3,162 matches
-
așa ca voi. Ați făcut legământ de castitate pentru că sunteți convinși că Dumnezeu v-o cere. O asemenea anomalie motivată religios așteaptă cele o mie de stele de la voi: să inventați un Dumnezeu pe care zeții să-l urmeze în bezna unor dogme care să dureze măcar o sută de generații. - Bine, dar de ce nu pârjoliți pur și simplu planeta Anticristului. Transformați-o în deșert radioactiv, ca aici pe Terra... Diribal își ciocăni scurt zarul tatuat în palma dreapta, blazonul casei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de viață la tot ce trăiește și crește pe trupul ei, a cuprins întinderi nemărginited. Iar în adâncurile fără de sfârșit ale Pământuluie, la fel de departe de noi cum e cerul cel necuprins și plin de luminăf, s’a născut întunecatul Tartarg − beznă îngrozitoare și noapte veșnică ”. Printr’un șir de zămisliri succesiveg (dragostea Eros, întunericul Erebos, noaptea Nyx), Haosulb dă la iveală lumina veșnică Etherh. În același timp, Geead zămislește cerul, munții și mareai. Din căsătoria Cerului Uranosj cu Geeak se nasc
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea să nu rămână fără rod în noi, pentru ca să nu cădem în nepăsare și în neștiință. Să-i rugăm și pe ei să ne ajute ca să împlinim
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea să nu rămână fără rod în noi, pentru ca să nu cădem în nepăsare și în neștiință. Să-i rugăm și pe ei să ne ajute ca să împlinim
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
rugăciunilor pe care preotesele, preoții și întreaga cetate le vor rosti la fiece căsătorie, ca să se nască mereu din părinți buni copii mai buni, și din părinți folositori copii încă mai folositori. Ci vom spune că pruncul este născut din beznă și oarbă nestăpânire. d) Abolirea familiei private (Republica, 461d-461e) (Socrate) ... Însă toți copiii născuți în luna a zecea și a opta începând cu ziua în care cineva se însoară, să fie pentru acesta „fii” - dacă sunt de sex masculin - și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o facă, se expune constant riscului de a agoniza în mijlocul unor „băi de sânge”. Echilibrul precar dintre bine și dreptate se prefigurează cu regularitate în orizontul privirii. Și arta este gata oricând să împingă sclavii clipei spre acele prăpăstii de beznă care de la Platon încoace îngroapă neobosit destine. Apare acum evident faptul că unul dintre gânditorii care au înțeles corect raportul dintre ideologic și social-politic a fost, în lumea antică, Platon. El intuia faptul că doar practicarea filosofiei poate duce la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Marele critic încheia astfel: „Ah, întunecat ev mediu, plin de mărețe catedrale, de superbe mănăstiri, de sublime clopotnițe, de aurite manuscrise, de gălăgioase universități, de blânde depravări goliardice, de mari liniști cetățenești, cât regret că nu m-am născut în bezna ta!” (Ibid., p. 41). G. Călinescu, care a înțeles și iubit epoca de mari transformări revoluționare în care a apucat să trăiască și să creeze, a înțeles perfect analogiile și corespondențele, bineînțeles mutatis mutandis, dintre luminosul nostru ev și cel
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
astfel că anticipările lor pesimiste le paralizează orice inițiativă.) Teama ascunde adevărul. (În schimb, o conștiință nepătată, care nu are nimic de ascuns, are Întregul curaj al descoperirii adevărului.) „Cine se dă Învins fricii care-l cuprinde se pierde În bezna sărăcită de gânduri.” (Alain) Cine nu intră În apă nu-nvață să-noate. (Obstacolele, dificultățile nu le poate depăși decât cel care a fost pregătit să le Înfrunte: „Fricosul e pe jumătate Învins”.) „Dacă nu aștepți imprevizibilul, nu vei găsi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
către surprinderea muzicii înfundate pe care o dă reflectarea unui viu apatic într-un mineral mâlos-receptiv. Rezultatele parțiale ale acestei vocații pot fi, pe porțiuni mici, memorabile: „Harapnice de zei plesneau în nămol și-n turmă/ Boii soarelui pășteau prin beznă fără urmă/ Mânați de ciclopi; trupurile se pierdeau în albii de glod/ Erau crescute ca munții, ciclopu-ntre ele un plod”; „Pescari de larg cu bărci smolite și sitelci/ Se rânduiesc arar și greu la vâslă,/ Aduc nisetri grași în suc
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
să dea sens vieții într-un loc abandonat de memoria acțiunii; este o formă mascată a dorinței de evadare. Zile și nopți în furtună, o trilogie cu subiect istoric formată din părțile intitulate Vuiet în adâncuri, S-aprind scântei în beznă, Răscoala cea mare, evocă, într-o manieră demonstrativă, procesul de renaștere națională a principatelor dunărene. Figura centrală a tripticului este Tudor Vladimirescu. Când și când pulsul vieții răzbate, autorul surprinde, uneori, simple întâmplări, iar compoziția rezistă, în ansamblu, prin atmosfera
