41,971 matches
-
Pillat închinata poeziei altora, este un unic exemplu de modestie și cordialitate generoasă. Punerea în valoare, prin publicare a antologiilor ale căror poeme au fost copiate cu pietate și aș putea spune "cu amor" de Ion Pillat, manuscrise păstrate de Bibliotecă Academiei și de Muzeul Literaturii Române, ar putea constitui preocuparea unei vieți întregi.
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
pe la Bărăcăciuni, bunicii tac afinat" (Tic nervos). Natură e introdusă în fluxul limbajului (post)modern, cu satisfacția cîștigării unui pariu: "cad conuri de bronz din corpul iubit;/ viclene pajiști ne-asteaptă - // în oraș se taie fluturi, iar pîrîul rodește..." (Lespedea din bibliotecă). Vag persiflator, vag deformator, tabloul probează ciocnirea dintre contraste, degajînd energia ambigua a Edenului bîntuit de demonia Formei... ori, în aceeași manieră, o secvență a neputinței limitelor de-a se depăși, a consolării lor estival-dansante în proximitatea enigmei: "bărbații au
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
și incapabilă a-și epuiza propriile virtualități. Limitativ, prin natura să, scriptorul se simte frustrat și în zona de posibilități, teoretic nelimitată, a poemului, "interzis" de infinitul potențial al propriului său discurs: "pe caldarîm pășesc gol / că o trompeta în biblioteca; / o serbare cît pergamentul așteaptă aplauze - sînt singur, / și, / îmi ronțăi discret / floarea de interdicție..." (Filă cu fragi). Din care motiv se străduiește a cîștiga în intensitate ceea ce se pierde în spațiu și-n timp. Delimitante în practică artistului, aceste
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
zic ei: / ăNasu are pulsații în formă de cruce - / doar cu norii nu s-a certat...a" (Încet, deasupra lumii). Că și: "genunchii se prelungesc prin păsări" (Printre copaci de sticlă - plimbare de vineri -). Că și: "respirația plutea precum o bibliotecă / deasupra unui calendar - / cînd pietrele de rîu adorm / casetofonul se transformă într-o / stradă piezișa..." (Lecția secretă). Că și: "mi-au înflorit plămînii într-o tapiserie / de o tristețe abstractă - / pictore, ramă portretului e oglindă care ma strînge - / vinul vechi
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
se strecoară printre degete. Pe de altă parte, relația cu publicul sau s-a schimbat esențial: el, Scriitorul (cu S mare), nu mai reprezintă Speranța (tot cu S mare), cărțile au devenit un lux pe care atât cititorii, cât și bibliotecile sunt obligate să și-l drămuiască, iar timpul afectat lecturii este agresat de numeroase alte provocări. În al treilea rând, solidaritatea de grup - atâta câtă a fost - s-a spart cu totul. Din varii motive, care nu mai au loc
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
Adevărată natură a poeziei lui Cristian Bădilită este un ortodoxism târziu, un ortodoxism foarte liber și ... neortodox, iar de la un moment dat un ortodoxism ludic. Peste o sută de ani, un istoric literar care i-ar găsi versurile într-o bibliotecă uitată de vreme și nu ar avea informații despre autor, ar putea totuși să presupună că este vorba de un poet român, afirmat la sfârșitul secolului douăzeci. Român - pentru ca in poezia să se preia ceva din sacralitatea naivă evocata în
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
ale textului la care un dicționar de pseudonime v-ar fi util: Alberto Caeiro (Pessoa), Charles Lutwidge Dodgson (Lewis Carroll), V. Sirin (Vladimir Nabokov), Sebastian Melmoth (Oscar Wilde) și angelicul silezian (Angelus Silesius, Johannes Scheffler) care există într-adevăr în biblioteca lui...Osberg. Pe coperta ultimului număr al revistei PRO CINEMA, ochelarii de soare și surîsul "loial, moral și independent" al lui Kevin Kostner. Revista este o lectură perfectă pentru frivolele luni de vară. Cel mai mult ne-a interesat în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
au dat lacrimile. Nu am reușit în nici un fel să mă ușurez. Pe pereții crem ai WC-ului era grafitti cu fecale și sânge menstrual, desenate cu degetul (...) În facultate, învățasem să miros frigul. Amfiteatrele, sălile de seminar de la mansarda, bibliotecă aveau fiecare un alt fel de frig mirositor. WC-ul era ceva mai curat. Puțini își mai exersau talentul de pictor cu degetul. Porcăriile erau acum scrise cu spray, pe jos bălțile de urină erau limpezi că o oglindă în
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
