3,051 matches
-
muncei noastre; de astă dată i-am dat și sângele nostru. Dacă s-ar trage o socoteală, nu știm care ar rămâne dator, marea Rusie, sau mica Românie?"99 Eminescu amână pe altădată lămurirea ce e cu "sălbaticii" de sub corturile basarabene. Pe 21 februarie, poetul comentează știrile din Românul și din Corespondența politică. Prima gazetă acuza pe conservatori că nu sunt buni români și că vor să dea mâna cu rușii, o fantezie pe care jurnalistul de la Timpul crede că nici măcar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
din spate. Viena consimțise la toate aceste mașinațiuni, promițându-i-se o "bonificație" în altă zonă din Balcani. Numai că țarul i-a tras pe sfoară și pe austro-ungari, refuzându-le "bonificația", după ce au pus mâna pe cele trei județe basarabene și pe Balcani. Cum s-au comportat elitele politice, economice și culturale românești în această foarte complicată ecuație istorică, în care România a fost la un pas de a fi rasă de pe harta Europei? Eminescu acuză nu doar pe guvernanții
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de milenii Ai tot umblat, râzând alene, Ei, vezi, atunci pun mâna-n foc: Tu n-ai fost cal arab, ci porc! Din păcate nici un geniu ca Dostoievski n-a reușit să iasă din prostituția ideologică a șovinismului rusesc. Prozatorul basarabean Ion Iachim scria dezamăgit în cartea citată: "Șovinismul este o strașnică maladie în măduva intelectualilor ruși, o iarbă rea ce-a slobozit rădăcini adânci în inimile lor. Cu excepția a câtorva minți lucide (de exemplu filosoful Piotr Ceaadaev, scriitorul și filosoful
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
G. Vernescu, semnată de 46 de parlamentari și votată pe 26 ianuarie 1878, care stipula că nu trebuie cedată nici i palmă de pământ dintre granițele țării în schimbul Dobrogei. Principele Carol I însuși avusese în vedere cedarea celor trei județe basarabene, încă din faza negocierii Convenției cu emisarii țarului, aceasta fiind semnată de agentul diplomatic Dimitri Stuart, la 4 aprilie 1877. Asta în cazul când Rusia ar fi avut pretenții și asupra altor părți din Principatele Unite, cum, de altfel, avea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
încă din faza de început a ostilităților și a tratativelor europene, când nu se punea chestiunea "compensației". Eminescu demontează punct cu punct moțiunea "patrioților", printr-o demonstrație strălucită, fără a fi nici de partea consimțirii de "drept" a cedării județelor basarabene. A nu primi Dobrogea din pricini de "rasă latină" i se prezintă imaginea unei crase ignoranțe: Neluând-o, tocmai, lăsăm drum liber Rusiei în Peninsula Balcanică. Iar amestecul și contactul cu rasa slavă e nedovedit, de vreme ce Dobrogea nu e locuită
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cu aceste cuvinte: "Eu până în ultima clipă nădăjduiesc că voi vedea eu, că vor vedea copiii noștri România mare, întreagă, neștirbită și liberă, pornind după cuvântul poetului: "De la Nistru și până la Tisa"..."163. Ne aflăm însă în fața unui paradox: eminescianismul basarabean al lui Stere nu s-a cristalizat prin frecventarea expresă a publicisticii de la Timpul, ci din însăși plasma biopsihică basarabeană a celui născut la Horodiștea Sorocăi, de unde va pleca în lume și Ion Druță. Faptul se explică, probabil, prin apartenența
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
neștirbită și liberă, pornind după cuvântul poetului: "De la Nistru și până la Tisa"..."163. Ne aflăm însă în fața unui paradox: eminescianismul basarabean al lui Stere nu s-a cristalizat prin frecventarea expresă a publicisticii de la Timpul, ci din însăși plasma biopsihică basarabeană a celui născut la Horodiștea Sorocăi, de unde va pleca în lume și Ion Druță. Faptul se explică, probabil, prin apartenența lui la partidul liberal, după trecerea printre socialiști, în urma "trădării generoșilor". Pare să fie o diferență însă între complexitatea privirii
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
trebuit să luptăm ca să putem întemeia primul ziar românesc la Chișinău, să punem începuturile unei acțiuni naționale în Basarabia și să formăm măcar un grup de tineri adăpați la izvoarele culturii naționale pregătiți pentru misiunea de apostoli în sânul norodului basarabean."181 Așa s-a ajuns că până și cei știutori de carte nu auziseră vreodată de existența lui Eminescu, a lui Alecsandri, nemaivorbind de Creangă, Caragiale sau Coșbuc: singurii robi din lume, care nu au voie nici să citească o
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
nu spre țara-mamă, ci spre Ucraina, care abia aștepta să realizeze "unirea" cu Chișinăul! Uimitor, dar, la un moment dat, cazacii generalului Alexei Mihailovici Kaledin (1861-1918) rămăseseră ultima nădejde a Basarabiei! În context, bătălia lui Stere pentru reorientarea spiritului public basarabean spre București a fost grea și decisivă, alături de patrioții din Sfatul Țării. Împrejurările se văd nu doar din scrisoarea testamentară, deja amintită, către Ion Codreanu, din 1930. Pe de altă parte, "ezitările" din Sfatul Țării în orientarea spre România se
