9,503 matches
-
cum ieși o operă admirabilă. Logica cealaltă ar formula invers: o operă admirabilă scuză o biografie detestabilă. Cum să ieși din această dilemă? Evident: citind "obiectiv" opera și ignorând biografia. Poți proceda astfel? În principiu, da. În practică, deocamdată nu. Biografia lui Eugen Barbu grevează asupra operei. Nu știu nici o judecată critică în stare să surmonteze această relație. Diferențele sunt de logică. Octavian Paler e printre cei care nu cred că biografia poate altera sau eclipsa o operă, fiind tentat să
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
proceda astfel? În principiu, da. În practică, deocamdată nu. Biografia lui Eugen Barbu grevează asupra operei. Nu știu nici o judecată critică în stare să surmonteze această relație. Diferențele sunt de logică. Octavian Paler e printre cei care nu cred că biografia poate altera sau eclipsa o operă, fiind tentat să supraliciteze din mărinimie în direcția esteticului independent și inalienabil: "Nu știu ce impresie vă face o asemenea mărturisire, dar eu am o strângere de inimă când îl văd pe Eugen Barbu minimalizat cu
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
sa Literatura română sub comunism. Proza (Ed. Fundației PRO, 2002) două mari paragrafe elogioase romanelor Groapa (p. 138-142) și Princepele (p. 172-179). Logica lui Eugen Negrici e aceeași cu a lui Octavian Paler: Eugen Barbu e un mare scriitor în pofida biografiei sale detestabile. Iată formularea criticului: "Eugen Barbu a intrat în conștiința cititorului român și a rămas acolo, în pofida faptelor sale demne de dispreț (de după 1971, în special), grație publicării, în vremuri încă dificile pentru literatură (în 1957, la doi ani
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
reținută ca tip de atitudine. Accept logica lui Octavian Paler și a lui Eugen Negrici ca una justificată, validă, onestă, dezirabilă, în primul rând datorită dorinței de obiectivitate și de detașare. Ar fi bine să citim cărțile și să ignorăm biografiile. Dar dacă imoralitatea biografiei ne semnalează imoralitatea operei? E o judecată la fel de onestă. Plagiatul din Incognito e cea mai puternică dovadă. Eugen Barbu scrie amestecându-și pana în literatura altor autori. În Incognito l-a "valorificat" pe Paustovski, în Princepele
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
atitudine. Accept logica lui Octavian Paler și a lui Eugen Negrici ca una justificată, validă, onestă, dezirabilă, în primul rând datorită dorinței de obiectivitate și de detașare. Ar fi bine să citim cărțile și să ignorăm biografiile. Dar dacă imoralitatea biografiei ne semnalează imoralitatea operei? E o judecată la fel de onestă. Plagiatul din Incognito e cea mai puternică dovadă. Eugen Barbu scrie amestecându-și pana în literatura altor autori. În Incognito l-a "valorificat" pe Paustovski, în Princepele a "valorificat" cu abilitate
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
și devastatoare. Și, din păcate, nu e gratuită. Acesta e rezultatul unui scepticism dus la maximum. Au dreptate, înclin să cred, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Nicolae Manolescu și alții care li s-au raliat sau li se pot ralia: imoralitatea biografiei se răsfrânge nefast asupra operei, oricât de mult s-ar lupta un critic cu sine însuși și cu evidențele documentare să fie obiectiv. La ce-i folosește obiectivitatea dacă nu sesizează semnalele de alarmă venite dinspre o biografie detestabilă, care
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
ralia: imoralitatea biografiei se răsfrânge nefast asupra operei, oricât de mult s-ar lupta un critic cu sine însuși și cu evidențele documentare să fie obiectiv. La ce-i folosește obiectivitatea dacă nu sesizează semnalele de alarmă venite dinspre o biografie detestabilă, care îl avertizează că nu e ceva în regulă cu întreaga personalitate, construită pe o înșelătorie? Uneori, extrem de rar, nu putem citi o carte sau o operă ca și cum autorul nu ar avea biografie. Dacă se întâmplă așa, nu e
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
semnalele de alarmă venite dinspre o biografie detestabilă, care îl avertizează că nu e ceva în regulă cu întreaga personalitate, construită pe o înșelătorie? Uneori, extrem de rar, nu putem citi o carte sau o operă ca și cum autorul nu ar avea biografie. Dacă se întâmplă așa, nu e din vina noastră. Poate că posteritatea va fi mai dreaptă. Dar nu e sigur. Poate că, din economie de efort sau din precauție, posteritatea va plasa cazul Eugen Barbu în categoria celor dubioase, pe
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