români (după mine mai buni români că francezi), Tristian Tzara și B. Fundoianu: am telefonat lui Doinaș să-mi trimită urgent poeziile lor românești, apărute la noi în țară în ultimii 15 ani: nu cumva le aveți și voi la bibliotecă din Heidelberg? că le-aș fotocopia". O specială semnificație o are circumstanță că distanță geografică și, pînă la un punct, cea morală față de mediul natal nu-i adoarme lui I. Negoitescu vigilenta critică. Departe de-a se lasă copleșit de
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
Barbu și foarte mulți alții -, istoricul literar aprinde de fapt un reflector care scoate din întunericul amneziei generale biografii și momente istorice. La fel procedează când cercetează culegeri de documente, memorii, monografii sau chiar simple broșuri editate de câte o bibliotecă județeană. Se simte ca nu s-ar satura niciodată să reconstituie lumea de altădată. Z. Ornea este un sentimental, dar nu un sentimental naiv. El refuză să idealizeze trecutul, la care totuși se intoarce adesea, cu pasiune, ca la al
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
la rugămintea lui Ilarie Voronca, la vremea respectivă, adică în 1945, aflat la conducerea secției românești a emisiunilor pentru străinătate ale Radiodifuziunii franceze. Sub titlul A mes amis Roumains (tradus inițial, de Alină Ledeanu, care l-a și descoperit la Bibliotecă Națională a Franței în revistă "Secolul 20", 7-12/1995), prologul face parte dintre ultimele texte scrise de Valéry și este nespus de impresionant, prin concizia să și prin precauția cu care poetul se adresează unui public român necunoscut sie, dar
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
și Sebastian. Nu e vorba de o ironie ieftină, nici n-are cum. E un adevăr. E ceea ce se întîmplă în acel moment. Miranda alege Lumea nouă. Și Prospero o alege. Căci nu-i mai ajunge nici "regatul strimt al bibliotecii", nici magia prin care l-a dominat, fiind totodată dominat. Și-și îngroapă cartea. Prospero revine în Milanul sau (cuvîntul e în text, iar sublinierea în spectacol), unde chiar dacă urmează să citească (lăsînd să domneasca generația tînără, cum i-a
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
în Milanul sau (cuvîntul e în text, iar sublinierea în spectacol), unde chiar dacă urmează să citească (lăsînd să domneasca generația tînără, cum i-a sugerat Alonso într-o scenă anterioară), Prospero își trăiește propria postmodernitate. Lumea Veche, adică modernă, a bibliotecii, s-a sfîrșit din nou. În Milanul sau, "tot al doilea gînd" al ducelui cel nou și vechi "va fi spre moarte". Mai tîrziu, în anul regicidului, Revoluția franceză stabilește, tot post festum (halal festum) să numere timpul de la 1
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
că ea s-ar fi simțit cumva jenata." Am trecut sub tăcere numele poetei, din decentă. În schimb, nu vom trece sub tăcere numele autorului articolului, un adevărat campion al proaștei creșteri: Șerban Comănescu. O colecție în declin Faimoasa colecție "Bibliotecă pentru toți" a Editurii Minerva se află de mai mult timp în cădere liberă. Cauza principală: vanitatea unor autori contemporani, căreia editură nu poate (sau nici nu intenționează) să i se opună. Regulă (de aur) a colecției era să cuprindă
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
Mircea Anghelescu În timp ce noi abia ne apucăm să studiem literatura exilului, fiecare cum poate, în biblioteci unde lipsesc colecțiile complete ale revistelor "de dincolo" și chiar cărți importante, ea - literatura exilului vreau să spun - a și trecut într-o altă fază, a devenit literatura post-exilului: o literatura scrisă în exil sau mai bine zis în diaspora
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
dintre acestea, cele mai talentate și inteligente, îndrumate de profesori buni, ajung să dorească să practice critică literară, numai de amorul artei. Căci recompensă materială pentru efortul de a citi cel putin o carte pe săptămînă, de a alerga la biblioteci după referințe, de a respecta - ai, n-ai chef - termene fixe și de a-ți pierde zile prețioase ale tinereții la masa de scris, reflectînd la textele, nu totdeauna valoroase, ale altora - e simbolică, nu acoperă nici un sfert din prețul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
conservator. Dar cei ce s-au grupat în jurul Societății, conducînd-o și dîndu-i strălucire și demnitate au fost liberalii. Misiunea ei a fost, de la început, să difuzeze cunoștințe cultural-stiintifice, publicînd conferințele susținute de competențe în broșuri, luînd și inițiativa creerii unei biblioteci publice, avînd și o secțiune filarmonica. Proiectul întemeierii unui grandios edificiu e din 1867. Construcția va fi înălțata abia peste două decenii. Inaugurarea edificiului a avut loc în februarie 1888. Și clădirea nu s-a realizat numai prin contribuțiile venite