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Sfatul Țării. Împrejurările se văd nu doar din scrisoarea testamentară, deja amintită, către Ion Codreanu, din 1930. Pe de altă parte, "ezitările" din Sfatul Țării în orientarea spre România se datorau și faptului că încă zeci de mii de tineri basarabeni erau înrolați în armata țaristă, demobilizarea acestora fiind obținută cu eforturi "diplomatice" extrem de dificile (Șerban Micloveanu). Mai mult de atât, țărănimea, majoritară zdrobitor în Basarabia și care conservase caracterul românesc al provinciei, se afla sub influența lui Țiganko, "revoluționarul de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
pentru a facilita Unirea cu patria-mamă. Eroarea lui Stere consta în aceea că, în context, el considera bolșevismul ca susținător al emancipării popoarelor din imperiu. Așa și părea într-o primă fază a revoluției, ceea ce a și îngăduit asumarea "autonomiei" basarabene. Dar, pe termen lung, nu a întrevăzut, atunci, perpetuarea țarismului sub obrăzar comunist, el crezând că "maximaliștii" vor opta pentru o adevărată democrație și vor accepta generoși unirea Basarabiei cu Țara. Există, desigur, o ambiguitate din partea guvernului român refugiat la
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
martie 1918, Sfatul Țării votează unirea cu țara-mamă. Lenin continuă să parieze pe Rakovski și-l numește principal consilier în problemele Basarabiei. Rakovski declanșează un război terorist, cu aproape 2000 de grupări de gherilă care au acționat în regiunea capitalei basarabene, sperând, totodată, ca acțiuni similare dinspre Dobrogea, Bulgaria și Transilvania să strângă în clește România. În acel moment, intră în arenă Béla Kun, creatorul Armatei Roșii ungare. Clujeanul Kun fusese prizonier de război într-un lagăr țarist. Acolo, el recrutează
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
parcurs, și Bucovina nordică. Din 1917, Basarabia a fost considerată, în spațiul rusesc, ca o dublă "pierdere": pe de o parte, de către rușii bolșevici, moștenitori ai "onoarei" țarilor, iar pe de alta, de către bolșevicii evrei, care au sperat ca spațiul basarabean să fie Republica Sovietică Socialistă Evreiască. Asupra acestui din urmă aspect, instructivă este cartea lui Paul Goma, Săptămâna Roșie. Atrocitățile săvârșite, cu mult zel, de către evreii bolșevici, în săptămâna de la 28 iunie la 3 iulie 1940, împotriva ostașilor români în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
RASSM, în anul venirii la putere a lui Stalin. Acest plan a fost dus la capăt tot cu ajutorul minciunii, al propagandei, atrăgând în cursa promisiunilor pe românii de dincolo de Nistru. Povestea a fost reconstituită, documentar, cel mai fidel de către istoricul basarabean Alexei Memei. Au fost antrenați aici membri ai Partidului Comunist din România, mai ales basarabeni și evrei (partid recunoscut de Komintern doar cu condiția ca în program să nu stea în prim-plan revoluția, ci destrămarea României Mari!). Semnalul a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
capăt tot cu ajutorul minciunii, al propagandei, atrăgând în cursa promisiunilor pe românii de dincolo de Nistru. Povestea a fost reconstituită, documentar, cel mai fidel de către istoricul basarabean Alexei Memei. Au fost antrenați aici membri ai Partidului Comunist din România, mai ales basarabeni și evrei (partid recunoscut de Komintern doar cu condiția ca în program să nu stea în prim-plan revoluția, ci destrămarea României Mari!). Semnalul a venit de la Kremlin, părând însă a fi inițiativa românilor transnistreni, prin vocea comuniștilor imigrați din
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
stea în prim-plan revoluția, ci destrămarea României Mari!). Semnalul a venit de la Kremlin, părând însă a fi inițiativa românilor transnistreni, prin vocea comuniștilor imigrați din România. Un grup de inițiativă, în frunte cu Gr. Kotovski (simbol al bolșevismului banditesc basarabean, beneficiar al unei impunătoare statui ecvestre care tronează și azi, cu mare cinste, Chișinăul, nu departe de Academia de Științe a Republicii Moldova), a adresat, la 4 februarie 1924, Comitetului Central al Partidului Comunist (bolșevic) un Memoriu cu privire la necesitatea înființării Republicii
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești. Iată partea grăitoare a acestui memoriu: "Republica Moldovenească ar putea juca același rol de factor politico-propagandistic, pe care îl joacă Republica Bielorusă față de Polonia și cea Karelă față de Finlanda. Ea ar focaliza atenția și simpatia populației basarabene și ar crea pretexte evidente în pretențiile alipirii Basarabiei la Republica Moldovenească. Din acest punct de vedere devine imperioasă necesitatea de a se crea anume o Republică Socialistă, și nu o regiune autonomă în componența U.R.S.S. Unirea teritoriilor de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