toată risipa de mine însămi nu a reușit să schimbe aproape nimic nu e decât o circumstanță agravantă. Inutilitatea îi răpește sacrificiului ultima justificare: sensul. - Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet este el însuși o operă, înscrisă în biografia ta. Când te-ai angajat în realizarea lui și ai înregistrat ostilitatea celor interesați de uitarea trecutului, nu te-ai simțit prea mică pentru un război atât de mare? Cum ai reușit să învingi? - Memorialul face parte nu numai din
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
ta. Când te-ai angajat în realizarea lui și ai înregistrat ostilitatea celor interesați de uitarea trecutului, nu te-ai simțit prea mică pentru un război atât de mare? Cum ai reușit să învingi? - Memorialul face parte nu numai din biografia, ci și din bibliografia mea. El ține locul mai multor cărți pe care cu siguranță le-aș fi scris, dacă nu ar fi apărut această idee. Memorialul a fost la început ideea că nu reușim să schimbăm nimic pentru că nu
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
Și care, la data scrierii jurnalului, îl cam culpabilizează pe diarist, pentru sinceritățile lui neavenite. Dar - se apără el - ce scriitor mai e acela pentru care unele subiecte sunt tabú? Și, dacă ne autocenzurăm trecutul, cum să ne mai scriem biografia? Procedând în acest fel, scufundându-se în apele fiecărei vârste, cu setul specific de experiențe, diaristul reușește să smulgă regimului politic trecut propria existență. Evoluțiile, metamorfozele sunt interioare, nu depind de mecanica sistemului. Acesta putea fixa doar condițiile vieții noastre
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
divin, făcîndu-te să simți că ar fi din gură dumnezeiască. Și atunci, orice text ar rămîne buchie moartă dacă nu ar apărea niște oameni a căror viață să-i însuflețescă litera. Trebuie așadar să vină mai întîi cineva a cărui biografie să dovedească că un mesaj e cuvîntul lui Dumnezeu pentru ca semenii să înceapă să-l privească ca atare. Asta înseamnă că elementul care hrănește spiritul unei religii nu stă în litera mesajului divin, biată încropire căznită a unor ființe care
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
din aceeași plămadă umană, ci în modul în care viața profeților a servit drept exemplu de sugestie pentru contemporanii lor. Cu alte cuvinte, dacă există o scînteie izbăvitoare în mesajul unui întemeietor de religie, ea ține de gradul în care biografia lui, conformîndu-se ideilor rostite, i-a îndemnat pe ceilalți să-l urmeze. Tocmai de aceea doctrina unei religii nu poate fi separată de viața celui care i-a pus temelia, și asta fiindcă puterea ei de acaparare psihică nu stă
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
poate fi ruptă de viața lui Mahomed și a rudelor sale, iar învățătura islamică nu poate fi predată teoretic, în doze abstracte, sură cu sură și verset cu verset, ca pe un set de informații neutre din al căror conținut biografia întemeietorului să fie ștearsă cu buretele. Cine ar încerca să procedeze astfel, ar pluti imponderabil în spațiul unei doctrine lipsite de miză omenească. Căci ceea ce dă pondere unei religii este afinitatea psihologică dintre cei care au întemeiat-o și cei
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
puțin geamul ghișeului? Mulțumesc. Atunci, îmi încep C.V.-ul. Cap născut pe 12 octombrie, la... - Locul nu ne interesează. Mai departe. - Cum? Locul e totuși esențial. Altfel, de ce aș vrea un cap nou? E chiar partea cea mai importantă din biografie. - Îmi pare rău, dar regulamentul nu prevede. - Dar ținutul? - Ce ținut? - Ținutul, regiunea, obârșia. Locul, cum spuneți dumneavoastră. Dacă în capul pe care mi-l oferiți regăsesc teiul ăla de care nu mai pot scăpa, atunci la ce bun? - Fișele
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
de ce, odată ajuns vedetă literară în Franța, în anii '20 ai secolului trecut, Panait Istrati și-a minimalizat în chip aproape sistematic tinerețea de militant sindical și socialist din România anterioară primului Război Mondial. Nu e singura enigmă a unei biografii cu încă multe necunoscute, biografie a cărei realitate documentară este oricum foarte departe de caracterul rapsodic pe care în bună parte i l-a confecționat Istrati însuși, parcă mizînd pe lenea posterității. De ce a ținut el morțiș să acrediteze legenda
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
în Franța, în anii '20 ai secolului trecut, Panait Istrati și-a minimalizat în chip aproape sistematic tinerețea de militant sindical și socialist din România anterioară primului Război Mondial. Nu e singura enigmă a unei biografii cu încă multe necunoscute, biografie a cărei realitate documentară este oricum foarte departe de caracterul rapsodic pe care în bună parte i l-a confecționat Istrati însuși, parcă mizînd pe lenea posterității. De ce a ținut el morțiș să acrediteze legenda că, în 1916, cînd a
