1,999 matches
-
Cuten își apără astfel interesele sale: "Bade Costache, azi păpușoiul e scump... Costă 24 lei mierța... Când se face, noi cumpărăm păpușoiul cu 8 lei... Dumneata ai să-mi dai la anul, la toamnă, trei mierțe de păpușoi... Așa este, bade Costache? Dă, jupâne, cam așa-i... Să dea Dumnezeu să ajungem cu bine la toamnă..." Pleacă Românul. Trece anul. Nu se face nici în toamna anului 1905 porumb. Evreul nu mai poate aștepta și cum e el milos din fire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de boi a Românului. Boii se vând cu 163 de lei. Creditul își ia partea 120 de lei. Domnul Cuten ia restul de 43 de lei și Costache Dinu îi mai rămâne dator cu 10 lei. Acum iată cum rămâne badea Costache față de jupânul Strul Cuten. De datorie nu s-a plătit. Din primăvara anului 1904 și până azi a plătit câte 1 leu dobândă la cei cinci lei. De la vânzarea boilor plătește câte doi lei pe lună dobândă la 10
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ol (olcior) mâță (mâțoc) Portul oamenilor cu pestelcă, izmene largi, pălărie de paie, pipă lungă. Vorba însă bună și rostire curată, deși se vede amestec de ungurisme în limbă. Încep a nota moldovenisme. Sudui sudalmă moare de curechiu fotoghin (petrol) bade zgâțâit. șepte șese Miercuri 25 Aug. Ceica. Adunare populară. boboc (numai p. puiul de gâscă) rățucă (rățușcă) gaz-uri laz curătură vreascuri cofă ciubăr chisăliță de hiribe borș de cartofe Am auzit o istorisire despre Constantinescu P. În județul Făgăraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1471 Stanciu și Mârza Vlaicu & Duma Hotin Bodea vornic Isaia vornic Zbierea scos Luca Bâlco-Belco (Cet. Albă) Buftea Neagu Ivașcu (Chilia) Pașcu? Arbure (Neamț) nou! Fete (Roman) (Albu nu e) Gangur a murit Ciocârlie Ștefu Cernat Iațco Hudici Ivașcu Hâncovici Badea scos = Vrânceanu (spătar) sau mort Iuga vist. Negrilă scos Iuga post. Alexa, scos = Dajbog Paharnic = Toma Stolnic Neagu mort = Huru Comis Isaia, Negrilă, Alexa Boda scoși după 18 Iulie 1470 tăiați la Ian. 1471 10 Sept. 1471 Teoctist Tarasie Stanciu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sunt decât cum putem noi să le vedem și că istoria e o mare minciună sau o țesătură de contradicții. IV. Vești despre viața d-nei Costea. Vești despre omul-nou. [NOTE pentru "VALEA FRUMOASEI"] 1. Braniște. 2. Ursul. 3. Pe Gotu. Badea Toma. Paștile la Braniște. 4. Pescuit la păstrăvi; instrumentele și metodele vechi; cu bolovanul, cu mâna, cu lipanul, cu răstocirea. 5. Instrumentul nou, cu muscă și mincioc vicleniile păstrăvului și ale omului. 6. La cucoși în Cioaca Jinarilor 7. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că ar trebui să am și eu o păreche de bocanci ca lumea, ș-am hotărât să strâng două sute de lei, ca să-mi cumpăr de la cooperativă o păreche faină. Uitați-vă la mine, mă rog. Încălțatu-s au ba? Ba, bade Mogoș, nu ești încălțat, îi răspunde unul din mulțimea ce-l împresura pe vorbitor, făcând semn cu coada ochilor cătră cei din jur. După cât văd, dacă ochii nu mă înșală, umbli tot cu scroambele pe care le știu de când ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ce-l împresura pe vorbitor, făcând semn cu coada ochilor cătră cei din jur. După cât văd, dacă ochii nu mă înșală, umbli tot cu scroambele pe care le știu de când ai venit aici la noi. Însă eu ț-oi spune, bade Chirilă, răspunde Mogoș, că-s încălțat. Nu te mira; nu vă mirați. Am să vă spun secretul ș-aveți să vedeți dumneavoastră cum îi treaba. Dați-vă mai aproape ca să înțelegeți minunea. Asară, am dat să intru la cooperativă. Ochisem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca romanițele. Avea și ochi drăcoși. Am întors urechea, ca s-aud cântarea. Ce să vă spun? Parcă m-am suit deasupra muntelui, sub stele. Cânta, mă rog, precum paserea. Cercul de oameni care împresura pe povestitor asculta cu plăcere. Badea Chirilă se întoarse cătră soți clipind dintr-o geană. Povestitorul era încă în aburul ahotei lui, nedesfăcut deplin de farmecul nopții. Iar i-am mulțămit, a adaos ungureanul, ș-am poftit-o la scaunul meu. Vin nu? întreb. Nu! îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că ți-i greață de băutură, poftește și primește încă o bumașcă de douăzeci-și-cinci. Și să-mi mai cânți, ca să mă sui până la Sfântul Petrea, în livada raiului. Am mai cerut vin; ea mi-a cântat iar... Precum paserea, observă badea Chirilă, fulgerând din geană. Adevărat, precum paserea, frate, confirmă cu melancolie ungureanul. Și eu o chem iar și scot a patra bumașcă; și iar îmi cântă și iar o chem. Târziu tare când s-a arătat pe țancuri faptul zilei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
