1,932 matches
-
a fost un gardian pe nume Guzgă, un altul Enache... D. B.: Enache era un băiat liniștit. Dar Guzgă ăla era din sat de la mine, un criminal domnule, un criminal! Omora lumea, domnule! Locuia la 500-1000 de metri de mine, un bandit acela, și-i este frică și acum C. I.: Dar mai trăiește? D. B.: Cred că da, stă pe undeva prin Copou. Dar, stați să vă spun! Înainte de apel băteau cu un ciocan de lemn în zăbrele să vadă dacă nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost aduși și băgați la închisoare pentru că nu voiau să intre la colectivă. Oameni nevinovați. Apoi, prin iunie 1959, pe căldură, ne-au îmbarcat din nou în dube, tot așa cu mulți câini și cu mulți ostași, ca pe niște bandiți, că de fapt așa ne și spuneau nouă. Ne-au îmbarcat și am ajuns la Gherla, noaptea. M-ați întrebat dacă mi-au pus lanțuri. Da! Mi-au pus la Gherla și de la București la Iași când m-au adus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să cărăm în spate acea loazbă pentru focul de la bucătărie. Și bătea un vânt care spulbera zăpada și nisipul, noi eram slăbiți, cădeam deseori, te lua vântul, cădeam la pământ iar eu aveam în spate și rucsacul meu. Caralii și bandiți la Grind C. I.: Ce ați făcut la Grind? D. B.: La Grind am făcut muncă la desecări. De altfel nu numai la Grind, dar noi am desecat toată Balta Brăilei. Cred că 150 de km2 am făcut desecări. Acum, unul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu știa să mâne caii mi-a cerut mie să-i mân și mergeam cu el alături pe capră. Enache, deținutul politic CR, era în spatele nostru. Și mi-a povestit că a comentat, eu nu mai țineam minte: "Vedeți ce bandiți suntem noi, ia uite cum vă păzim noi acuma!" Când am ajuns aproape de colonie i-a dat automatul. Și tot Enache mi-a zis că pe urmă ostașul acela s-a purtat frumos cu noi, de atunci, și că odată
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din închisoare am avut oameni care știau pentru ce am făcut detenție. Pentru că, bineînțeles, după ce m-au arestat, la Institutul Agronomic s-a făcut o ședință mare, au chemat directorii, studenții și le-au spus că uite ce-a făcut banditul ăla, că am cântat Deșteaptă-te române. După ce am ieșit din închisoare, mulți colegi au venit la mine și mă strângeau în brațe. Și Rectorul Lazăr și profesorul Miriță Ion, Dumnezeu să-l ierte!, s-au purtat extraordinar de frumos
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care apoi ni le-a tăiat Guvernul Tăriceanu. Știți, desigur, că a fost făcută condamnarea comunismului ca regim ilegitim, s-a scos și o carte după raportul Comisiei prezidențiale. Însă drepturile pe care le-am avut ni le-a tăiat banditul ăsta de Rușanu, care-i închis acum. Aveam dreptul la medicamente gratuite, acum le plătim; indemnizația pe care am avut-o n-o mai avem. Acum vor să anuleze și scutirea de impozit pe care o avem pentru terenuri și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nimic despre acțiunile inițiate de germani pentru recâștigarea pozițiilor pierdute în România. în Pentru Patrie, revistă a Ministerului de Interne, se publicau în anii ’70-’80 grupaje privind lupta dusă de comuniști și Securitate contra legionarilor, a agenților străini, a „bandiților” din munți ș.a.m.d. Chiar dacă în unele cazuri situațiile și/sau personajele erau reale, de cele mai multe ori era vorba despre literatură propagandistică de un nivel scăzut. Cu timiditate au apărut mărturii în Germania, unii legionari și-au scris și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu uită să-și trăiască, cu o intensitate sporită, propria existență. Viața boemă nu le era iertată securiștilor, aproape toți (cu unele excepții spre vârful ierarhiei) fiind epurați din cadrul aparatului. Există o adevărată competiție cu... milițienii: cine prinde mai repede „bandiții”, dar, mai ales, cine îi raportează, fiind situații când „captura” unora trece în contul celorlalți (pp. 85, 272). Un milițian și un securist din Șoarș ajung să se încaiere (p. 302), acest „sport”, evident extraprofesional, fiind practicat și între angajații
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
activul” (pp. 132-152, 156-161), unde orice problemă „rămâne de frământat”: „La noi n-au ce căuta tovarășii care cred în Dumnezeu”, ortografiat în 1949 cu majusculă (p. 145); „Dacă unul zice ceva în cârciumă l-am luat, și pe adevăratul bandit l-am lăsat” (p. 148); „O altă metodă: vedem pe un preot curvar, pe care l-am prins undeva, l-am fotografiat atunci când a avut raporturi sexuale. Atunci îl chemăm și îi spunem”, evident să colaboreze cu „organele” (p. 150
