2,062 matches
-
primului război mondial. Se coboară în stație și se urcă tot grupul de 130 legionari în autobuze, care pornesc, dar sunt oprite de mai multe ori la o serie de bariere păzite de soldați. În sfârșit se opresc în fața unor barăci clădite în mijlocul unei păduri. Aici este lagărul Buchenwald, unde legionarii văd oameni îmbrăcați în haine vărgate și-și dau seama că au intrat într-un lagăr de concentrare. Se formează un careu în fața unei barăci și comandantul lagărului, un colonel
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sfârșit se opresc în fața unor barăci clădite în mijlocul unei păduri. Aici este lagărul Buchenwald, unde legionarii văd oameni îmbrăcați în haine vărgate și-și dau seama că au intrat într-un lagăr de concentrare. Se formează un careu în fața unei barăci și comandantul lagărului, un colonel SS, vine și le comunică: „Dumneavoastră nu sunteți arestați. Sunteți aduși aici pentru o pază mai bună. Veți locui aparte de ceilalți deținuți. Unde veți fi găzduiți vă veți putea organiza D-voastră în deplină
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mai bună. Veți locui aparte de ceilalți deținuți. Unde veți fi găzduiți vă veți putea organiza D-voastră în deplină libertate. Mâine vi se va comunica motivul pentru care ați fost aduși aici”. Se întunecase când legionarii sunt conduși la baraca ce le fusese destinată ca locuință; era înconjurată de sârmă ghimpată, așa că prima noapte petrecută la Buchenwald, 21-22 Decembrie 1942, nu i s-a părut nimănui de bun augur. Ajuns aici, Nicolae Petrașcu, care fusese amestecat în toate combinațiile văzute
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
transferat la Rostock și internat într-o tabără de muncă unde oamenii au lucrat la fabricile de avioane Heinkel. în calitate de comandant al grupului legionar am condus disciplina oamenilor și am administrat întreținerea lor. Încazarmați într-o casă și în niște barăci ni s-a permis să ne administrăm noi, ca hrană, chirie și îmbrăcăminte. Am rămas în Rostock din aprilie 1941 până în decembrie 1942. Între timp relațiile dintre legionari și autoritățile germane au devenit tot mai încordate. Conducerii legiunii de atunci
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de Țară! Abdicarea trădătorului!” Toate aceste amintiri îi treceau lui Nicolae Petrașcu prin fața ochilor închiși ca și altele mai apropiate: Iată-l pe Vică în înfiorătorul bombardament de la Buchenwald, rănit grav, dar având încă puterea să se ridice din dărâmăturile barăcii prăbușite. Iată-l vindecat și refăcut după tratamentul din spital, gata de luptă. Iată-l parașutat în țară, pentru ca ajungând la București să înceapă reorganizarea Mișcării Legionare împreună cu Nicolae Petrașcu. și cu alți legionari veniți din Germania. Iată-l la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
îmi spune: Cunoști poemul lui Rilke „Die ernste Stunde” Nu! i-am răspuns. Vrei să-l înveți? Desigur. Am observat că acest poem, o meditație asupra vieții și morții, îl obseda. Au mai trecut câteva zile. Intr-o seară, în baracă, Miron Chiraleu, interpretează cu mult talent și transpunere fragmente de teatru, din Ion Luca Caragiale. A doua zi, joi 18 ianuarie 1962, Miron Chiraleu renunță la micul dejun și mi-l dă mie. Îl refuz dar nu mă lasă. Ia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lasă mult de dorit, toți evreii sunt plini de insecte, mulți bolnavi, fapt care poate prezenta un pericol public. Cu adresa Nr. 51545 din 14 Noembrie 1941 am cerut Prefecturei a lua imediat măsuri de cazare evreilor în bordee sau barăci, căci în astfel de condițiuni nu se mai poate continua lucrul” (doc. nr. 49). În iunie 1943, mareșalul Antonescu, aflat la Predeal, face o vizită la Batalionul 1 Drumuri. Aici îl vede pe evreul David Margulius din Iași, aflat la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la venire pe șantier. C. Cazarea Cunoscând că suntem obligați să ne îngrijim de cazarea lucrătorilor evrei, cu onoare vă rugăm să binevoiți a aproba ca acolo unde nu avem localuri CFR, magazii, etc., sau nu s-a putut construi bărăci fie din lipsă de lemnărie fie din cauză că prin durata scurtă a lucrărilor dela șantierul respectiv nu ar fi rentabilă o atfel de construcție, cazarea să se facă prin satele învecinate pe bază de rechiziție, plătite din fondul lucrărilor respective. În