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
autorități, individului rămînîndu-i prea puțin spațiu de manevră personală. Astfel văzute, normele stabilite de Baltasar Gracian sînt foarte constrîngătoare, în măsura în care reduc sever libertatea și inventivitatea individuală. Pentru un ins modern (se-ntelege, omul obișnuit, nu cărturarul adîncit în studii de bibliotecă) vorbirea baroca e greu de urmărit, complicată pînă la confuzie sau ininteligibil, imposibil de folosit în contextul comunicării actuale, guvernată după legile pragmaticului. Că tratat de exprimare, Ascuțimea și arta ingeniozității e profund inactual. Că artefact de demult, ca amintire
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
parte a unui interviu în serial cu Petru Dumitriu. (În paranteză fie spus, românul acestuia Vîrstă de aur sau Dulceața vieții - ale cărui capitole au fost publicate în 1959 în cîteva reviste literare -, este editat acum de Ion Vartic în "Bibliotecă Apostrof" și demonstrează încă o dată locul de primă mărime ocupat de Petru Dumitriu în literatura postbelică. De data aceasta fără nici o concesie făcută ideologiei vremii, scrisă cu o artă literară rafinată - cartea din 1959 e o bijuterie ale cărei carate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
Z. Ornea În 1943 filosoful Const. Rădulescu-Motru a început să țină un jurnal, care, de abia în 1991, a ajuns la Bibliotecă Academiei. L-a intitulat Revizuiri și adăugiri, avînd intenția să noteze, aici, eventualele tentative de reevaluare a unor lucrări sau opinii. Primele două volume ale acestui jurnal (pentru anii 1943 și 1944) au apărut în ultimii ani, cel de al
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
rînd, să arătăm lumii la televizor, în direct, cît sîntem noi de blînzi și de ospitalieri, să ne împușcam ritual părinții tribali, cu aceleași palme încă îmbujorate cu care le aduceam și dovezile de venerație, pentru a intra și în bibliotecile noastre cîteva sinteze adevărate privind istoria artei europene. Două edituri au scos, aproape simultan, primele cărti-album privind acest fenomen fascinant pentru privitorul obișnuit și extrem de complex pentru specialiști: Editură Humanitas și Editură Fundației Culturale Române. Prima a tipărit un studiu
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
nu, ajungînd și lăsîndu-mi geantă în cămăruța de la Uniunea noastră (a artiștilor plastici), mă trezesc în Piață Palatului Regal, refăcuta impecabil, arătînd ca-n ceasul ei dinții. Fascinantă însă acum, în baia ei de lumină de vecernie. Marile clădiri: Palatul, Bibliotecă, Hiltonul, Ateneul, proaspăt renovate (după diversiunea pirotehnica din decembrie ^89), te așază brusc într-o frumoasă Românie antebelica, edificiile luminate numind chiar pilonii acelei Românii. Pe care mulți (și buni) nu o cunosc, pe care puțini (și ticăloși) nu o
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
se știe, în Hawaii, unde, iremediabil bolnav de literatură, scotea revista plurilingvă, Mele, consacrînd, cîteva numere, orașului Brașov. Dl Pericle Martinescu deține un stoc corpolent de scrisori primite de la Ștefan Baciu. N-ar trebui să se piardă, ci depus la Biblioteca Academiei. Cîndva se va edita un volum cu corespondența lui Baciu din România și, de ce nu?, chiar o ediție critică din opera sa lirică. Frumos portretul lui Gherasim Luca, din textul căruia aș reproduce chiar începutul: "Gherasim Luca a fost
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
unde, pe lîngă conferința lui I. Vulcan, pe ordinea de zi s-au discutat probleme care îl interesau direct pe tînărul poet: - înființarea unei catedre de Limba și literatura română la Universitatea din Viena; - regulamentul pentru modul de folosire a bibliotecii "Asociațiunii"; - proiectul înființării unei tipografii a "Asociațiunii"; - proiectul tipăririi unor cărți de instrucție publică cu spesele "Asociațiunii". Așa se explică însemnările de pe manuscrisul poetului din primul an de studenție vienez: Prelegeri pentru Maramureș, la care se gîndea să participe sub
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
adesea tipărite în chiar anul publicării lor în țara de origine sau, oricum, la o foarte scurtă distanță în timp. Din acest punct de vedere, îmi aduc aminte reacția de imensă mirare a unui intelectual francez care mi-a văzut biblioteca personală, înainte de anul 1989, arătându-se rușinat de faptul că acasă la el, lucru de care m-am convins personal, nu avea nici pe departe atâtea cărți câte aveam eu în bibliotecă<footnote Între altele remarca, cu nedisimulată uimire, prezența
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]