arătat pe țancuri faptul zilei, am contenit; nu mai aveam nici o hârtiuță de douăzeci-și-cinci. Lui Ghiță Adămoaia i-am dat un leu, ce-mi mai rămăsese și pentru rest m-a scris la condică. Ai rămas precum calicul... a complectat badea Chirilă. Întocmai precum spui, prietine, s-a supus cu voie-bună ungureanul. S-a stârnit în îmbulzeala adunării un râs în cascade, de l-au auzit plutașii care-și legau lângă podul Bistriței catargele. La veselia generală s-a adăogat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca să tae baba. Pe Gheorghe îl bătea Casandra lui că el era mic și slab cât muncea și ea era înaltă și voinică. Vorba ceia: "Badea înalt ca un husar Lelea pîn la brăcinar 13. Lelea cât o husăriță Și badea pîn la catrință." Când era ziua onomastică a lui Grigore Chetreanu,erau chemați și părinții la el și moșu V. Sofroni Iftime. Erau cinstiți cu rachiu din belșug, în care punea un pumn de piper și cu răcituri de por
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
umblat prin lume, nici o altă rimă la "stâlp"? Grea întrebare. Și nici nu știu de unde să inițiez concoctarea răspunsului. Vădit îmi este că experiența liricului în special, și a poeticului în genere, o trăiam, asemeni oricărui pui de rural. Căci Badea Petrea, vecinul nostru și verișorul tătânesc, mai gândirostiviețuia sub ius valachicum înainte de colectivizarea forțată a agriculturii. La firea primăverii o pornea cu oile satului cătră muntele Lucinei, la începutul toamnei cobora cu ele în zonă premontană, instalându-și stâna pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu iertare, Bolovanul e prea mare. Și acolo-i greutate, A-l aduce, nu se poate! Boierul: -Dar încearcă, să vedem... Ion Roată: -Încercăm, dar nu putem. Boierul: Dar cu-n stop de ajutor, Treaba se face ușor. Mergi mata, bade Ilie Și du-te și moș Vasile, Si cu vadea Pandelachi, Bolovanul luați în spate. Care cum a putut... Ion Roată: -Ba eu, tot n-am priceput... Boierul: Vai de mine, ce mă fac? Dumneata ești greu de cap. ** adresându
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Ion Roată: -Ba eu, tot n-am priceput... Boierul: Vai de mine, ce mă fac? Dumneata ești greu de cap. ** adresându-se țărânilor ** -Oare cum să reușesc, Pe Roata să-l lămuresc? Boierul se gândește scărpinându-se în barbă Boierul: Bade Ioane, bade Ioane, Boierul: Bade Ioane, cum se face!? Cu toții au priceput Doar dumneata n-ai putut!? Cu exemplul ce-am ales, Și-un copil ar fi-nțeles. Spune dumneata acu’ Ce-ai înțeles, si ce nu ?! Ion Roată: Să
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
-Ba eu, tot n-am priceput... Boierul: Vai de mine, ce mă fac? Dumneata ești greu de cap. ** adresându-se țărânilor ** -Oare cum să reușesc, Pe Roata să-l lămuresc? Boierul se gândește scărpinându-se în barbă Boierul: Bade Ioane, bade Ioane, Boierul: Bade Ioane, cum se face!? Cu toții au priceput Doar dumneata n-ai putut!? Cu exemplul ce-am ales, Și-un copil ar fi-nțeles. Spune dumneata acu’ Ce-ai înțeles, si ce nu ?! Ion Roată: Să îmi fie
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
n-am priceput... Boierul: Vai de mine, ce mă fac? Dumneata ești greu de cap. ** adresându-se țărânilor ** -Oare cum să reușesc, Pe Roata să-l lămuresc? Boierul se gândește scărpinându-se în barbă Boierul: Bade Ioane, bade Ioane, Boierul: Bade Ioane, cum se face!? Cu toții au priceput Doar dumneata n-ai putut!? Cu exemplul ce-am ales, Și-un copil ar fi-nțeles. Spune dumneata acu’ Ce-ai înțeles, si ce nu ?! Ion Roată: Să îmi fie cu iertare, Că
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
popușoaie?, i-am răspuns eu. Nu-i vorba de d-neata, da uite la domnul cel gulerat de colo, care a întrat calare în mijlocul lanului. Hei! Domnule, fugi cui calul de acolo!... Atunci un hohot de râs mă năpădi. Știi una, bade, hai cu mine la dânsul, să-i luăm calul. Românul se prinse bucuros, dar, când ajunse aproape de locotenent și-l văzu întrecând cu capul toate vârfurile popușoaielor, a stat uimit și și-a făcut cruce. Aș fi jurat, cucoane, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