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu fie fărămițate, ci să se întrebuințeze cel puțin 100 evrei la un loc. 2. Când evreii lucrează în orașele în care locuesc, să fie învoiți a dormi și a lua masa la casele lor. Altfel să fie cazați în barăci, vagoane, ferme sau case nelocuite. Să se interzică ca evreii să locuiască în mijlocul populației românești dela sate. 3. Aprovizionările cu alimente să se facă numai de românii ce încadrează detașamentele. Să se evite prin urmare ca evreii să circule pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
dispune următoarele: - Cu începere dela primirea prezentului ordin nu se admite - sub niciun motiv - ca Evreii să locuiască în case românești; - Cazarea Evreilor aflați la lucru se va face în afara localităților. În acest scop se vor construi imediat bordeie sau barăci. Toți comandanții ierarhici vor face controluri dese și inopinate - pe teren - arestând și trimițând în judecata Curților Marțiale pe toți acei care vor dovedi ușurință în paza Evreilor, aflați la lucru. Comandamentele Teritoriale, în rapoartele contrainformative lunare, vor arăta la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
anul 1942 și durata lucrului; - Localitatea unde se execută lucrările și numărul de specialiști și mâna de lucru necesare; - Cu ce specialiști români se încadrează; - Dacă au uneltele necesare și posibilitatea de a asigura cazarea evreilor repartizați la munci, în barăci situate lângă lucrările ce se execută (în afara localităților). 2/. De la 15 Decembrie 1941 până la 1 Martie 1942. Se va suspenda munca de interes obștesc, iar evreii se vor înapoia în capitala de județ respectivă, unde vor avea obligațiunea să locuiască
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Nr. 60 Făgăraș Avem onoare a vă trimite în copie ord. Nr. 17.154 B. al Marelui Stat Major Secția II-a privind cazarea evreilor dela Detașamentul de Lucru. Întrucât lucrările noastre au o durată scurtă de executare construirea de bărăci sau bordee ar implica greutăți foarte mari cu aprovizionarea materialelor, și timp pentru construirea lor, astfel că s’ar putea întâmpla ca atunci când baraca va fi gata șantierul cu evrei va fi terminat lucrarea. Avându-se în vedere deci cele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreilor dela Detașamentul de Lucru. Întrucât lucrările noastre au o durată scurtă de executare construirea de bărăci sau bordee ar implica greutăți foarte mari cu aprovizionarea materialelor, și timp pentru construirea lor, astfel că s’ar putea întâmpla ca atunci când baraca va fi gata șantierul cu evrei va fi terminat lucrarea. Avându-se în vedere deci cele de mai sus, o soluție pentru satisfacerea ordinului M.Stat Major ar fi găsirea de case de preferat la periferia satelor unde să locuiască
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
respectivi și după cercetarea la fața locului [vor] aplica dispozițiunile de mai sus sau altele cele găsesc aplicabile pentru satisfacerea Ord. M.St. Major și va întocmi un proces verbal despre felul cum i-a cazat arătând că construirea de bărăci sau bordee nu este posibilă din cauza duratei scurte a lucrărei și pe cari Dnii șefi de Secț. o cunosc fiecare. Se pot da și alte dispozițiuni de Dvs., în plus de cele arătate mai sus și pe care le găsiți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
lasă mult de dorit, toți evreii sunt plini de insecte, mulți bolnavi, fapt care poate prezenta un pericol public. Cu adresa Nr. 51545 din 14 Noembrie 1941 am cerut Prefecturei a lua imediat măsuri de cazare evreilor în bordee sau barăci, căci în astfel de condițiuni nu se mai poate continua lucrul. La C.F.R. în stația Făurei lucrează la consolidarea liniei ferate Roseti-Făurei un număr de 221 evrei cantonați în satul Vizireni, deși cu adresa Nr. 49213 din 23 Octombrie 1941
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pe zi - însă dela un timp nu li se plătește decât 8-11 lei pe zi, socotit după lucru efectuat pe m.3 - sumă cu care nu au posibilitatea de a se hrăni nici măcar în comun. Afară de aceasta, evreii dorm în barăci, fără sobe, lipsiți de pături pentru învelit și îmbrăcăminte de iarnă. Astfel fiind, am onoare a vă ruga să binevoiți a dispune să se intervină la Direcția Generală C.F.R. pentru soluționarea cazării și plății evreilor iar în privința îmbrăcă mintei să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
500 oameni: - 1 ofițer de rezervă comandant. - 1 medic evreu. - 1 subofițer de adm-ție de rezervă evreu cu aprovizionarea. - 1 subofițer de rezervă combatant la fiecare 100 evrei. - 10 grade inferioare concentrate (1 la 50 evrei). - CAZAREA În corturi sau barăci demontabile puse la dispoziție de armată, care să se instaleze în apropierea șantierului. În clădiri mari, sau orice local ce s’ar găsi în apropierea șantierului de lucru. În nici un caz să nu fie cantonați în sate, pentru a nu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
