1,813 matches
-
și sentimente determinate de întâlnirea cu situații de viață noi, complexe și prin analiza unui număr mare de comportamente umane. Nu trebuie neglijat faptul că aceste texte reprezintă și o sursă originală de informare și de conturare a unui orizont axiologic. Procesul de receptare/interpretare a operei epice presupune din partea elevilor „identificarea valorilor etice și culturale pe care textul le vehiculează și stimularea activităților de comunicare prin exprimarea impresiilor și preferințelor”[6, p.22]. Pentru ca obiectivele să poată fi realizate trebuie
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
care alcătuiește, în acord cu un anume saeculum, tabla valorilor (și reevaluărilor) unui specific cîmp (sensul este cel fizic) al spiritului. Ceea ce ne lipsește uneori, ceea ce este eclipsat de vălul țesut din fire de rea-voință sau ignoranță este un nord axiologic care să ne orienteze simțirea și gîndirea, atitudinea față de aproapele sau departele nostru. De la întîiul nostru critic încoace, l-am pomenit pe Maiorescu, trecînd cu spor prin interstițiul interbelic și prin cel al național-comunismului românesc, constatăm că s-a discutat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cele ce se învață, nu-i așa? în clasă și despre care, la școală, primim teme pentru acasă), consacrate și trecute prin proba de foc a timpului, valori care, multe dintre ele, fac parte dintr-un fel de Top Ten axiologic al culturii. Pe de altă parte, consider că rezerve de acest tip vin, de multe ori, din partea celor ce cred tot mai puțin sau deloc în forța scrisului, făcătorii de kitsch, cei ce au înlocuit atît de lejer sintagma "mîna
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vocație a începutului, strategia aceasta e un fel de rețetă a casei), ei bine, toate acestea și altele nenumite întemeiază gratuit și dilată nepermis de mult valorile, generînd astfel o maladie culturală pe care, blagian vorbind, o putem numi elefantiază axiologică. În termenii unui Disneyland cultural, avem de-a face cu strategii de marketing prin care sfera culturii aspiră mereu la legitimare și la un loc confortabil și incontestabil în Panthéon-ul atemporalității. Cum știm, nici Eminescu, cu opera lui, nu a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fost formulate ipoteze critice care au temperat excesul de zel al celor care, cu bune intenții, au augmentat uneori nepermis de mult valoarea morală a personalității în detrimentul greutății specifice a operei. Pentru Mircea Vulcănescu, dar și pentru starea sau fișa axiologică a altor autori, de-ar fi să-l amintim doar pe Maiorescu, relația dintre operă și omul ca atare poate fi una de recesivitate (cu cetățenia filosofică pe care i-a dat-o Mircea Florian 23), primul concept, acela de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dintre locurile comune ale acestuia fiind stabilirea de criterii care să-i asigure un anumit grad de sistematizare, de raționalitate. Generația a fost și, parțial, rămîne un atare instrument de ordonare îndeosebi cronologică, dar purtînd în cromozomii ei și caractere axiologice a faptelor de cultură, cu utilizare uneori excesivă în istoria literaturii, a artelor, în particular a cinematografiei. E-adevărat că, în anii din urmă, cel puțin pentru sfera literaturii, ideea de generație, poate pentru că n-a ajuns de-a lungul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Eliade era unul maximal prin standardele pe care le stabilea, căci, uneori, o recunoaște chiar el, îndreptarul său "întrece realitatea". Grupul de tineri în numele căruia își luase curajul civic și intelectual de a vorbi nu avea, în acel moment, o legitimare axiologică. Din perspectiva unei virilități creatoare încă virtuală, Eliade trasa "linii de orientare" pe o viitoare hartă sufletească a unei grupări culturale și resemnifica, prin accente îngroșat pozitive, termenul de diletant, augmentat în fapt printr-un așa-numit nou diletantism, după cum
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
interstiții ca ele să treacă drept relevante? S-a scurs mai mult de un sfert de secol de la moartea ultimului mare filosof, Constantin Noica, gînditor cu a cărui construcție originală, alături de alte două-trei nume, ne legitimăm identitatea metafizică în spațiul axiologic european. Așa încît e firesc să ne întrebăm, am mai făcut-o pînă acum, ce înseamnă azi siajul, urma filosofiei nicasiene, dacă am depășit sau nu ipostaza unei posterități bibliografice, dacă a apărut sau nu măcar silueta diafană a celui
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un dat, nu e nevoie de un discurs pătimaș de legitimare, de o asemenea formă de impunere a "românității". Dar e nevoie, în schimb, de itemi și repere valorice cu ajutorul cărora să ne fie recunoscută, să spunem, românitudinea, adică altitudinea axiologică pînă la care ne ridicăm cu variile noastre creații (altfel formulat, pînă la ce înălțime rezistă celula românului). În acest din urmă sens, da, românitatea este doar o trăsătură secundară în raport cu profesia, sexul sau apartenența religioasă. Mai mult, cînd e