noastră un potop să înece lumea, așa clocoteau munții de vrăjmaș. Se speriau toate vrăbiile, toate mierlele, toate ciocănitoarele, tremurau frunzele, tremurau ecourile, tremura și inima mea. Și doar nu eram așa stângaci cu carabina. Mai dădusem eu piept cu badea lupul și cu jupân mistrețul; ei, dar trei urși, oricum, nu-s trei sarmale ușor de înghițit. Se înțelege de la sine că nervii mei erau cumplit de încordați întocmai ca niște strune de vioară gata să pocnească. Ochii din cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de pe cer. Deșteaptă-te române și 14 ia-ți soarta în propriile mâini. Deșteaptă-te române și apucă taurul de coarne, nu aștepta să facă alții ceea ce numai tu poți și numai tu ești îndreptățit să faci. Cu Dumnezeu înainte. Badea Gheorghe Mi-e dor de prietenul meu Am fost colegi de liceu. Nelu, era un adolescent slăbuț, timid, retras, cu ochi mari albaștri, cu o privire senină și blândă. Era sărac îmbrăcat, locuia la internatul liceului, dar la orele de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
știut că prietenia, această floare rară dar sensibilă și fragilă, trebuie cultivată și păstrată cu grijă, cu iubire, iertare și înțelegere, ca să ne putem bucura de ea o viață întreagă. Nu căutați defecte la prieteni căci veți rămâne singuri. Doamne-ajută. Badea Gheorghe Memoria Pe drept cuvânt se spune că „memoria este aceea cu care uităm”. Este absolut necesar ca cineva să facă o selecționare a elementelor și informațiilor memorate, altfel ne-ar exploda capul. Dacă un câine ar avea în capul
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de Dumnezeu. Dumnezeu să le ajute în continuare acelor eroi care mai trăiesc, și să odihnească în pace sufletele celor dispăruți care s-au jertfit în ideea credinței și a iubirii de neam și țară. Așa să ne ajute Dumnezeu. Badea Gheorghe Echilibru Adesea se întâmplă în gospodărie, ca un obiect oarecare, pus în grabă undeva, pe o vitrină sau pe un raft, să se răstoarne sau să alunece și să cadă. Într-o asemenea situație, mă ia gura pe dinainte
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
echilibrați din toate punctele de vedere, ne vom bucura de stima, aprecierea și dragostea tuturor celor care ne înconjoară, vom avea parte de liniște sufletească și asta se va manifesta și printr-o sănătate trupească. Așa să ne ajute Dumnezeu. Badea Gheorghe Delta Dunării România are multe bogății și frumuseți naturale, munți falnici cu păduri bogate și minunate, cu animale și păsări rare, cu râuri cristaline, cu lacuri neobișnuit de frumoase situate la mari altitudini, cu un minunat litoral la Marea Neagră
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
proteja de distrugeri de tot felul. Doresc din adâncul sufletului să o mai revăd, acum după 50 de ani de când am părăsit-o, și recomand cu căldură tuturor iubitorilor de natură, de frumos și de adevăr, să o viziteze. Doamne-ajută. Badea Gheorghe Ficțiuni, dezinformări și lovituri sub centură Bietul adevăr a fost mereu victima manipulărilor, răstălmăcirilor, omisiunilor nedrepte și a falsificărilor de tot felul. Se spune cu cinism că „istoria se scrie”, și evident, fiecare scriitor de istorie poate fi cel
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
auzite sau l au preluat din scrierile și lecturile unor intermediari. Cum spunea Leonardo da Vinci creatorilor de artă: „să ne inspirăm din natură, nu din lucrările altora, pentru ca să rămânem fiii naturii, nu nepoții ei”. Așa să ne ajute Dumnezeu. Badea Gheorghe Cheia succesului Am auzit de multe ori tineri și tinere care afirmau cu inconștiență: „vreau să-mi trăiesc viața!” Asta însemna neîntrerupte petreceri zgomotoase, așa-zisele mai nou „Party”, terminate adesea cu scandaluri, rețineri la Poliție sau înternări la
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cântec, plin de înțelepciune, care spunea cam așa: „Copilule, nu căuta zadarnic primăvara trandafiri, căci nu vei găsi. Mai târziu vor fi pretutindeni. Primăvara culege ghiocei și viorele care mai târziu nu vor mai fi”. Așa să ne ajute Dumnezeu. Badea Gheorghe Granița Tinerețea mea am trăit-o în condiții severe, cu multă muncă și cu puține bucurii, am schimbat multe locuri de muncă în multe orașe, am luptat din greu ca să obțin o locuință pentru familia mea proaspăt întemeiată, dar
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]