pe care le iubea împăratul și nici nu s-a întors curând, ci a cumpărat case, holde
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
sânge. Așa dar, după trecerea a două decenii putem afirma că a fost revoluție cu atac direct asupra dictaturii socialiste. Și astăzi, după douăzeci și doi de ani, de la înlăturarea de la conducere a țării a P.C.R., metodele comuniste, lăcomia de avuție, de acaparare a puterii nu au dispărut și încă se dau bătălii. La început s-a format Frontul Salvării Naționale, care avea sarcina să organizeze noua putere, să acorde aprobarea legală a partidelor politice și să organizeze alegeri libere fără
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sânge. Așa dar, după trecerea a două decenii putem afirma că a fost revoluție cu atac direct asupra dictaturii socialiste. Și astăzi, după douăzeci și doi de ani, de la înlăturarea de la conducere a țării a P.C.R., metodele comuniste, lăcomia de avuție, de acaparare a puterii nu au dispărut și încă se dau bătălii. La început s-a format Frontul Salvării Naționale, care avea sarcina să organizeze noua putere, să acorde aprobarea legală a partidelor politice și să organizeze alegeri libere fără
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la Îndemâna celor mulți, exploatarea unei mine reclamă cunoștințe și capitaluri de care dispun un număr mic de oameni. Statul nu poate admite ca exploatarea unei mine, oricare ar fi proprietarul, să fie făcută astfel Încât să se distrugă fără nici un profit avuția minieră. Ca punct de plecare a proiectului pe care vi-l prezentăm este codul nostru civil”. Proiectul de lege (19 titluri și 138 de articole) a fost prezentat Parlamentului În februarie 1895 chiar dacă se știa că va fi obiectul unei
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
naționalitatea românilor, presa liberală, mai sentimentală, vorbea cu melancolie de „fluierul stricat al mașinei Înlocuind doina ciobanului!” În ședința din 7 februarie 1895 raportorul Gr. Tocilescu considera legea ca impusă prin Însăși firea lucrurilor: „voim să scoatem din fundul pământului avuțiile miniere; voim cu alte cuvinte să creăm industria minieră; trebuie atunci să găsim mijloacele proprii pentru asemenea Întreprindere, piedicile de tot felul, ce se opun În cale, Înlăturate; inițiativa privată Încurajată, capitalurile din țară și străinătate atrase către o Întreprindere
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
societatea să aibă garanția că, dându-i lui acest drept, mina va putea fi exploatată; și am refuzat de a recunoaște proprietarului un drept absolut al cărui rezultat n-ar fi fost nici mai mult, nici mai puțin decât neexploatarea avuției minelor din această țară. Și pentru că avem experiența din trecut, tocmai că până acum proprietarul putea să facă orice vrea și am constatat că n-a făcut absolut nimic, de aceea nu m-am bazat pe singura inițiativă a proprietarului
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Calafat, Trecând pe lângă o poartă, Copilașii-au chiuit, Uite-o taică pe măicuța, Uite-o colo pe terasă, stă cu boieru la masă, Țiganca de i-a văzut, tot părul din cap și-a smuls, N-a mai vrut nici avuție, Nici un fel de bogăție, Că s-a întors cu ei acasă, Și de-atunci e mai frumoasă..." * Dar pe unde n-am ajuns... pe Strada "La ultimul leu" unde este o crâșmă cu acest nume, un bar desigur, "non stop
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
sume imense, fără a lua în calcul ceea ce are în minte pentru a cheltui pe viitor. Indiferenții, curioșii și apaticii spun că toate acestea nu derivă din ingeniozitatea întreprinzătoare a lui don Calabria, care nu face decât să irosească toată avuția sa pentru alții; noi, totdeauna corecți și imparțiali, mai ales cu adversarii, îi revendicăm lui don Calabria meritul, și afirmăm că el, a fost totdeauna negru ca mantaua diavolului [în jargonul popular indica un sărăcăcios], și numai lui și ingeniozității
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vieții" etc. Așadar Nicolae e un erudit. Însă talentul nu-i lipsește și portretistica lui e mușcătoare și plastică. În special asupra lui Duca-vodă se lasă toată înverșunarea cronicarului. Duca era "rău și pismător, îndelungăreț la mîniă și lacom la avuție, și el și Doamna sa". "Domn era, și Vistiernic mare, și neguțător, și vameș" și "precupea toate". "Doamna sa, de altă parte, cîrcimărea bucatele din casă, pînea ori pe unde avea, și băutura și pocloanele ce le veneau la beciu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
risipire - frumusețile și podoaba ta ca iarba și ca floarea ierbei, bunurile tale - pulbere și fum, carile cu mare grosime în aer se înalță și, îndată răschirîndu-se, ca când n-ar fi fost, se fac". Dar Lumea îi pune înainte avuția, izbânzile, gloria, și Înțeleptul însuși, devenit Faust, mărturisește sincer dorințele: "Eu poftesc avuțiă... O, lume! Eu poftesc mai mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Blaj și București, de "reacționari, aristocrați, slavoni, rusolatri". Dar Russo, în numele moldovenilor, se roagă de ardeleni să-i lase să lucreze în voie "limbușoara asta turcită, grecită, ungurită, slavonită și ce-a mai fi". "Noi moldovenii, dimpotrivă, simțim că mare avuție, inspirație și limbistică este în cântecele desprețuite în Ardeal, și cu ele, și voia criticului, vom urma înainte cercetările retrospective."1 În capitolul precedent, voind să precizez factorii culturii românești din Moldova, în deosebire de Muntenia, am arătat că curentul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