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a lungul timpului prin mai multe ecluze ale sensului. Pentru mulți cercetători, s-a produs o metamorfoză prin care noțiunea a devenit, parțial, sinonimă cu aceea desemnată de intelectual. Cărturarul sau, mai nou, intelectualul, acestea sînt opțiunile deopotrivă epistemice și axiologice asupra rostului pe care l-ar fi avut un asemenea tip de personalitate, situată mai totdeauna la răspîntie, o instanță de la care survin așa-numitele idei-forță (idéo-motrice) și, mai mult decît atît, ideile cu adevărat reprezentative. Măștile identității Cîte atribute
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ponciful, este una din temele ce obsedează și azi reflecția, după ce subiectul a fost stors de multe sensuri în spațiul culturii occidentale. Dar și în spațiul românesc, după cutremurele socio-politice din anii 1989-1990 și după ce s-au prăbușit atîtea scări axiologice, s-a revigorat dezbaterea asupra acestei relații care, prin impulsurile primite din Est, au modificat ceva din metabolism și din orizontul cognitiv. În România, raportul dintre intelectuali și Putere și-a expus în ultimii ani pliuri altădată doar bănuite. Continuăm
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de Științe Politice și Relații Internaționale, 2013), nu doar un autor ca Iuliu Moldovan (cu o carte precum Biopolitica, 1926), ci și inițiativa inedită a cercetătorilor de la Buletinul eugenic și biopolitic, o revistă științifică din Ardeal bine cotată pe scara axiologică europeană a vremii, căci a fost, pentru paranteza socio-politică și culturală interbelică, un exemplu de ceea ce am numi azi cercetare fundamentală. Prin urmare, o restituire contextuală a elementelor încă valide din biopolitica lui Iuliu Moldovan, cel care, constată autoarea, "anticipează
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
făcut?! Ca o alternativă de protecție în fața unor atare derapaje, aici fiind una dintre trăsăturile structurii de rezistență a publicisticii românești, putem afla salvarea, una dintre ele, în alianța fecundă dintre presă și literatură, un cuplu ce poate da măsura axiologică chiar a unor performanțe prin texte care transcend contextul și scapă astfel, cum s-a observat, de presiunea erozivă a timpului. Varia (Racursiuri) Un cărturar autentic. Așa a fost și va rămîne, pentru mine, silueta intelectuală a lui Romul Munteanu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ori citită cu adevărat, ne procură adeziunea sau respingerea. Prima impresie (făcută uneori la prima vedere) și, odată cu ea, decizia unui act de lectură sînt produsul întîmplării, spune criticul, al unei conjuncturi individuale, acestea fiind în cele din urmă instanțele axiologice; iar începutul (și sfîrșitul) operației critice este intuiția estetică, element indispensabil descifrării structurii unui text și prin care analiza sporește sensul acelei opere și relevă astfel statutul ei de proiect uman. Într-un alt text intitulat: Literatură, realitate, realism, demersul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
poziții de conducere și decizie; bărbații câștigau, în medie, cu 25-30% mai mult decât femeile; femeile lucrau mai ales în sectoarele "neproductive", devalorizate (precum agricultura) și prost plătite (ceea ce a dus la feminizarea acestor sectoare). Astfel, din punct de vedere axiologic și ideologic, regimul comunist nu considera femeile ca valoare în sine, de aceea se dezinteresa de statutul lor în viața privată. Femeile reprezentau pentru acest regim o armă ideologică de propagandă în Războiul Rece, de afirmare a superiorității și umanității
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
avansată de noi a fost aceea că politicile de gen ale regimurilor comuniste (inclusiv în România) au avut ca principal obiectiv legitimarea regimului și nu o emancipare autentică a femeii. Politicile de gen din statele comuniste aveau fundamente ideologice și axiologice radical diferite de cele ale statelor occidentale și, de aceea, consecințele lor au fost foarte diferite. Deși formal similare cu evoluțiile occidentale, politicile de gen ale regimului comunist valorizau egalitatea de gen ca armă ideologică și economică. Politicile nu urmăreau
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
alcătuit din "(persoane cu vârstele cuprinse - adăugirea mea) între 30 și 40 de ani din suburbii"263 manifestă, încă, o afinitate semnificativă față de un astfel de tip de gândire. În final, apreciază criticul, cultura americană prezintă un profil al sferei axiologice diferit de cel tradițional, în sensul că Nixon nu face nici un fel de aprecieri cum că războiul ar fi "glorios" sau că victoria ar constitui binele suprem. Pe de altă parte, nimic specific "culturii vârstei post-atomice"264, nimic care să
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
