2,069 matches
-
orașului. Membrii echipajului, despre care se spunea că fuseseră carbonizați, ar fi fost canadieni. De regulă, însă, serviciul era anost, chiar dacă în alt fel decât activitatea școlară. Cel mai mult ne displăceau plantoanele nocturne și cursurile de balistică desfășurate în baraca de cursuri cu mirosul ei de mucegai. În timpul lor apărea plictiseala, care ne invita să recădem în comportamente școlărești. Băteam câmpii cu povești inventate despre fete. Astfel treceau zilele. La fiecare al doilea sfârșit de săptămână aveam liber. Aveam voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
purtând uniformă cum râd, batjocoritor și compătimitor totodată, ca și când ar fi știut ce anume îl aștepta pe băiatul în pantaloni scurți. Mâneca stângă a vestonului purtat de plutonier era goală. Apoi timpul a trecut. Ne-am obișnuit cu viața de baracă în paturile cu două etaje. O vară fără Marea Baltică și sezon de baie, care nu se mai termina. Expresiile unui subofițer care pretindea că a studiat filosofia se întipăreau în jargonul nostru școlar: „Câini refuzați de ființare ce sunteți!“ ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dinspre nord-vest, o duhoare grea. Și câte aveam să mai văd și să mai miros. Și câte aveau să mai aibă urmări târzii. De mâncat, mâncam numaiștiuce. Spre sfârșitul lui august, ajutoare voluntare din Ucraina s-au mutat într-o baracă nouă. Ucrainienii nu erau mult mai bătrâni decât noi și rostul lor era să-i degreveze pe artileriști de unele activități secundare, precum serviciul la bucătărie sau săpăturile. Seara, ei ședeau tăcuți, închiși în sine, în fața magaziei de scule. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
unele activități secundare, precum serviciul la bucătărie sau săpăturile. Seara, ei ședeau tăcuți, închiși în sine, în fața magaziei de scule. Dar, între exercițiile de luptă și cursurile de balistică, vânam împreună cu ei șobolani cu cozi lungi în spălător și în spatele barăcii în care era bucătăria, precum și în adăposturile tunurilor de 8,8. Unul dintre noi - sau era un ucrainean? - îi prindea cu mâinile goale. După prezentarea a mai mult de zece cozi retezate, eram răsplătiți în mod diferit: ajutoarele de la antiaeriană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
încrezători în planul de învățământ, Joachim Mahlke, ca personaj tragicomic, poartă uneori această pălărie urâtă. Astfel l-a văzut povestitorul Pilenz în parcul castelului Oliva. Și câmpia Tuchel, o regiune în care se afla tabăra noastră de muncă, alcătuită din barăci amplasate într-un patrulater și o clădire administrativă, se potrivea cu peisajul plat, ce tindea să devină ușor deluros, în care se desfășoară timp de un episod evoluția lui Joachim Mahlke și transformarea lui în erou de război: „...nori frumoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
un ghimpe în carne. Cu toate astea, serviciul înăsprit a continuat. De două ori pe noapte, tabăra era trezită de alarma pentru partizani, fără să se audă împușcături sau altceva. Singuri sau câte doi, trebuia să facem de planton în jurul barăcilor. Când făceam de planton de unul singur, încercam să-mi diminuez frica refugiindu-mă în gânduri. La asta eram antrenat. Istoria se ascundea în spatele ei înseși și se transforma cât ai clipi în legende. Prințesa pomeraniană Mestwina, prințul Swantopolk, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
elev sau că-mi terminasem deja stagiul în Detașamentul de muncă al Reich-ului, totuna: am găsit romanul lui Erich Maria Remarque în biblioteca celui mai tânăr dintre frații tatălui meu. Acesta era șef de șantier, răspunzător de montarea componentelor pentru barăci - pereți, ferestre, uși - care erau executate în atelierul de tâmplărie al bunicului de către cinci calfe la circularul care mergea fără încetare. Din această cauză, unchiul Friedel nu fusese înrolat, ci declarat inapt. Era foarte des ocupat la montaj, fiindcă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
la circularul care mergea fără încetare. Din această cauză, unchiul Friedel nu fusese înrolat, ci declarat inapt. Era foarte des ocupat la montaj, fiindcă pe terenul din preajma șantierului naval și a portului se ridicau, pentru muncitorii din Est, din ce în ce mai multe barăci în jurul cărora se întindeau garduri din sârmă ghimpată. Presupun că unchiul meu nu a știut că Pe frontul de vest nimic nou se număra printre cărțile interzise, așa cum de altfel și eu am citit povestea despre modul jalnic în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