lucru, se va face după dispozițiunile Secției 6-a din Marele Stat Major. Cazarea și hrănirea, se va face prin grija batalionului respectiv, cunoscând că este interzisă cazarea lor în aceleași case cu locuitorii. Este de preferat cazarea izolată în barăci, corturi sau case părăsite, evitându-se contactul cu populația și în special cu femeile. Evreii au dreptul la hrană și soldă, la fel cu soldații. 7. - Toți evreii care se sustrag dela lucru, prin înșelăciuni, cumpărare, intervenții, etc., vor fi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
20 de cartușe). Evreii sunt obligați să-și asigure hrana pe timpul transportului. 4. - CAZAREA evreilor se va asigura de către Direcțiunea Generală a C.F.R., cunoscând că este interzisă cazarea lor în aceleași case cu locuitorii. Se va folosi cazarea izolată în barăci, corturi sau case părăsite evitându-se contactul cu populația și în special cu femeile. Câte un ofițer de fiecare detașament va pleca înainte, pentru a lua contactul cu delegatul C.F.R. și a recunoaște locul și posibilitatea de cazare. 5. - HRANA
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
vor avea atribuțiunile prevăzute în Regulamentul asupra Serviciului Interior, pentru trupele de toate armele, fiind însă răspunzători de randamentul de lucru al evreilor. 2. Cazarea a) Pentru detașamentele exterioare, cazarea se va asigura de către instituția care-i folosește, în corturi, barăci sau în clădiri izolate. În nici un caz să nu fie cantonați în sate, pentru a nu le da posibilitatea de a face propagandă subversivă, a întinde corupția sau întreține relațiuni cu româncele. Evreii nu au voie a părăsi șantierul de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ore lucru pe zi după caz cu încă jumătate de oră până la o oră. 3) Cazarea a) Detașamentul 3 Drumuri: Evreii din Tg. Fălești sunt cazați în două clădiri foste sinagoge bine amenajate. Cei din Ghidighici sunt cazați într’o baracă de zid cu paturi comune suprapuse și cu paie astfel că, contactul cu populațiunea românească este evitat. b) La Detașamentul 6 Drumuri în case mari izolate, amenajate. c) Det. 8 Drumuri: Evreii sunt cazați izolați într’un singur grup fără
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
8 Drumuri: Evreii sunt cazați izolați într’un singur grup fără contact cu populația. d) La Det. 7 Drumuri sunt cazați în bordee și căzărmi speciale, bine cantonați și păziți. e) La Det. Sihna Răchiți - Botoșani sunt cantonați în 6 bărăci demontabile și 50 corturi date de Bat. 4 Ad-tiv. f) La Det. Serv. Drumuri Bârlad sunt cartiruiți în satele Crivești și Priponeștii de Sus, la locuitori câte 2 - 5 la fiecare locuință, astfel că sunt în contact intim cu populația
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Det. Serv. Drumuri Bârlad sunt cartiruiți în satele Crivești și Priponeștii de Sus, la locuitori câte 2 - 5 la fiecare locuință, astfel că sunt în contact intim cu populația românească, aceasta din cauză că Serv. Drumurilor nu are material pentru a construi barăci sau corturi și nu se găsesc în aceste sate nici case izolate. Cu Nr. 601019/1942 s’a dat din nou ordin Garnizoanei Bârlad și Serv. Drumurilor de a lua urgente măsuri pentru cazarea acestor evrei conf. Instr. G-le
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
soldă și întreținere ca și trupa. b) Nu li se achită ajutorul de familie. Drepturile vor fi achitate de către Comandamentul Etapelor de Est. IV. - CAZAREA și HRANA a) De preferință evreii vor fi cazați separat, în clădiri izolate, corturi sau barăci. Se vor evita a fi lăsați în contact cu populația civilă. b) Fiecare evreu își va aduce o pătură și un dos de saltea. c) Hrana se va procura prin grija batalionului în legătură cu Sectorul III Etape. d) Evreii vor lucra
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
orice contact al populației creștine cu evreii, decât numai în cazurile autorizate de organele în drept; c. în satul Vadul Roșca cantonarea evreilor se va putea face în casele izolate din marginea satului iar pentru restul evreilor să se construiască bărăci sau bordeie; d. în comuna Sureaua bărăcile pentru evrei să fie terminate, iar pentru restul evreilor să se facă bordeie; e. comuna Ciușlea, o parte din evrei pot fi cantonați într’o remiză pe proprietatea locuitorului Mircea Săvulescu, iar pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]