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
S.Schafferman a avut o strînsă corespondență cu I. Lazaroneanu (avocat cu preocupări literare), scrisorile acestuia se găsesc de asemenea în arhiva rămasă, iar Ťtema Istratiť revine în aproape fiecare epistolă, uneori cu amănunte foarte utile pentru cunoașterea și înțelegerea biografiei scriitorului. Vor mai fi existînd pe undeva, în România însă, și scrisorile trimise de S. Schafferman lui I. Lazaroneanu?! Găsirea lor ar putea aduce, de exemplu, indicii noi despre motivele colaborării lui Panait Istrati din ultimele patru luni de viață
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
foștilor Ťtovarăși de luptăť (care l-au lăsat să moară, de ftizie, la 34 de ani, după ce aproape îl excluseseră din Ťmișcareť pentru deviaționism - Ťsindicalism revoluționarť - și nerespectare a conducerii centrale; în perioada regimului comunist i s-a confecționat o biografie falsă și decorativă, pentru a fi proiectat în rolul de proto-bolșevic, iar fiindcă școlii superioare de partid i s-a dat numele lui, în perioada post-comunistă acesta a devenit apoape o injurie), i se datorează și venirea lui Panait Istrati
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
nu se știu prea multe despre Stefulescu care a lăsat în lucrările sale informații importante pentru a cunoaște istoria Județului Jiul de Sus. Data nașterii lui Al.Stefulescu a reprezentat o incertitudine pentru cei care au încercat să realizeze o biografie a institutorului datorită lipsei actului de naștere și a condicii de botez, din studiera documentelor deținute de Filiala Arhivelor Statului din Gorj, rezultă că s-a născut la 24 martie 1856, la Târgu Jiu, într-o familie de preot fiind
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
încearcă descrierea unor localități, zone geografice cu caracteristici apropiate. S-au realizat monografii ale unor sate, comune, orașe. Aceste monografii ar trebui să fie adevărate tratate științifice asupra subiectului dat. În definiția monografiei este specificat și descrierea unor personalități ca biografie. Există totuși destule diferențieri, și sincer când s-a scris despre o anumită personalitate, aceasta nu s-a numit monografie, ci biografie. În privința scrierii, editării și tipăririi monografiilor nu s-a făcut prea mult. Sunt prea puține localități care au
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
să fie adevărate tratate științifice asupra subiectului dat. În definiția monografiei este specificat și descrierea unor personalități ca biografie. Există totuși destule diferențieri, și sincer când s-a scris despre o anumită personalitate, aceasta nu s-a numit monografie, ci biografie. În privința scrierii, editării și tipăririi monografiilor nu s-a făcut prea mult. Sunt prea puține localități care au o monografie. De fapt pentru un neavizat ce ar trebui să fie o monografie? Ar trebui să fie un fel de jurnal
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
o confirmare a unor teorii mai largi. Procedând astfel, cartea câștigă înălțime critică și rafinament, dar pierde prin depărtarea de text. Mai convingător și mai apropiat de cititor pare Angelo Michievici în capitolele în care nu opera este vizată, ci biografia. Capitolul V, Caragiale și Caragiale (trimitere la cartea lui Florin Manolescu despre Caragiale-tatăl ) este scris cu o evidentă plăcere, ceva mai relaxat și mai cald decât hermeneutica rece a celorlalte capitole. Descoperim aici savoarea trasului cu ochiul, recompunerea unor detalii
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
cititorul acestor rânduri a înțeles deja din ele că, departe de a fi o joacă sau o toană, poezia a fost pentru Nichita Stănescu un mod de existență. Unul mai adevărat, mai febril și mai chinuitor decât cel al strictei biografii: o căutare continuă și pasionată, un foraj de mare adâncime în straturile cuvântului, făcută nu altfel decât cu ajutorul acestuia. Într-adevăr, Nichita Stănescu a intrat încă din tinerețe în manualele școlare; a avut ușa deschisă tuturor și un număr indefinit
Aventuri lirice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9422_a_10747]
-
are vîrstă". Dl Mihai Zamfir e atras de căutarea neverosimilu-lui în verosimil, dar și invers. Neacceptînd consemnarea nemijlocită a faptelor, înregistrarea comună a personajelor și a opiniilor, d-sa socotește, precum Mircea Eliade, și el legat într-o împrejurare a biografiei sale de spațiul lusitan, că ceea ce numim real conține o țesătură de simboluri mai mult ori mai puțin descifrabile: "Simbolurile nu trebuie construite în mod expres: natura, existența zilnică sau hazardul se însărcinează cu fabricarea lor. Trebuie doar să le
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]