numit, cu un termen mult prea comun, partea mea de răspundere. Să fii nevoit să trăiești cu asta în anii care au mai rămas, iată un lucru sigur. În spatele pădurilor și între ele, pe câmpuri răscolite. Zăpada împovăra copacii, acoperișurile barăcilor. La mare depărtare, turla în formă de ceapă a unei biserici. Nici un cuvânt în cehă nu se auzea pe terenul de instrucție, numai comenzi în limba germană care, pe ger, era purtată cât se poate de departe. Instruirea noastră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
bună știință. Cu acest prilej trebuiau învățate câteva trucuri demente și adaptarea mută. O dată, simulând hepatita - am înghițit ulei încins din conserve de sardele - și apoi cu ajutorul furunculozei atât de răspândite în unitate, am reușit să scap de instrucție, dar baraca pentru bolnavi era în permanență supraaglomerată și nu oferea decât un refugiu temporar. După care caznele își reluau cursul. Instructorii noștri, care, judecând după vârstă, puteau fi considerați tineri, dar care, după un an sau doi petrecuți pe front, împietriseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dejun sergenții și sergentul major, aducând anume pentru ei în două căni mari cafea care trebuie să fie fierbinte și care - reîncălzită întruna - trebuie să fie la dispoziția lor toată ziua. Cafeaua se face de partea cealaltă a pădurii, în baraca în care se află bucătăria. Și noi, recruții, primim de acolo o fiertură din malț sau din orz în care, așa se șușotește, se amestecă și bromură, ca să ne potolească anumite pofte. Dar ceea ce trebuie eu să livrez jumătății de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cu o ură care să-i ajungă toată viața. Așa cum e de presupus, îmi voi fi elaborat răzbunarea bocind în spatele lentilelor rotunde și aburite ale măștii de gaze, repetând-o în cele mai mici detalii. Pe drumul de întoarcere de la baraca în care e bucătăria mă opresc, sunt acoperit de brazii încărcați de zăpadă. E drept că văd licărind conacul în depărtare, dar conacul nu mă vede pe mine. Cât e de tăcut. Numai răsuflarea mea se aude. Acum vărs din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
anume trebuia să facă bărbat din mine: instrucția intensivă cu tunul. Tir asupra țintelor mișcătoare. Marșuri nocturne cu echipament de asalt. Genuflexiuni cu carabina ținută în față. Din când în când mai aveam parte, drept recompensă, de despăduchere într-o baracă sanitară anume amenajată. După asta aveam voie să facem duș, toată grupa în pielea goală, iar apoi, în cinematograful unității, să râdem de Hans Moser și Heinz Rühmann. Corespondența venea din ce în ce mai neregulat. După amiaza ne îndopau cu teorie. În baraca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
baracă sanitară anume amenajată. După asta aveam voie să facem duș, toată grupa în pielea goală, iar apoi, în cinematograful unității, să râdem de Hans Moser și Heinz Rühmann. Corespondența venea din ce în ce mai neregulat. După amiaza ne îndopau cu teorie. În baraca de învățământ era vorba despre motorul Maybach, folosit la tancuri. Nici un detaliu tehnic nu mi-a rămas în minte. Nici până astăzi nu știu și nu vreau să conduc mașina. Și nici din alfabetul Morse, pe care ni-l băgau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
repartizați și care, încă incompletă, era încartiruită într-o școală evacuată. Pupitrele puse unul peste altul în aer liber erau tăiate cu ferăstrăul și transformate în lemn de foc de către un comando de bucătari. În curtea școlii ni se pregătiseră barăci, pentru ca viața mea de baracă, ce dura încă din perioada serviciului auxiliar la Luftwaffe, să nu se termine cumva prematur. Acolo trebuia să așteptăm echipamentul militar promis, tancurile marca Tiger. Așteptarea se tot prelungea, dar, în condiții de aprovizionare regulată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
era încartiruită într-o școală evacuată. Pupitrele puse unul peste altul în aer liber erau tăiate cu ferăstrăul și transformate în lemn de foc de către un comando de bucătari. În curtea școlii ni se pregătiseră barăci, pentru ca viața mea de baracă, ce dura încă din perioada serviciului auxiliar la Luftwaffe, să nu se termine cumva prematur. Acolo trebuia să așteptăm echipamentul militar promis, tancurile marca Tiger. Așteptarea se tot prelungea, dar, în condiții de aprovizionare regulată cu alimente și de supraveghere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