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Trebuie educați oamenii noștri, la frizer este sculă moartă, la strungar la fel, la noi este sculă vie” (p. 151). „Ăștia n-au dreptul să scrie scrisori. El poate să scrie, dar noi punem ștampila și spunem «Oradea, scrisoare de la bandit»” (p. 151). Poate nu întâmplător Marius Oprea selectează drept moto al unui capitol o „mostră” din gândirea sa: „Principala noastră problemă este lipsurile noastre”. Și alți ofițeri superiori gândesc rudimentar (pp. 152-156, 161-208). La fel ca în comediile cu Chaplin
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în vreme ce alți țărani „predau cotele cu carele încărcate, strigând lozinci și cu fanfare” (p. 228). în luptele purtate în munți cu opozanții regimului (pp. 264-311) trupele aveau, uneori, o eficiență slabă: după o lună de misiuni au prins doar doi „bandiți”, unul șchiop și altul orb (p. 271). în timpul confruntărilor deschideau focul asupra unor „buturugi, copaci, căprioare”, iar comenzile se auzeau de la sute de metri („mai la stânga tovarășe”) (p. 284). Cu asemenea urmăritori „bandiții” aveau, fără îndoială, timp să „vină la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lună de misiuni au prins doar doi „bandiți”, unul șchiop și altul orb (p. 271). în timpul confruntărilor deschideau focul asupra unor „buturugi, copaci, căprioare”, iar comenzile se auzeau de la sute de metri („mai la stânga tovarășe”) (p. 284). Cu asemenea urmăritori „bandiții” aveau, fără îndoială, timp să „vină la pescuit” (p. 286). La arestările făcute noaptea au fost cruțați câinii din gospodării, ademeniți cu carne și momeală (p. 239), în timp ce, sub pretextul fugii de sub escortă, oamenii erau omorâți în păduri, administratorii închisorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Pretoral care are toate instrucțiunile de detaliu pentru a face cercetările și sancționa imediat pe vinovați. În Divizie să se știe că numai eu dau ordine și nu altcineva iar soldatul luptător trebuie să fie brav și disciplinat și nu bandit descreierat care își părăsește unitatea pentru a jefui. Comandanții de toate treptele începând dela ploton și până la Regiment inclusiv rămân direct răspunzători față de mine dacă se va călca acest ordin și să se știe că alături de ostașul vinovat va trece
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Consulat am stat mai mult de vorbă cu ei. Erau amândoi foarte religioși și ne bombardau cu precepte ale domnului Jesus, care a pătimit pentru noi toți. Știam asta, nu era nevoie să mi-o explice acești naivi complici cu bandiții care tocmai ne jefuiseră. Când le-am spus de unde vin și cu ce mă ocup, s-au făcut deodată palizi, cu tot tenul măsliniu. - Și o să scrieți despre ce vi s-a întâmplat aici? Le-am răspuns: - N-o să scriu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
datoria, indiferent de natura sa, ca pe o vulnerabilitate majoră. Banul nemuncit este un ban otrăvit. El este o armă letală aflată în mâinile celor puternici. Capitalismul nu este numai o lume a plaselor frumos colorate și a filmelor cu bandiți. Este o lume a cinismului, în care poți avea aliați, dar nu ai prieteni. În competiția pentru resurse și nivel de trai, nimeni nu garantează nimic. Dacă peste o generație România s-ar transforma în Provincia 17, acest lucru ar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
acest pas, a fost în Pactul de la Varșovia și acum este în NATO, va fi în Uniunea Europeană, are o problemă. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, exact această percepție vreau s-o disloc. Erau doi oameni care discutau pragmatic chestiunea... Stelian Tănase: Doi bandiți. Cu ghilimele. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Culmea, au și aceeași vârstă, amândoi au experiență politică serioasă, doar că Putin a fost mai mult timp președinte. Ceea ce s-a desprins din această discuție sunt următoarele două chestiuni fundamentale. Unu: nu că există
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
începerea lor la data fixată, și asta din motivul banal că se intrase într-o asemenea criză de timp cu amenajările, construcțiile și cu pregătirile infrastructurii, în general, încît doar eforturile non stop și premiile maximale, ca la vînătoarea de bandiți din Vestul Sălbatic, au mai zdruncinat oarecum încremenirea cu mistria în mînă și cu privirile în mare. Ba se mai vorbește și de zeci de morți în marea viteză a finisajelor, ceea ce ne trimite iarăși în lumea cristalină a legendei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