le-au făcut cei de la 1848, nu pentru că erau trebuitoare, ci ca să-și satisfacă visurile lor de utopiști ieftini, inculți, și ambițiile lor personale - pentru ca să creeze o formă socială, în care ei și ai lor să poată exploata, prin buget, avuția națională. 2 Tesauru de Monumente istorice, II, p. 193. ne zugrăvește cu durere starea țărănimii din vremea sa (1826), exploatarea ei de către boieri. Constantin Radovici din Golești mărturisește că și el a făcut ca alții și spune că, după ce și-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de nord și Basarabia, arată că în comunism s-a practicat nedreptățirea unor națiuni, nedreptățire de care însă este acuzată Mișcarea Legionară, nu comunismul. Dacă românii din Bucovina și Basarabia n-au avut dreptul la școli în limba maternă, dacă avuțiile acestor țări au fost duse în altă parte și au hrănit alte popoare, dacă nu s-au acordat drepturi popoarelor înglobate cu forța în Uniunea Sovietică, se face dovada că tocmai învinuitorii sunt adevă rații vinovați de asuprirea altor neamuri
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mercantilistă este marcată de preocuparea pentru câștig, care ia locul moralității austere susținută de biserică, izvorul bogăției fiind în comerț. Thomas Mun (1571-1641) a expus această doctrină în „England's Treasure by Foreign Trade” (1664): „Mijlocul la îndemână pentru sporirea avuției și a tezaurului nostru îl constituie comerțul exterior, unde trebuie să aplicăm întotdeauna regula de a vinde anual străinilor mai mult decât consumăm noi, valoric, din produsele lor”. [http://ro.wikipedia.org] Se susține ideea că prosperitatea comerțului reprezintă garanția
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Adam Smith (1723 - 1790), fondatorul școlii clasice liberale, susține că schimburile internaționale sunt sursa principală de progres, întrucât determină creșterea productivității, oferind un debușeu factorilor de producție interni, care altfel ar fi inutilizabili. Economistul scoțian identifică ca surse ale creșterii avuției: acumularea de capital fizic, specializarea muncii, concurența și comerțul liber. Adam Smith a pledat pentru economisire, întrucât aceasta constituie modalitatea de sporire a capitalului, în timp ce conduita risipitoare duce la diminuarea lui. Un alt economist clasic, Thomas Robert Malthus (1766 - 1834
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
autohtoni ai unor curente economice care au marcat România. O viziune mercantilistă asupra unor probleme economice naționale o are D. Cantemir (1673 - 1723) în lucrarea sa ,,Descrierea Moldovei” (1714 - 1716), importanța și rolul schimbului și a comerțului sau necesitatea creșterii avuției naționale fiind dezbătute în acestă operă. De asemenea, contribuții importante în gândirea economică au avut D. Fotino, I. Ionescu de la Brad și Golescu - Arapila care susțineau, mai întâi, desființarea iobăgiei și împroprietărirea țăranilor și apoi, dezvoltarea industrială și a economiei
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
prezenței actorilor nestatali), este justificată opțiunea sa de a defini sistemul internațional ca sistem de state la fel cum, în corpul de teorie economică ce stă la baza analogiei, unitățile sistemului sunt firmele. Statele diferă considerabil între ele ca mărime, avuție și putere, dar se aseamănă prin faptul că au de îndeplinit aceleași sarcini. În fine, cel de-al treilea eșalon al structurii se referă la distribuția capacităților. Statele se deosebesc prin prisma capacităților de a îndeplini sarcini similare, capacități subsumate
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
din toamnă a Adunării Deputaților. În discursul său, de remarcabilă luciditate, el s-a referit la necesitatea dezvoltării multilaterale a economiei românești („Experiența de toate zilele ne dovedește că o țară care este numai agricolă nu poate să prospereze în avuția publică și privată“), la riscurile unei politici comerciale bazate pe principiile liberului schimb cu o țară dezvoltată din punct de vedere industrial („Noi, d-lor, prin această convențiune ne orânduim a nu mai fi alt nimic decât o populațiune producătoare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Basarabiei și a Bucovinei de nord, guvernul Tătărăscu a căzut, fiind înlocuit cu cel prezidat de Gigurtu. În formația Gigurtu au intrat mai mulți legionari: Horia Sima ca ministru al Cultelor și Artelor, dr. Vasile Noveanu ca ministru al Inventarului Avuțiilor Publice și Augustin Bidianu ca subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor. Pentru Mișcarea Legionară se puneau acum două mari probleme: problema noii orientări în politica externă a României, prin adeziunea ei totală la acțiunea statelor revoluțiilor naționale, așa cum stabilise Căpitanul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]