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
un biograf al singurătății ca stare de a fi, ca modalitate de a privi spre metamorfozele din jur: „Așa gândeam privind oglinda dublă, / ciudat cristal de stranii anabase, / când, răsucind-o, îmi rămase-n față / un brusc pătrat, îngrozitor, de beznă, / în care dispărui fără de urmă” (Oglinda dublă). Această conștiință tragică înțelege moartea ca pe o experiență care îmbogățește, ca pe o sursă de energie: „Un adevăr primejdios / îmi stă în față neclintit; / o beznă-n soarele sticlos, / în noapte, fulger
GEORGESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287218_a_288547]
-
față / un brusc pătrat, îngrozitor, de beznă, / în care dispărui fără de urmă” (Oglinda dublă). Această conștiință tragică înțelege moartea ca pe o experiență care îmbogățește, ca pe o sursă de energie: „Un adevăr primejdios / îmi stă în față neclintit; / o beznă-n soarele sticlos, / în noapte, fulger întețit... // [...] Primejdiosul adevăr / îmi dă suprema lui vigoare” (Un adevăr primejdios). Comparând traducerile lui G. din lirica verlainiană cu cele făcute de D. Anghel și St. O. Iosif ori de Elena Farago, Perpessicius remarcă
GEORGESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287218_a_288547]
-
când ca o palidă expresie a unor intense trăiri, când ca un „joc de icoane și zvonuri rare”, ba, și mai mult, ca o „pasăre vie” care străbate „cerul veciei”, ca un mesager pentru viitor sau ca o „stea în bezne”, poartă spre libertate și nemărginire. Metafora „vâlvătăii” cu care își desemnează harul poetic sugerează caracterul paradoxal al stării de creație - ardere și luminare, agonie și extaz. Critica de întâmpinare a relevat caracterul elegiac, melancolic al acestei poezii izvorâte din durere
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
a fi puse în scenă. Le lipsește intriga, subiectele abordate sunt banale, personajele neviabile și, mai ales, au mari carențe de tehnică dramatică. Totuși, o anume vioiciune a dialogului, savoarea limbajului, precum și unele tente umoristice reușite (vizibile în drama Din bezna satelor sau în comedia Taina culiselor) atestă că autorul nu era lipsit de înzestrare. Lirica lui H., îndeosebi cea erotică, cultivată cu predilecție, aparține unui pesimist romantic în descendență eminesciană. Suferințele iubirii, iluziile spulberate sunt reluate obsesiv în acorduri destul de
HASNAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287419_a_288748]
-
antologate) de el însuși. A întocmit o antologie de articole și pamflete de Ion Vinea (1984). SCRIERI: Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi, București, 1956; Kogălniceanu, București, 1960; Conexiuni cu „Vrăjitorul” (Thomas Mann în România), București, 1995; Un licăr în beznă, București, 1997; „Noi” și germanii „noștri”. 1800-1904, București, 1998; Excurs în timp, București, 2003. Antologii: Ion Vinea, Săgeata și arabescul, introd. edit., București, 1984; Mărturii: „Chestiunea evreiască”, introd. edit., București, 1996. Traduceri: Heinrich Heine, Opere alese, II, IV, București, 1971
HANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
puterii Întunericului.” Cel de-al doilea volum, Inscripții pe un vas de lut, antologhează în patru secvențe scrieri din mai multe etape. Întoarcerea la „cumințenia poeziei, la rostul ei inițial de transfigurare, de primenire a văgăunilor din noi și a beznelor lumii în care trăim” este intenția declarată și realizată a autorului. În 1998, la București, G. înființează Editura Duh și Adevăr și, doi ani mai târziu, revista „Areopagul luminii”, la București și Chișinău întemeind și câteva fundații. SCRIERI: Muștar, București
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
Prezențe românești” (despre cultura română în lume), „Revista revistelor”. Deși a îndurat înainte de 1989 „sufocanta apăsare a directivelor și a cenzurii comuniste”, R.l. a năzuit să fie „un far uneori mai palid, mai șters, mai anemic, abia pâlpâind, împresurat de beznă și cețuri cum era”, dar, oricum, creator al unui „spațiu al luminii”, secretul fiind „întemeierea pe spiritul critic normal” (Mircea Iorgulescu, Spiritul „României literare”, 39-40/1993). Revista a beneficiat de o importantă iconografie, datorată în mare parte lui Ion Cucu
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