răni sau urme de violență. 36. Într-o declarație din 2 mai 1997, același martor a declarat că reclamantul avea fața umflată, nerecunoscând pe nimeni din jurul lui, era incoerent și repeta fără încetare "...m-ați bătut, mă măgarilor, netrebnicilor și bandiților, fără să fac nimic". Martorul a declarat, de asemenea, că s-a întors la comisariat în jur de ora 6 pentru a da o declarație, dar că poliția l-a obligat să semneze o declarație deja redactată și că nu
HOTĂRÂRE din 12 octombrie 2004 în cauza Bursuc împotriva României (Cererea nr. 42.066/98). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167794_a_169123]
-
încăpere în încăpere, într-o bestială frenezie a distrugerii. Boccele la iuțeală întocmite, cărau spre taxi-ul comod oprit afară la intrare, covoare, rufe, haine, lucruri de gospodărie. Când au ajuns la apartamentul din fundul curții, unde locuiește sora, buzunarele bandiților erau umflare de bancnote, giuvaericale, obiecte de metal prețios. Asta nu i-a împiedicat să confiște și câteva sute de lei, răspunzând la observația prădatei că e săracă și că nu dispune de alți bani: - Fii mulțumită că nu te-
În zilele de 21-23 ianuarie se împlinesc 73 de ani de la rebeliunea legionară din 1941. Fragment din ”Orașul Măcelului”, cartea-document a lui F. Brunea-Fox despre pogromul din București. () [Corola-website/Science/295733_a_297062]
-
desfășura acțiuni de luptă pe teritoriul Estoniei, și deci nu este vorba de nicio ocupație. Varianta oficială sovietică, menținută și astăzi de către Rusia, susține că Estonia a renunțat voluntar la independență. Luptătorii pentru independență din 1944-1976 au fost etichetat drept „bandiți” sau „naziști”. Poziția Rusiei nu este recunoscută internațional. După ce Germania a invadat Uniunea Sovietică la 22 iunie 1941, Wehrmachtul a reușit să pătrundă în Estonia în decurs de câteva zile. Armata germană a trecut frontiera sudică a Estoniei la 7
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
fie să se retragă cu germanii, fie să fugă în Finlanda sau Suedia. La 12 ianuarie 1949, Consiliul de Miniștri al URSS a emis un decret „de expulzare și deportare” din Țările baltice a „[tuturor] culacilor cu familiile lor, familiilor bandiților și naționaliștilor”, și a altor „dușmani ai poporului”. Peste 200.000 de oameni au fost deportați din regiunea baltică în anii 1940-1953. În plus, cel puțin 75.000 au fost trimiși în Gulag. Peste 10% din întreaga populație adultă a
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
orientul extrem. După Genghis, afacerile prosperau sub Ogodai și Guyuk. Negustorii achiziționau îmbrăcăminte, alimente, informații pentru palatul imperial, și primeau scutiri de taxe și utilizau sistemul poștal. Serveau ca agricultori fiscali în China, Persia și Rusia. Dacă erau jefuiți de bandiți, pierderile erau compensate din trezoreria mongolă. Politicile s-au schimbat sub Mongke Khan. Din cauza spălării de bani și fiscalității împovărătoare, a încercat să limiteze abuzurile și a trimis investigatori imperiali pentru a supraveghea afacerile "ortog". A decretat ca toți comercianii
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
puterea acestuia este superioară' Ținând cont de luptă dintre cele două animale sălbatice, Yim Wing Chun a modificat și rafinat ceea ce deja învățase în Shaolin. Pentru a verifica eficientă acestor modificări, a provocat și combătut în lupta cu succes pe banditul care îi atacase familia și încerca să o ia de soție. După o perioadă Yim Wing Chun s-a măritat cu Leung Bok Chau pe care l-a învățat acest stil. Acesta a denumit formă de luptă Wing Chun că
Wing Chun () [Corola-website/Science/299672_a_301001]
-
supune și Persia orientală, (Afganistanul, Turkestanul și Belucistanul de astăzi), dar destul de greu, după un război de aproape 3 ani (330 î.Hr.-328 î.Hr.) într-un climat torid și pe un teren dificil. Alexandru a avut de furcă și cu bandiții si beduinii care îi atacau frecvent armata. Odată, calul său preferat, Bucefal, i-a fost furat. Alexandru a jurat că îi va pedepsi crunt pe bandiții perși. Bandiții, auzind vestea, i-au înapoiat calul regelui, iar acesta a fost atât
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
climat torid și pe un teren dificil. Alexandru a avut de furcă și cu bandiții si beduinii care îi atacau frecvent armata. Odată, calul său preferat, Bucefal, i-a fost furat. Alexandru a jurat că îi va pedepsi crunt pe bandiții perși. Bandiții, auzind vestea, i-au înapoiat calul regelui, iar acesta a fost atât de bucuros că și-a recuperat calul, încât i-a cruțat pe hoți, ba chiar i-a iertat și i-a răsplătit. Rezistența perșilor nu încetează
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]