5,546 matches
-
D. N. Popovici, Fl. Drașovean, 2008; P. Șadurschi et alii,1996; V. Ursachi, 1991; 1992; N. Ursulescu et alii, 2005; N. Ursulescu, F. A. Tencariu, 2006; V. Voinea, 2008a; 2008b - cu bibliografia). Analogiile lor se regăsesc în larga arie est europeană, balcanică și egeo-anatoliană (E. Comșa 1977, p. 45-48; V. Dergačev, 1998; Vl. Dumitrescu, 1954; 1974, p. 270-271; 1979, p. 77 79; H. Dumitrescu, 1961, p. 93; L. S. Klejn, 1968; C.-M. Mantu, 1993; 1998, p. 282, fig. 21/2; S.
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
evul mediu timpuriu, investigații privind protecția patrimoniului cultural-istoric și analiza manualelor școlare de istorie. Ionuț Nistor: asistent universitar la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași; doctor În istorie cu tema „Chestiunea aromână” În raporturile României cu statele balcanice 1903-1913; stagii de cercetare la Universitatea „Aristotle”, Thesaloniki (iunie 2007, mai 2008, iunie 2009), Universitatea din Konstanz (noiembrie 2008), Universitatea din Angers (17 martie 10 mai 2005); cărți de autor: Problema aromână În raporturile României cu statele balcanice 1903-1913, Iași
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
cu statele balcanice 1903-1913; stagii de cercetare la Universitatea „Aristotle”, Thesaloniki (iunie 2007, mai 2008, iunie 2009), Universitatea din Konstanz (noiembrie 2008), Universitatea din Angers (17 martie 10 mai 2005); cărți de autor: Problema aromână În raporturile României cu statele balcanice 1903-1913, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2009; a coordonat alături de Paul Nistor volumul Relații internaționale. Lumea diplomației - lumea conflictului, Editura Pim, Iași, 2009; domenii de interes: istoria relațiilor internaționale În secolul al XX-lea, minoritățile naționale din Balcani, istoria
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
cu brațele înălțate (Gh. Coman, p. 128, fig. 103/2), ceea ce reprezintă, după opinia lui A. Nițu (1970, p. 77), introducerea normei dorsale „a reprezentărilor feminine în funcția tectonică și decorativă a figurărilor antropomorfe din ornamentația plastică a ceramicii carpato balcanice”. Deși, de regulă, cum am văzut, divinitatea este reprezentată „din față”, pe un vas de tip Precucuteni III de la Traian-Piatra Neamț (H. Dumitrescu ș.a., 1953, p. 57, fig. 12; H. Dumitrescu, 1957, p. 61, fig. 1; A. Nițu, 1970, p.
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
estetica geniului, 1965, Nicolae Iorga - critic literar. 1890-1894, 1967), Ioana Em. Petrescu (Un discipol pașoptist al lui W. T. Krug: Aron Pumnul, 1968), Doina Curticăpeanu (Miron Costin sau Vocația clasică a literaturii române, 1972), Mircea Muthu (Dimitrie Cantemir - un Ianus balcanic, 1973, De la „Sindipa” la „Divanul persian”, 1976), Adrian Marino (From „Litterae Humanae” to „Literatura” in the Renaissance, 1988), Mircea Borcilă, Ștefan Borbély (Corespondența Rilke-Blaga, 1991), Corin Braga (Nichita Stănescu și Jean Paul-Sartre, fenomenologia neantului, 1992) ș.a. Din seria de după 1990
STUDIA UNIVERSITATIS „BABES–BOLYAI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289990_a_291319]
-
literar”, „România nouă” ș.a., multe semnate cu pseudonime, dintre care frecvente sunt Z. Tudor și Zaharia Tudor. În 1921, în „Ziarul științelor și al călătoriilor”, sub semnătura Mitroiu Th. Ștefan, îi apar Note de drum, în care narează aventura sa balcanică. În iarna 1921-1922 scoate, la Turnu Măgurele, împreună cu Florin Chiru-Nanov și Marin Pârlitu ș.a. o revistă efemeră, „Muguri”. Din 1922 frecventează cenaclurile lui E. Lovinescu și Mihail Dragomirescu, colaborează susținut la „Adevărul literar și artistic”, iar din 1924 la „Gândirea
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
moartea menține particularitățile anterioare, dar prin anumite note dominante devine o scriere cu o individualitate proprie, distinctivă. Lirismul acestei cărți consistă în extraordinarul ritm epic, încântător, ca de baladă. O bună parte din România, inclusiv capitala, și aproape întreaga Peninsulă Balcanică se află în 1917 sub ocupație germano-austriacă. Vânzător de ziare la București, Darie este arestat ca vagabond, predat Comandaturii germane, îmbarcat cu alți vreo douăzeci de „coate-goale” într-un tren de marfă și dus până tocmai în Macedonia, de unde, scăpat
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Verzi, interpelarea și audierea ministrului Afacerilor Străine etc. Cu toate acestea, elaborarea liniilor directoare ale strategiei externe, recrutarea și organizarea corpului diplomatic și chiar decizia finală În anumite perioade de criză i-au rămas necunoscute. Excepție a făcut perioada războaielor balcanice când, din rațiuni obiective, Parlamentul a fost chemat să dea girul său politicii externe a guvernului <ref id="4"> 4 Ibidem, p. 189. </ref>. În România așadar (și nu numai) decizia a fost una politică, În toate momentele cheie, În
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
