1,784 matches
-
mod constant satele arabe, poduri, baze militare, și organizau ambuscade pe căile de acces dintre satele și bazele militare arabe. Sharon a relatat în autobiografia sa: Ca urmare a rolului său într-un raid de noapte asupra forțelor irakiene de la Bir Adas, Sharon a fost avansat comandant de pluton în Brigada Alexandroni. După proclamarea Statului Israel și declanșarea Războiului de Independență a acestuia, plutonul lui Sharon a oprit înaintarea irakienilor la Kalkiliya. Sharon era considerat un soldat călit și agresiv și
Ariel Șaron () [Corola-website/Science/304393_a_305722]
-
au asigurat lui Otto posibilități materiale mari, necesare pentru a-și înfăptui opera politică. Primii ani de domnie au fost marcați de revolte ale seniorilor regionali. În 938, Eberhard, noul duce al Bavariei, a refuzat să-i plătească lui Otto birul de omagiu. Când Otto l-a destituit, înlocuindu-l cu unchiul său Berthold, Eberhard s-a revoltat, împreună cu câțiva nobili saxoni, care au încercat să îl destituie pe Otto în favoarea fratelui său mai mare Thankmar (fiul lui Henric I cu
Otto I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/304412_a_305741]
-
reuși să ajungă noul rege. Prințul localnic era fratele geamăn al regelui și plecase cu ani în urmă în exil pentru a nu împărți țara și a nu o face vulnerabilă în fața dușmanilor. Dar, între timp, regele începuse să plătească bir Bizanțului, iar prințul plecat în exil se simțea scârbit de moliciunea și lașitatea fratelui său geamăn. Înainte de luptă, cavalerul cruciat Norbert (Ion Rițiu), plecat în recunoaștere, dăduse de un sanctuar străvechi aflat într-o peșteră de lângă Sfinxul din Bucegi. Acolo
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
amploare comise împotriva armenilor din Imperiul Otoman. Acestea au avut loc sub domnia sultanului Abdülhamid II, cunoscut în Europa sub numele de „Sultanul Roșu” sau „Marele Sângerător”, care a ordonat personal masacrele în urma refuzului armenilor din de a plăti dublu birul între iulie și septembrie 1894. Kurzii, asistați de "hamidié", regimente de cavalerie kurdă, au venit ca întăriri, au asediat și apoi au masacrat între 18 august și 10 septembrie 1894 populația armeană din Sason, declanșând un val de masacre în
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
jeleri. Prin „dreptul românilor”, populația românească avea privilegiul de a-și alege conducătorii - cnejii de sat sau de vale și voievozii de sate. Aceștia îi reprezentau în fața stăpânirii. Românii aveau dreptul de a-și alege judecătorii și de a strânge birul printr-unul dintre ai lor. La nivel local, instituțiile românești autonome administrau, împărțeau dreptatea, vegheau la plata dărilor, dar adresau plângerile lor către voievod sau chiar către rege. În Hațeg, Hunedoara și Maramureș s-au păstrat până târziu adunările nobililor
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
Democratică, îl revendică. Situația ajunge încât ambele parți își dispută gestiunea domeniul.eh În timpul erei coloniale era împărțită în Șăguia el Hamra (capitala:El Aaiun) și Răul de Aur (capitala Dajla, Vechea Villa Cisneros). Alte localități mai importante sunt Samara, Bir Lehlu, La Güera (sau La Agüera) și Guerguerat. După ocuparea de către Maroc a teritoriului, acesta a fost împărțit în patru provincii: Boujdour (Bojador), Laâyoune (El Aaiún), Es-Smara (Smara) y Oued Eddahab (Río de Oro). După reorganizarea teritorială din 1997, teritoriul
Sahara Occidentală () [Corola-website/Science/311821_a_313150]
-
Romanie” (Ῥωμανία, adică Imperiul roman de răsărit). Astfel Cassius Dio în „Istoria romană” (22,6) nu menționează „Vlahii” ci scrie: "Dacii locuiesc pe ambele maluri ale Istrului, dar cei ce locuiesc dincoace de fluviu - lângă țara tribalilor - țin cu plata birurilor de Moesia și se numesc moesi, afară de cei așezați foarte aproape de tribali. Cei de dincolo poartă numele de daci, fie că sunt geți, fie că sunt traci din neamul dacilor, care locuiau odinioară în Munții Rodopi". Secolul al V-lea
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
din 1774 este mai cuprinzător din acest punct de vedere. Se vorbește în recensământul respectiv de ciuma care a făcut urme cumplite în regiune, din cauza căreia în sat erau înregistrate 43 de gospodării (case), dintre acestea 29 fiind scutite de bir (20 de scutelnici ai logofătului Balș, 5 femei sărace, un preot, o slugă, un țigan și un ruptaș), iar 14 rămânând birnice. În anul 1830 în sat erau înregistrate 130 de curți. În partea nordică a actualului sat Albești, unde
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
