2,569 matches
-
Daniel Marcelli în colaborare cu Élise Berthaut Fiecare etapă de viață își are problemele sale: nici funcționarea psihică nu este scutită de acestea. Psihopatologia nu poate fi înțeleasă prin intermediul unui singur parametru, în situația în care aceasta se aplică de la bebeluș până la subiectul în vârstă. Interacțiunea și complexitatea unor modele de comprehensiune, fie că sunt fiziologice, sociologice, psihanalitice, cognitive și educative constituie o regulă în practica clinică. Colecția Les âges de la vie propune o abordare completă, nosologică, clinică, terapeutică și socioeconomică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unui mare număr de studii. Guedeney (1989) a propus o trecere în revistă critică a acestor lucrări. Dincolo de aspectul strict genetic (vezi capitolul 3), studiile întreprinse se centrează mai ales pe calitatea interacțiunii dintre părintele deprimat, în special mama, și bebelușul sau copilul mare. Diferitele studii raportate nu par a lua în considerare situația specifică a adolescentului în relația cu un părinte deprimat sau care a fost deprimat. Se înțelege în mod intuitiv că travaliul triplu de rupere a legăturii cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o depresie apărută în urma decesului tatălui său, bunicul lui Charles din partea mamei. O sterilitate psihogenă a fost răspunsul somatic la această depresie până ce, ca un „dar de la ceruri”, nașterea lui Charles a făcut-o fericită după mulți ani de căsătorie. Bebeluș și apoi copil instabil și agitat, dar strălucitor și provocator, Charles și-a „îngrijit” mult timp mama. Aceasta a recunoscut bineînțeles imediat simptomele depresive la Charles negându-le în același timp, apropiindu-se de fiul său pentru a-l susține
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un copil de 18 luni-2 ani, poate fi sensibil diferită de evoluția episoadelor depresive secundare unor separări iterative în cadrul unor conflicte familiale repetate, ce marchează toată copilăria mică încă de la naștere. În mod identic, evoluția unei depresii anaclitice a unui bebeluș de 18 luni riscă să fie foarte diferită de evoluția unei depresii la un copil de 10-11 ani. Ținând cont de aceste rezerve, ce constatări putem face dacă ne limităm la adolescență? Printre studiile la care se fac cel mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
criză anxio-depresivă (un caz), tulburare distimică (un caz). Ultimul caz corespunde unei separări resimțită ca fiind traumatică de către mamă, în timp ce copilul era foarte mic (spitalizare timp de o lună la vârsta de 2 luni pentru vărsături abundente și repetate); comportamentul bebelușului s-a modificat radical, după cum spune mama, după această separare, prin apariția unei anorexii destul de severe: o nouă spitalizare timp de o lună, timp în care i s-au făcut perfuzii, s-a dovedit necesară între luna a 6-a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pe de o parte, care îl obligă pe Vincent să utilizeze din ce în ce mai mult conduite alimentând o negare maniacă (grupul de camarazi, prostiile, rolul de vedetă pe care îl dorește acesta) și sarcina mamei pe de altă parte și nașterea unui bebeluș, care vindecă în sfârșit depresia mamei, pot reactualiza angoasele sale de pierdere: de două ori el nu mai este copilul care își poate consola mama, o dată pentru că nu mai are vârsta potrivită și a doua oară pentru că altcineva este în locul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dintre procesul psihologic și starea psihopatologică. În plus, o nouă problemă s-a alăturat celei precedente. În anii patruzeci, Spitz a atras atenția medicilor, în special pediatrilor, asupra efectelor, eventual dezorganizatoare, ale unei spitalizări la vârste sensibile din viața unui bebeluș. Ca urmare, mulți alți autori au scos în evidență pericolele separărilor în copilăria mică. Noțiunea de separare a început să ocupe un loc din ce în ce mai important. În spital, reacțiile copiilor la separare au fost studiate cu precizie (Ainsworth, mai întâi, apoi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
manifeste atunci când adolescentul începe să renunțe la această omnipotență. Transformarea relației oedipiene Adolescentul trebuie să se desprindă de relația cu obiectele oedipiene din copilărie. Blos a descris acest proces „de individuare”: „ceea ce în copilărie este ruperea membranei simbiotice pentru ca un bebeluș să poată de deveni copil-individ (Mahler) în adolescență este ruperea legăturilor de dependență față de familie, pierderea obiectelor infantile, pentru a deveni un membru al societății în întregime sau, mai simplu, un membru al lumii adulților” (Blos, 1967). În lucrări ulterioare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