singurătatea, inutilitatea, nevroza constituie note definitorii. Orașul, „abator, sanctuarul umanității carnivore” (Civilizație) sau „Oraș sepulcral, cu toamne târzii,/ Cu lungi bulevarde,/ - Grele cascade, / De melancolii” (Provincială), accentul pus pe starea autumnală: „E toamnă afară... și-i frig.../ Te caut... prin beznă te strig...” (Melodii de toamnă) trimit la motive bacoviene. Singurătatea revine în cartea de poeme în proză Omul din vis (1973), unde domină confesiunea îndurerată și invocarea ființelor apropiate trecute în neființă. „Parfumul sufletului sacru al mamei” dispărute se simte
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
București, 1936; Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele, București, 1936; Făpturi și năstimiri. Mituri și legende, București, [1936]; Zmei și zâne, București, 1937; Atotputernicul pe lume, București, 1938; Bucoavne și izvoade, București, 1939; Răncurele, București, 1939; Licăriri în beznă, București, 1940; Pădurarul Stoichiță, București, 1957; Basme, București, 1961; Vremuri apuse, pref. Teodor Vârgolici, București, 1962; Legende și basme, București, 1965; Basme noi, București, 1967. Traduceri: Henry Bordeaux, Teama de viață, București, 1922. Repere bibliografice: Lovinescu, Opere, IV, 185-186; Călinescu
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
inedite ale Marianei Marin. De cele mai multe ori atitudinea poetei e de constatare oarecum detașată, nici melodramatică, dar nici comică, de o incredibilă egalitate a tonului. Cuvintele tari din aceste poeme se înrudesc într-un semantism sumbru: moarte, scadență, spital, cavernă, beznă. Din această materie care e în sine una negativă și căreia poezia nu-i exagerează culoarea, apar cîteodată fulgurații de o frumusețe nefirească, izbucniri halucinante, febrile, obsedante: "Trăiesc într-o lume paralelă/ care mustește de boală/ un spital cu aripi
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
unor erupții telurice, Vasilica Chifu rămîne permanent în orizontul celest și creează imagini a căror unică rațiune este starea de levitație. În această magmă diafană, plină de tensiuni interioare și pîndită etern de riscurile dezintegrării și ale resorbției în adînca beznă inițială, se regăsesc, asemenea vieții în virtualitatea seminală, toate formele posibile ale unei lumi greu de epuizat. Ceea ce pare, la o privire sumară, simplă manifestare energetică și expresie a unui temperament neliniștit, se arată a fi, la o analiză mai
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
experiență poate fi găsită În această imensă vorbărie, dar cine ar fi dispus să-și piardă timpul selectând cele câteva granule de metal pur din aceste deșeuri acumulate de-a lungul a două mii de ani? Chiar mai anevoie decât În bezna egipteană 19 În care medicul trebuie să-și caute pe bâjbâite calea, cu greu reușește un practicant să găsească un mijloc de a ieși din această «obscuritate palpabilă». Când doi medici se Întâlnesc la capul unui bolnav aflat pe patul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
după Unire (1918-1940), pe care nu a apucat să o vadă tipărită, dar o depusese într-o variantă dactilografiată la principalele biblioteci din țară. SCRIERI: Sub steagul străin (Povestire din vremuri grele de război), Lemberg, 1915; Urme sfinte, Chișinău, 1940; Bezne, Chișinău, 1940; Nervi și flăcări, Chișinău, 1940; Mișcarea culturală-socială în Basarabia după Unire (1918-1944), București, 1976. Repere bibliografice: Figuri contemporane din Basarabia, Chișinău, 1939, 132; M. Itkis, F. Levit, Înaintea marii cotituri, „Nistru”, 1967, 3; Istoria literaturii moldovenești, II, Chișinău
TUDOR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
În câteva texte din 1945 apare și viitoarea metaforă titulară „vioara roșie”. Posesorul ei se vrea făuritor de poezie vaticinară, militantă: „Cu tălpile goale, cu hainele rupte, / Te vreau, poezie, chiot în lupte. Te vreau, poezie: flamură, goarnă, / Neguri și bezne smulge, răstoarnă”. Acest program va fi îndeplinit, începând din 1948, cu supramăsură. În ciclul Versuri de război tonalitatea o dăduseră nu „chiotul”, „goarna”, ci descripțiile de ambianță, în tușă îngroșată. Notații caustice, mici comentarii sarcastice, încondeieri de tip arghezian sunt
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
valoare literară. Mai e prezent în „Contemporanul”, „Scânteia”, „Albina”, „Opinia”, „Revue roumaine”, „Steaua”, „Viața românească”, „Utunk”, „Veac nou”, „Călăuza bibliotecarului”, „Gazeta literară”. Paternitatea unora din scrierile lui V., personaj extrem de controversat, stă sub semnul întrebării. De exemplu, romanul Scântei în beznă (1950) s-a presupus că ar fi produsul unui grup redacțional. Cartea, promovată intens în anii 1950-1953, a suportat în scurt timp o avalanșă de critici dure. Subiectul îl constituie viața deținuților comuniști în închisorile perioadei interbelice. Scris în spiritul
VAIDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290409_a_291738]