armată pe timp de război, în administrație în timp de pace, unii ajungând stegari sau chiar iuzbași. Pentru a trăi, foloseau pământ din moșiile domnești sau boierești, fiind obligați la toate prestațiile feudale, dar rămânând oameni liberi și scutiți de biruri. De aici o serie de nemulțumiri față de marii boieri și de unii domnitori, nemulțumiri care degenerau uneori în răscoale. Astfel, în 1623—1624 s-au ridicat împotriva domnitorului Alexandru Coconul călărașii din Ploiești, Gherghița și Rușii de Vede, care au
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Andia și Zikerta. În partea de sud a Azerbaidjanului si în teritoriile învecinate existau domeniile: Ninni cu centru în orașul Aridu, Șurdira unde conducea Artasaru, Harruna, Smesi, Ulmania, Adau, Harmasa, Sanghibuti, Puluadi și altele. Multe dinte acestea trebuia să plătească bir asirilor încă de la începutul sec. al IX-lea î.e.n. în timpul lui Așurnasirapala al II-lea. Aici locuiau, de asemenea, diverse triburi: teurlaiții, sunbiiții, kumurdiiții, daliiții și altele. Deja din a doua jumătate a sec. al IX-lea î.e.n., in raionul
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
documentar în sec.XIV., întemeietorul fiind Petre Medonea. Spătarul Căciulat, beneficiarul cărții domnești din 1547 era descendentul lui Petre Medonea (genealogia din 1826). Din 1819 este catagrafiat² (note) ca sat pe moșie megieșească³(note) cu 37 de familii plătitoare de bir, după ce între anii 1721/1722 Fr. Schwantz a recenzat (note) așezarea Ponor ca sat cu locuitori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Balta se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
nimeni dintre neamurile și cunoscuții lui el pornește spre sf. Paraschiva și astfel poposește la han. Le povestește celor de la han cum, sf. Paraschiva a făcut o minune și l-a alungat de la domnie pe domnitorul Ducă Vodă care pusese biruri foarte grele pe care oamenii nu le puteau plăti. Ducă Vodă, fugar fiind ajunge chiar la acel han unde stau ei și când cere de mâncare i se răspunde că nu au nimic deoarece le-a luat tot domnitorul. Acesta
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
un secol. Locuitorilor li se iau drepturile la cârciumărit, pescuit, morărit, li se pus taxe pe fânețe și păduri și sunt obligați să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitare inițiate de coroană. De asemenea, ei trebuie sa dea autorităților biruri în natură (găini, lână și lemne). Pe teritoriul târgului Dornei se desfășoară numeroase conflicte sângeroase care sfârșesc prin însemnate pierderi de vieți omenești. În 1884, o sentință a autorităților austriece pedepsesc formal pe unul dintre opresorii locali cu o „dojană
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
1872 se deschide o școală populară cu o singură clasă. Potrivit rezultatelor recensământului din 1774 la Durlești, sat care făcea parte din ocolul Bacovăț, erau 43 de case. Toți proprietarii caselor erau trecuți la categoria rufeturilor - contribuabili scutiți de plată birului și de unele prestații către stat, plătind în schimb dajdie, adică impozit în bani. Erau 29 de călărași serdărești, slujitori care executau diferite porunci ale serdarilor de Orhei și Lăpușna, 2 mazili (boieri sau dregători în locuit (mazilit), dar care
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
concrete istoricul Vladimir Nicu, se știe deja precis. Pe timp de iarnă, cînd locuitorii lui nu prea se încumetau să se ascundă prin păduri, la 25 dec. 1772, administrația militară rusă înregistrează aici 32 de gospodării și le supun la bir. Aceste date aproape coincid și cu cele ale recensănоntului populației Moldovei din 1774, din care aflăm că s. Hrămăncăuti din ocolul Mijlociu țin. Hotin avea o sumă totală de case de 36, dar, deși 2 sunt scutite de bir, 34
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
la bir. Aceste date aproape coincid și cu cele ale recensănоntului populației Moldovei din 1774, din care aflăm că s. Hrămăncăuti din ocolul Mijlociu țin. Hotin avea o sumă totală de case de 36, dar, deși 2 sunt scutite de bir, 34 de oameni rămîn birnici. Aflăm și lista lor, care au nume de familie Toma, Vatamanu, Gogian, Bоrcă, Moraru, Josu, Cojocaru, Căldare, Plăcintoi, Tărcuță, Cocieru, Popencu etc. Unitățile militare rusești, care veniseră încoace pentru războiul cu turcii, și-au completat
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
în Basarabia, se subordonau consilierului de stat activ Koronelli. În lista alcătuită cu trei ani în urmă și prezentată fostului președinte al Divanurilor, senatorului S.Kușnikov, explica marele vistiernic, au fost enumerate ținuturile și satele Moldovei, indicîndu-se numărul locuitorilor și birul plătit pentru trei luni. Scăzînd din 1812 trei ani, se constată că lista anexată de I.Ruset-Roznovanu afost întocmită în 1809. Aceeași operație de scădere, posibil, a efectuat-o și Ion Chirtoagă, în a cărui lucrare despre istoria Moldovei de