În 1919 de Brătianu fiul În Parlament - a despărțit apele! „...Ne-am găsit atunci [la 1878 - n.n., R.D.] fără reazim posibil În Occident. Puși Între două forțe: a Rusiei panslaviste, care nu renunța de a merge la Constantinopol prin Peninsula Balcanică, și a Germaniei, care, Împreună cu Austro-Ungaria, forma sâmburele Puterilor Centrale, la care se asociase și Italia. [...] Nu uitați că, de fapt, Bulgaria de atunci era o provincie rusă, că principele ei era mai mult un guvernator, un nepot al Împăratului
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
oferi Austro-Ungariei securitate adițională cu costuri politice și militare minime), În logica unui amplu efort post-unitar de prevenire și evitare a oricăror modificări ale statu quo-ului european, În special În zonele „cu risc revoluționar” ridicat, Franța, spațiul polonez, Italia, statele balcanice <ref id="10">10 Cf. Rudolf Dinu, Introducere la DDR, I, vol. 11, p. XXXII; Idem, Diplomacy in the Old Kingdom (1878-1914), În Dinu C. Giurescu, Rudolf Dinu, Laurențiu Constantiniu, Romanian Diplomacy. An Illustrated History, 1862-1947, București, 2010, p. 63-188
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
temporal al unei Întregi generații, protagoniști și decidenți laolaltă. În toate situațiile critice relevante, consumate În Europa Între 1885 și 1914, Tripla Alianță a avut un rol fundamental (Începând cu criza bulgară, 1885-1887, până la crizele marocane, războiul libian și războaiele balcanice) <ref id="11"> 11 Cf. Holger Afflerbach, La Triplice Alleanza tra politica di Grande Potenza e politica di alleanza, În Rassegna Storica del Risorgimento, anno LXXXVIII, suplemento al fasc. IV, 2001, p. 161-175, 163.</ref>. Tripla Alianță a fost, oricât
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
nulă. Alianța cu Imperiile Centrale a avut, așadar, o funcție ponderatoare pentru politica externă românească, sporind, implicit, gradul de stabilitate și de securitate al zonei. În mai toate situațiile de criză zonală de după 1883, de la chestiunea rumeliotă și până la războaiele balcanice, Tripla Alianță a modelat, constrâns și moderat, politica externă românească, transformând micul regat nord danubian În factor de stabilitate În sud-estul Europei. Obligația consultării partenerilor de alianță (pentru tot ceea ce presupunea acțiunea internațională și politica de securitate), laolaltă cu prudența
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
muncă pașnică ce a urmat, datorită conducerii constante a Regelui său, politica externă a României a acționat cu succes În legătură cu Tripla Alianță și a contribuit esențial la menținerea păcii În Răsărit, În opoziție cu continuele zdruncinări și convulsii din statele balcanice. Mână În mână cu aceasta, dezvoltarea economică și tehnică a țării a luat un Însemnat avânt, iar Regatul a atins poziția și importanța sa de astăzi, de nesperat acum 30 de ani” <ref id="13"> 13 Biblioteca Academiei Române (În continuare
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
a conturat În mentalul decidenților români. Pe termen scurt, răspunsul guvernului de la București la căderea liberă În care se angajaseră relațiile româno - austro-ungare a Însemnat deturnarea atenției opiniei publice informate către un program național alternativ - salvarea identității naționale a românilor balcanici - ce urma a fi promovat printr-o acțiune de politică externă viguroasă și, pe cât posibil, de succes. Remediile pe termen lung au fost imaginate pornindu-se de la două principii de referință ale politicii externe românești. Primul dintre ele se referea
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Catargi era Încă În funcție. Dovadă stă faptul că În primăvara lui 1895, la ordinul expres al Suveranului, P. P. Carp a solicitat tuturor „autorităților” din sânul corpului diplomatic românesc să-și formuleze opiniile privind căile prin intermediul cărora chestiunea românilor balcanici putea fi promovată cu succes. Obiectivul imediat al acestei campanii urma să fie la question de l’évêque, adică numirea unui mitropolit român pentru cuțovlahii din Macedonia <ref id="48"> 48 ANIC, fond Papiniu, dosar 116, f. 4.</ref>. Apărarea
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
1895 ea a devenit Însă linie de acțiune prioritară. Stă dovadă, Între altele, energia cu care D. A. Sturdza a Îmbrățișat cauza românilor macedoneni după 1896, căutând un succes spectaculos În negocierile cu Poarta privind instituirea unui mitropolitul român pentru vlahii balcanici, și mai ales maniera furibundă În care Ion. I. C. Brătianu a susținut-o după 1902, din postura de ministru al afacerilor externe. „Pentru România - avea să noteze mai târziu În memoriile sale prințul diplomat Dimitrie I. Gr. Ghica, fost consul
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Pindului și În comunități compacte În restul Macedoniei, formând un total de peste 200.000 de suflete și animată de sentimente foarte naționaliste. Oameni muncitori, deosebit de dotați pentru comerț, acești români din Macedonia, pentru a lupta contra propagandei făcute de statele balcanice, căutau ajutor dincolo de Dunăre, la București. Guvernele române, care spre deosebire de statele vecine Turciei, nu erau animate de pofte anexioniste, considerau ca pe o datorie de solidaritate de rasă să se intereseze oficial de soarta acestor români de departe. Iar această