alte naționalități 2,2%. Evident e că moldovenii, în minoritate față de ucraineni, aveau misiunea de a "cuceri" Basarabia întreagă prin "fericirea" lor. Dar, din capul locului, cei 32% au fost, la rându-le, categorisiți în două grupări: români și moldoveni basarabeni, între aceste două specii de comuniști apărând discordia și lupta pentru putere. Alexei Memei arată că aripa comuniștilor români era sprijinită de gruparea comuniștilor români fugiți la Moscova și care, culmea, încă mai credeau că moldovenii sunt români, că trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
I.I. Badev, strămoșul transnistrean al lui I.I. Bodiul (!), cerea imperativ, la 27 noiembrie 1924, printr-o scrisoare secretă, secretarului CC al PC(b) din Ucraina, Kvirighin: "considerăm necesar de a înainta în grupa de conducere a R.A.S.S.M. tovarăși basarabeni care au legătură cu mișcarea revoluționară din Basarabia, numele cărora sunt cunoscute muncitorilor basarabeni, țăranilor și celor care au în același timp o experiență practică de muncă sovietică."214 Cu toată forța, republica transnistreană a fost avanpostul propagandei antiromânești, zugrăvind
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
printr-o scrisoare secretă, secretarului CC al PC(b) din Ucraina, Kvirighin: "considerăm necesar de a înainta în grupa de conducere a R.A.S.S.M. tovarăși basarabeni care au legătură cu mișcarea revoluționară din Basarabia, numele cărora sunt cunoscute muncitorilor basarabeni, țăranilor și celor care au în același timp o experiență practică de muncă sovietică."214 Cu toată forța, republica transnistreană a fost avanpostul propagandei antiromânești, zugrăvind în culori de infern ce se petrecea cu bietul popor din Basarabia, amenințând permanent
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Ocupanți români, jos mâinile de pe Basarabia! Larry L. Watts observă că propaganda în jurul Basarabiei se concerta perfect cu propaganda maghiară în jurul Transilvaniei. Avanposturile propagandei antiromânești erau: Secția basarabeano-română a Agenției Kominternului din Odesa, Secția română a Kominternului din Paris, Secția basarabeană a Biroului Balcani, tot la Paris, toate înzestrate cu tehnică tipografică, posturi de radio etc. Un raport elaborat de Special Intelligence Service, din 1937, dădea detalii impresionante asupra numeroaselor broșuri, în franceză, germană, cehă, difuzate în Europa împotriva României 218
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
statului român, pe când în Săptămâna Roșie ei au schimbat statul însuși, așteptând emanciparea de la imperiul bolșevic, în credința că vor dobândi o republică în care ei vor juca rolul majorității. Iar perspectiva era facilitată și de devenirea non-românească a românilor basarabeni, declanșată după 1812 și accelerată de bolșevism prin doctrina moldovenismului, conform căreia basarabenii constituie o altă etnie decât românii din vechiul regat. Matricea comportamentului țarist mimată de evreii și de celelalte minorități bolșevizate s-a reprodus în condiții de dramatică
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Antonescu n-au abandonat Basarabia. Iată de ce Mareșalul are și azi prețuire mai multă în ochii românilor basarabeni decât oricare alt politician. Un roman precum Cireșe pentru Mareșal (2012), de Ion Iachim, nu putea fi scris decât de un prozator basarabean, pe când România captivă a fost constrânsă la a-l abandona și condamna la moarte pentru a doua oară în decurs de jumătate de veac. După campania din Răsărit, Rusia Sovietică va "accepta" o nouă "alianță" cu România care a întors
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de clasă", plus numeroase "execuții într-un pogrom", "rivalizând cu ceea ce trupele lui Horthy implementaseră în nordul Transilvaniei"249. Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Alexandru Moghioroș, Ghizela Vass (basarabeancă măritată cu ilegalistul Ladislau Vass) formau "chinta regală" a aripilor "basarabeană", "transilvăneană" și "română" din vechiul regat menită să construiască o nouă "identitate" României. Gheorghiu-Dej căzuse în dizgrația lui Stalin, în 1948, deoarece intervenise în favoarea unei concilieri cu Iosif Broz Tito. Demersul fusese pus la cale chiar de Ana și de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fapt pe care-l va regreta succesorul lui Stalin, Nichita Hrușciov, unul dintre călăii Basarabiei, care a dirijat direct impunerea regimului bolșevic la Chișinău. De remarcat că aproape toți conducătorii URSS și-au făcut, mai întâi, ucenicia în distrugerea românismului basarabean, continuând, și din acest punct de vedere, moștenirea țarilor, atestând încă o dovadă cât de importantă a fost Basarabia, ca avanpost, în declanșarea războiului antiromânesc al Sovietelor. Basarabia și România au fost rampă de lansare spre vârful ierarhiilor sovietice. Alexandr
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]