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
ramura Canta a neamului Cantucuzino în sept. 1693. După aceasta aproape un secol nu sa mai citit despre Hlinaia. Până cînd administrația militară rusă, care pe 25 decembrie 1772, găsește aici 94 de gospodării, pe care le impune să plătească bir țarului, dovadă în plus că de la ruși am avut numai ”fericire”. Aceeași administrație de teama să nu omită pe cineva din listă, mai repetă numerătoarea în 1774. Acum consemnează numai 45 de gospodării, pe 42 numind-ui binici, scădere făcând numai
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
Interesante pagini despre istoria acestui sat pe la sfârșitul sec. 18, vor scrie cercetătorii preocupați de soarta sătenilor retrași în Codru din calea tătarilor, apoi și din cea a armatei ruso-turce din 1769-1774. Administrația militară rusă, care supunea locuitorii satelor la bir, îi obliga să presteze corvezi și servicii de transport. Structura etnică a satului Mereșeni conform recensământului populației din 2004:
Mereșeni, Hîncești () [Corola-website/Science/305181_a_306510]
-
în „ocolul Botnei”, aparținea Mănăstirii Căpriana și număra 16 case, 14 moldoveni și 2 văduve neplătitoare. Un an mai târziu, în 1774, un recensământ similar atestează Scoreni în „ocolul Cogâlnicului”, cu 24 de case, 21 dintre care birnici (plătitori de bir). La 9 noiembrie 1817 în localitate este sfințită o biserică de lemn, pe temelie de piatră, având hramul Sf. Ierarh Spiridon. O altă biserică cu același hram, Sfântul Spiridon a fost construită în anul 1863 și figurează în Registrul monumentelor
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
noastră lui Andrei căpitan de curteni și femeii sale drept 200 taleri di argint”. În anul de război 1772, administrația militară rusă găsește în Biliceni doar 6 văduve și slugi bătrîne, că n-a mai avut pe cine pune la bir. Situați în calea armatelor, la drumul mare de la Bălți spre Chișinău, Bilicenii rămăseseră multă vreme devastați și pângăriți. Părăsise satul și moșierul din localitate, Postolache Cîrstea. După doi ani, cînd grosul armatei lui Rumeanțev se deplasa în sudul Basarabiei, 48
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
i-a trimis la Sărăteni pe Nicolae-serdarul și Carp-spătarul să hotărască soarta ei, deoarece apăruseră neînțelegeri între câțiva bătrâni. În timpul războiului ruso-turc de la sfârșitul sec XVIII, moșia satului Sărăteni trecu în posesia boierului Ioan Cantacuzino. Administrația rusă îi scuti de bir pe cei doi mazili și pe patru preoți din localitate. Dar convoaiele în drum spre front, ajungând la podul stricat de peste Răut, dădeau busna în sat. Țăranii erau siliți să adăpostească, să hrănească nesfârșitele torente de cavaleriști și pedestrași. Băștinașii
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
lipsit oamenii de apărare, iar satul, ca și toată Țara Moldovei, era devastat cu strășnicie. La 18 iunie 1774 satul Alcedar era pe jumătate părăsit, rămăseseră numai 14 gospodării țărănești și două familii de bejenari din Țara Leșească. Scutire de la bir s-a făcut numai pentru trei familii de mazili, două ale arnăuților și gospodăria preotului din sat. La sfîrșitul anului 1774 satul se golise și mai rău avea numai 10 case. Scutire de la bir s-a făcut numai pentru mazilii
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
bejenari din Țara Leșească. Scutire de la bir s-a făcut numai pentru trei familii de mazili, două ale arnăuților și gospodăria preotului din sat. La sfîrșitul anului 1774 satul se golise și mai rău avea numai 10 case. Scutire de la bir s-a făcut numai pentru mazilii Iordache Sava și Vasile Oprea. Recensămîntul din 1803 din porunca domnitorului Alexandru Moruzi găsește în satul Alcedar numai 47 gospodării ale răzeșilor. La 10 martie 1805 acest voievod scrie ispravnicilor din Soroca să aleagă
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
1774-1777) și al Munteniei: (1768-1769). Ca domnitor, acesta se arată dușman Austriei și prieten Rusiei, iar intrigile îl ajută mult în politica dusă față de turci; Prin măsurile luate a reușit să ducă țara la o relativă bunăstare, a regularizat strângerea birurilor și a pus capăt abuzurilor. În Basarabia se produc contacte cu literatura rusă (până la 1848 Rusia reprezenta un factor de progres) - rușii și habsburgii reprezentau principalele puncte în dezvoltare pe toate planurile: Ecaterina cea Mare a Rusiei, sub influența guvernării
Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragice expressa () [Corola-website/Science/306117_a_307446]