narcisiaco-obiectală își găsește originea în opoziția, nouă datorită exigențelor pubertare, dintre obiectele trebuinței pe de o parte și obiectele dorinței pe de altă parte. Obiectul trebuinței se înscrie într-o relație de susținere, relație anaclitică care satisface trebuințele vitale ale bebelușului. Imaginea obiectului trebuinței este dominată de imaginea bebelușului sătul și adormit după ce a supt biberonul. Este vorba aici despre obiectul primar al atașamentului sau despre obiectul originar (după formulările teoretice), obiect pe care bebelușul nu-l percepe ca obiect extern
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
exigențelor pubertare, dintre obiectele trebuinței pe de o parte și obiectele dorinței pe de altă parte. Obiectul trebuinței se înscrie într-o relație de susținere, relație anaclitică care satisface trebuințele vitale ale bebelușului. Imaginea obiectului trebuinței este dominată de imaginea bebelușului sătul și adormit după ce a supt biberonul. Este vorba aici despre obiectul primar al atașamentului sau despre obiectul originar (după formulările teoretice), obiect pe care bebelușul nu-l percepe ca obiect extern. Pierderea sa sau absența sa prelungită dezorganizează eul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
anaclitică care satisface trebuințele vitale ale bebelușului. Imaginea obiectului trebuinței este dominată de imaginea bebelușului sătul și adormit după ce a supt biberonul. Este vorba aici despre obiectul primar al atașamentului sau despre obiectul originar (după formulările teoretice), obiect pe care bebelușul nu-l percepe ca obiect extern. Pierderea sa sau absența sa prelungită dezorganizează eul bebelușului (depresie anaclitică) și are efecte patogene atât somatice cât și psihice. Obiectul dorinței se înscrie într-o relație triangulară în care copilul poate nu numai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sătul și adormit după ce a supt biberonul. Este vorba aici despre obiectul primar al atașamentului sau despre obiectul originar (după formulările teoretice), obiect pe care bebelușul nu-l percepe ca obiect extern. Pierderea sa sau absența sa prelungită dezorganizează eul bebelușului (depresie anaclitică) și are efecte patogene atât somatice cât și psihice. Obiectul dorinței se înscrie într-o relație triangulară în care copilul poate nu numai să-și perceapă mama și relația pe care o are cu aceasta, dar și relația
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
profesională cu specializare în artă florală. Mama va vorbi cu un sentiment de autosatisfcție și abundent despre legătura strânsă care există între ea și fiul său. Chiar de la naștere ea a resimțit o dorință de nestăvilit de a fi aproape de bebelușul său, și acest sentiment era foarte diferit față de ceea ce a simțit în legătură cu fiul său mai mare. Obsedată de gândul: „nu va mai exista un altul”, ea dorea să „profite” de acesta la maxim. Deși Alain are 16 ani, el este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și acest sentiment era foarte diferit față de ceea ce a simțit în legătură cu fiul său mai mare. Obsedată de gândul: „nu va mai exista un altul”, ea dorea să „profite” de acesta la maxim. Deși Alain are 16 ani, el este tot bebelușul ei! Ea îi cere să o sune în fiecare zi la ore stabilite înainte și are o nevoie aproape compulsivă de a-l simți pe Alain lângă ea, cu nostalgia bebelușului care a fost cândva. În timpul primelor consultații nu s-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
maxim. Deși Alain are 16 ani, el este tot bebelușul ei! Ea îi cere să o sune în fiecare zi la ore stabilite înainte și are o nevoie aproape compulsivă de a-l simți pe Alain lângă ea, cu nostalgia bebelușului care a fost cândva. În timpul primelor consultații nu s-a înregistrat decât o evoluție minoră, Alain se plânge de singurătate și-și explică problemele relaționale prin existența unei dismorfofobii moderate a nasului. Prezintă, de asemenea, o preocupare fixă și vinovată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se petrecea nu era nici nevinovat, nici fără urmări. A aflat astfel despre o familie tânără dintr-un sat mic, aflat În ceea ce pe vremuri se numea Iugoslavia: un soț mecanic agricol, o soție casnică, care Îngrijea grădina familiei, un bebeluș. A mai aflat și ceea ce știa: că politica, religia, vechile vrăjmășii, prostia unită cu incultura și infama condiție umană șterseseră acel loc de pe fața pământului cu un război care pusese față În față părinți, prieteni, vecini. Masacrați de naziști și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
liniștit, cu mâinile Încrucișate la spate, doi luptători ce trăgeau de jos. Fotografiase și o femeie de vârstă medie, grasă, nepieptănată, cu un halat pătat de sânge, care legăna un luptător tânăr, rănit la gât, ca și cum ar fi fost un bebeluș ori o păpușă. Faulques plecase de acolo când un nebun pusese mâna pe o armă și Începuse să tragă În toate direcțiile. - M-am Întors două zile mai târziu, să arunc o privire. Erau găuri În pereți, iar pe jos