să se apropie, chiar să se integreze și să se identifice, pe cât posibil, canoanelor recunoscute ca universale. în acest punct ultim, asimptotic, absolutul și relativul se întâlnesc. Valoarea de circulație devine absolută și invers. O adevărată coincidentia oppositorum culturală și axiologică începe să devină posibilă. Mai mult: să se impună chiar ca realitatea dominantă a conștiinței literare a secolului următor. Orizontul 2000 al culturii și literaturii nu mai are nici o legătură, să spunem, cu la peur de l'an mille. în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
asemenea, acțiunea umană este reconsiderată atât sub aspectul consecințelor neașteptate, cât și al temeiurilor ei. Se consideră că întemeierea nomologică a acțiunii, adică luarea în considerare a legilor naturii descoperite de științe, trebuie să fie echilibrată și printr-o întemeiere axiologică, realizată prin asumarea unor valori care pot servi drept țel sau scop al acțiunii. În al cincilea rând, etica mediului necesită o nouă metodă de cercetare. În locul metodei științifice obiective care izola și individualiza obiectul cercetat, este propusă o abordare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este rea. Naturalizarea moralei, ca posibil proiect filosofic, ar putea duce cel mult la o metaforă de genul celei utilizate de Nietzsche cu privire la diferența dintre leu și cămilă în înțelegerea diferenței dintre "vreau" și "trebuie". A urma natura în sens axiologic. Natura poate fi apreciată ca o valoare sau putem să acordăm naturii valoare intrinsecă. Natura este frumoasă, ea poate fi contemplată, dar și utilă, este folosită de om ca suport al bunăstării sale. G. E. Moore, critic al erorii naturaliste
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
totuși pe anumite presupoziții cu privire la ceea ce este valoros. Ajungem astfel la problema raționalității acțiunilor noastre și la recunoașterea faptului că o acțiune rațională nu are doar temeiuri nomologice, ce țin de cunoașterea regularităților sau a legilor naturii, ci și temeiuri axiologice. Se conturează în acest fel nevoia redefinirii raționalității practice și recunoașterea unei raționalități bazate pe valori. Argumentul ignoranței în forma sa tare ar deveni un obstacol în calea oricărei acțiuni. De regulă, noi nu acționăm atunci când avem o cunoaștere completă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
formulat de pe poziții de autoapărare, deci nu este o expresie a agresivității omului. Orice specie se apără pe sine și face tot ce este cu putință pentru a supraviețui. Un argument de acest fel deschide posibilitatea teoretică a unui antropocentrism axiologic. Spre o asemenea consecință ducea și extinderea domeniului moralității pe baza unui principiu de incluziune echilibrat prin asumarea unei ierarhii. Un asemenea antropocentrism axiologic admite așadar extinderea sferei moralității, se deschide spre diverse versiuni ale ecocentrismului, inclusiv spre biocentrism, dar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cu putință pentru a supraviețui. Un argument de acest fel deschide posibilitatea teoretică a unui antropocentrism axiologic. Spre o asemenea consecință ducea și extinderea domeniului moralității pe baza unui principiu de incluziune echilibrat prin asumarea unei ierarhii. Un asemenea antropocentrism axiologic admite așadar extinderea sferei moralității, se deschide spre diverse versiuni ale ecocentrismului, inclusiv spre biocentrism, dar și spre o perspectivă holistă, fără a renunța însă, în ultimă instanță, la angajamentul ontologic față de antropocentrism, adică la recunoașterea unei diferențe ontologice între
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
teza că numai organismele vii considerate în mod individual au interese morale. El își numește perspectiva "individualism biocentric" și o consideră non-antropocentrică și mai cuprinzătoare decât perspectiva inițială a susținătorilor drepturilor animalelor. Varner 131 deosebește între antropocentrismul evaluativ și antropocentrismul axiologic, acceptându-l pe cel de-al doilea. Antropocentrismul evaluativ definește omul ca ființă valorizatoare și elimină orice altă entitate din sfera moralității. Antropocentrismul axiologic, așa cum am precizat mai sus, acceptă că toate ființele vii au interese biologice și că unele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cuprinzătoare decât perspectiva inițială a susținătorilor drepturilor animalelor. Varner 131 deosebește între antropocentrismul evaluativ și antropocentrismul axiologic, acceptându-l pe cel de-al doilea. Antropocentrismul evaluativ definește omul ca ființă valorizatoare și elimină orice altă entitate din sfera moralității. Antropocentrismul axiologic, așa cum am precizat mai sus, acceptă că toate ființele vii au interese biologice și că unele clase de interese omenești sunt mai importante decât interesele ființelor non-umane. Definirea sferei moralității în sens larg prin includerea tuturor ființelor vii este compatibilă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]