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
1895-96 politica românească a ajuns să fie centrată, În mod necesar, pe zona Balcanilor, din motive „naționale” geografice, strategice și etnice. Iar existența unei notabile populații române În peninsulă (cuțovlahii) a oferit guvernului de la București pretextul etnic pentru o politică balcanică de statu-quo. Strategia externă românească, raporta ministrul plenipotențiar italian la București, baronul Fasciotti În vara anului 1912, era strâns legată de problema generală a balanței de putere În Balcani: „E un canon, În fapt, al politicii externe românești că cele
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Strategia externă românească, raporta ministrul plenipotențiar italian la București, baronul Fasciotti În vara anului 1912, era strâns legată de problema generală a balanței de putere În Balcani: „E un canon, În fapt, al politicii externe românești că cele trei state balcanice principale (Bulgaria, Serbia și Grecia) nu trebuie să se mărească fără ca România să aibă o analoagă mărire, de o asemenea manieră Încât să-i păstreze acea prevalență de populație, de teritoriu și de bogăție, de care se bucură actualmente” <ref
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
35 anni, p. 514, nr. 456. </ref>. Originea canonului trebuia căutată mult Înapoi În timp, În vremea crizei rumeliote, bătrânul Ion C. Brătianu fiind cel ce ridicase pentru prima oară problema compensațiilor teritoriale cuvenite României În cazul În care statele balcanice ar fi beneficiat de pe urma alterării statu-quo-ului <ref id="51">51 Carol I, Jurnal, I (1881-87), ed. Vasile Docea, București, 2007, p. 397. </ref>. În 1903, Take Ionescu sintetiza astfel această politică balcanică: „Nici un om politic român nu aspiră să anexeze
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
teritoriale cuvenite României În cazul În care statele balcanice ar fi beneficiat de pe urma alterării statu-quo-ului <ref id="51">51 Carol I, Jurnal, I (1881-87), ed. Vasile Docea, București, 2007, p. 397. </ref>. În 1903, Take Ionescu sintetiza astfel această politică balcanică: „Nici un om politic român nu aspiră să anexeze Macedonia, nici să fondeze acolo un stat român. Ținem Însă ca naționalitatea românilor din Macedonia să fie păstrată și ei să aibă garanția că vor putea să se cultive În limba lor
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Suveranul a privit Întreaga chestiune din perspectivă strict strategică, ca pe un subterfugiu menit să asigure o implicare continuă a României În Balcani În vederea Înghețării statu-quo-ului. Politica de susținerea a românilor macedoneni a adus inevitabil coliziunea directă cu naționalismele slave balcanice mult mai substanțiale și agresive, a grevat și deteriorat raporturile cu aceste state, evoluându-se de la o vecinătate letargică spre o relaționare activă dar negativă. Principala preocupare a României În Balcani a fost În toți acești ani, până În preajma Primului Război Mondial
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
responsabilitatea gestionării politicii externe, a favorizat pe termen mediu dezvoltarea curentului naționalist, fapt cu efecte inerente În cele din urmă și În zona opțiunilor de securitate. Criza Bosniacă a indicat, de asemenea, cu o mare claritate divergența existentă Între politica balcanică a Austriei și aceea a României (filo-sârbă, În funcție anti bulgară). Divergența a devenit cronică În contextul crizei balcanice din 1912-1913, pe fondul unei isterizări fără precedent a opiniei publice urbane, și a adus furtuna În relațiile româno-austro ungare. În
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
urmă și În zona opțiunilor de securitate. Criza Bosniacă a indicat, de asemenea, cu o mare claritate divergența existentă Între politica balcanică a Austriei și aceea a României (filo-sârbă, În funcție anti bulgară). Divergența a devenit cronică În contextul crizei balcanice din 1912-1913, pe fondul unei isterizări fără precedent a opiniei publice urbane, și a adus furtuna În relațiile româno-austro ungare. În contextul războaielor balcanice, după o primă fază de expectativă confuză, Întreg spectrul politic a derapat lent dar sigur spre
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
și aceea a României (filo-sârbă, În funcție anti bulgară). Divergența a devenit cronică În contextul crizei balcanice din 1912-1913, pe fondul unei isterizări fără precedent a opiniei publice urbane, și a adus furtuna În relațiile româno-austro ungare. În contextul războaielor balcanice, după o primă fază de expectativă confuză, Întreg spectrul politic a derapat lent dar sigur spre o poziție de forță, maximalistă, În relația cu Bulgaria, În ciuda eforturilor moderatoare ale Regelui Carol I și a Încercărilor Marilor Puteri de a soluționa
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]