niște tancuri sub plase de camuflaj - ce-i drept, nu Königstiger, doar trei sau patru Panther-e de vânătoare cu tunuri de asalt fără turele rotative, pentru a căror folosire nu aveam pregătirea necesară. Cu toate astea, a trebuit să eliberăm baraca, iar acum eram așezați pe tancuri ca echipaj auxiliar, înarmați ca la început cu carabine, unii cu arme de asalt. Din câte se zvonea, frontul trecea prin dreptul Sagan-ului, un mic oraș din Silezia, care fusese, ce-i drept, recucerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
am ajuns după sârma ghimpată, mi-a fost foame întruna.“ De fapt, însă, ar trebui să spun: ea, foamea, se instalase în mine ca într-o casă părăsită, atunci când i-a revenit sarcina de a ține locul ocupat, atât în barăci, cât și sub cerul liber. Rodea. Asta i se pune foamei în cârcă, faptul că ar fi în stare să roadă. Iar băiatul pe care încerc să mi-l închipui ca pe o ediție timpuriu avariată a propriei mele persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
abia când am fost mutați pentru scurt timp din Oberpfalz în apropiere de Bad Aibling, într-un lagăr chiar mai mare sub cerul liber, pentru ca abia apoi, împărțiți în unități mai lesne de ținut în evidență, să ne instalăm în barăci împrejmuite cu garduri. Acolo, împărțiți în coloane de muncă, intram în contact cu cei ce ne păzeau. Ori de câte ori se făceau auzite indicațiile lor, mă prezentam drept tălmaci, care pe deasupra mai avea de oferit o micuță comoară de articole de schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
șansa să petreacă ani minunați în Franța, și-a scos din raniță rația suplimentară, vreo duzină de broaște săltărețe pe care le prinsese într-o băltoacă din pădure, le-a tranșat de vii și le-a gătit laolaltă cu spanacul. Barăcile lagărului nostru, în care două priciuri de lemn continuându-se fără trecere dintr-unul într-altul, înlocuind paturile suprapuse cu care eram obișnuiți, fuseseră ocupate până la sfârșitul războiului de cei care făceau muncă forțată. Pe stâlpii priciurilor și pe grinzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
copaci, nu mai era nici o firimitură din pâine și nici urmă de ziarul în care fusese împachetată. Caporalul care-mi ajutase la prăjitul pâinii de porumb și căruia îi revenea pentru asta un sfert din pâine, a raportat la bâtrânul barăcii, un plutonier tipic, autoritar și învățat să comande. După care au fost percheziționate toate priciurile și toți sacii de paie, pe care cu siguranță că dormiseră și ucrainienii, de asemenea țoalele tuturor acelora care, bolnavi fiind sau făcând de serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
plutonier tipic, autoritar și învățat să comande. După care au fost percheziționate toate priciurile și toți sacii de paie, pe care cu siguranță că dormiseră și ucrainienii, de asemenea țoalele tuturor acelora care, bolnavi fiind sau făcând de serviciu la baracă, nu fuseseră la muncă în echipa de tăietori de lemne sau la îndepărtarea ruinelor. La un locotentent major de la Luftwaffe - în lagăr se amestecau gradele inferioare cu ofițerii până la gradul de căpitan -, care până atunci se dăduse neabătut de colțos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
exista. Un delict care striga după pedeapsă și punerea ei rapidă în aplicare. Deși de față, ca victimă a furtului și ca martor, nu pot sau nu vreau să-mi amintesc dacă după condamnarea locotenentului major de către un tribunal al barăcii ales cât se poate de corect, mâna mea s-a implicat și ea atunci când pedeapsa, bătaie cu centurile de Wehrmacht la fundul gol, a fost anunțată și dusă apoi la îndeplinire. Ce-i drept, încă mi se mai pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
împotriva tuturor foștilor ofițeri, a fost bătut excesiv. Ura acumulată în timpul războiului se descărca ori de câte ori i se oferea prilejul. Puțin mai târziu, „Luftwaffeinul“ care, spre sfârșitul războiului, fusese transferat la infanterie în cadrul „contribuției Hermann Göring“, a fost mutat în altă baracă. Pâinea de porumb prăjită nu era rea la gust, ușor dulceagă, cam ca pesmeții. În mod repetat, boldurile mele cu Westwall-ul m-au ajutat să fac rost de pâine prăjită, pe care o înmuiam în supe de ciuperci. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
m-au ajutat să fac rost de pâine prăjită, pe care o înmuiam în supe de ciuperci. Într-o pădure de conifere mărunte găsisem bureți galbeni și, familiarizat încă din copilărie cu mâncăruri de ciuperci de la kașubi, am introdus în baracă chiar și mâncăruri din bureți dulci și, mai târziu, din bureți pufoși. La fel ca pe bureții galbeni, îi prăjeam pe godin cu un strop de margarină din rația zilnică. Și terciul făcut din urzici îmi plăcea. Primele mâncăruri gătite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]