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
erogenă predilectă, sursă fundamentală de plăcere (supt voluptuos, sărut, felație); - afectiv: descriind modul de comunicare fuzional, dorința de a-l face pe celălalt să intre în sine (de a-l înghiți); - intelectual: creând evantaiul reprezentărilor, prin descoperirea «bucalăă a lumii (bebelușul care duce toate lucrurile la gură). În funcție de scenariu, visul poate evoca unul sau altul dintre nivelele amintite. Exprimă adesea o dorință de regresie la modul oral de organizare infantilă, fie la nivel fizic (a redeveni un bebeluș), fie afectiv (a
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
bucalăă a lumii (bebelușul care duce toate lucrurile la gură). În funcție de scenariu, visul poate evoca unul sau altul dintre nivelele amintite. Exprimă adesea o dorință de regresie la modul oral de organizare infantilă, fie la nivel fizic (a redeveni un bebeluș), fie afectiv (a rămâne în planul fuziunii). Prin imaginea limbii, visul pune accentul pe gust, pe o savoare plăcută sau neplăcută pe care o provoacă realitatea, pe capacitatea de a diferenția emoțiile, gândurile, dar și persoanele și situațiile în care
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
în umanitatea sa, dat fiind că, spre deosebire de animal, el nu își folosește membrele superioare pentru a se deplasa. Prin urmare, ele fac apel la umanitatea subiectului, adică la valorile morale înrădăcinate în psihicul său. Conform aceleiași analize, în opoziție cu bebelușul care merge în patru labe, brațele reprezintă maturizarea eului, simțul responsabilităților, caracterul matur al personalității. Această semnificație de responsabilitate se regăsește mai ales în simbolistica umerilor. Într-adevăr, orice referire onirică la umeri evocă povara ce apasă asupra subiectului și
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
riguroasă, sunt expresia perseverenței și a solidității; - măselele de minte, care atestă maturitatea, sunt, după cum o indică și numele, expresia rațiunii și a cunoașterii. În studiul psihanalitic al stadiului oral, se ia în calcul un element foarte important: ieșirea dinților. Bebelușul trece de la suptul inofensiv la mușcătura sadică. Apariția dinților, dându-i copilului puterea de a face rău (lui și celorlalți), determină mișcări afective distructive în a doua perioadă a stadiului oral, care este, din acest motiv, calificată drept sadic-orală. Dinții
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
în fața celorlalți; - coapsele au o semnificație erotică foarte puternică. Îndepărtate, exprimă plăcerea senzuală și relația consimțită. Apropiate sau tensionate, semnifică absența dorinței și violul. Interpretarea se aplică și procesului de creație, întrucât coapsele trebuie să se deschidă pentru a permite bebelușului să iasă. Coapsele strânse indică, prin urmare, incapacitatea ori imposibilitatea de a da naștere, adică de a-și exprima potențialul și de a-și exploata resursele. Obraz Partea cărnoasă a feței, obrajii exprimă sănătatea și tinerețea (mai ales dacă sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
în anumite mituri) și curativă (animal care își linge rănile). Aspectul negativ se regăsește în faptul de a scuipa, semn al disprețului și respingerii, sau în curgerea balelor, expresie a invidiei și geloziei. În plus, balele sunt asociate atât cu bebelușul, cât și cu bătrânul senil, și marchează în ambele cazuri o regresie, o lipsă de control, o situație de dependență. Există însă cazuri în care scuipatul benefic și protector. Însoțește, din acest motiv, jurământul, sau lupta (boxerul care scuipă în
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
că mânia semnifică adesea, dacă nu dragostea, măcar interesul. Ceea ce ne este indiferent nu ne înfurie: un părinte bun își ceartă copilul. În plan psihologic, opoziția este un mod de a se afirma și de a separa interiorul de exterior. Bebelușul care mușcă sânul, copilul ce maltratează o jucărie, adolescentul care îi răspunde răstit părintelui sunt manifestări ale acestei puneri la încercare prin agresivitate. Este vorba de individualizare, de emancipare, de a deveni noi înșine. Turbarea, în schimb, exprimă faptul de
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
nutrește la adresa lor (vezi Familie). Dar copilul, ca orice alt element oniric, poate fi interpretat și din punct de vedere simbolic. Psihanaliza acordă un loc preponderent copilului, postulând că experiențele din copilărie formează adultul. Copilul (și cu atât mai mult bebelușul) reprezintă inocența și bunătatea. Sufletul și inima lui sunt încă pure. Astfel, copilul personifică starea virgină, starea tuturor posibilităților. Exprimă germenele, zorii, viitorul, promisiunea a ceva mai bun, dar și a ceva mai rău. Totul rămâne încă de făcut, de
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]