1,717 matches
-
cel mai distins în cadrul grupului rugilor din confederația ostrogoților. El a convocat un conciliu cu scopul de a convinge confederația să încheie pace cu împăratul bizantin Iustinian I, punându-se sub suzeranitatea romană. Ostrogoții s-au opus încheierii luptei cu bizantinii, alegând în schimb pe nepotul lui Ildibad, Totila. Eraric a fost asasinat la puțină vreme după aceea de către susținătorii lui Totila. History of the later Roman Empire from the death of Theodosius I ..., Volume 2 by John Bagnell Bury.
Eraric () [Corola-website/Science/328577_a_329906]
-
împăratului Leon al VI-lea (904), care, în relatarea războiului bizantino-bulgar din 894-896, amintește de prezența călăreților maghiari în rândurile armatei bulgare. O cronică din aceeași perioadă a lui Gheorghios Amartolos amintește de asemenea de participarea ungurilor la luptele cu bizantinii. Relatarea cea mai detaliată a campaniilor de cucerire a Bazinului Panoniei de către unguri apare în "De Administrando Imperio". Aceasta este o lucrare apărută sub îngrijirea împăratului Constantin al VII-lea în 951 ori 952. Unele lucrări scrise de clerici din
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
Vărșand și Moldovenești în România, la Vukovar și Kloštar Podravski în Croația „Continuarea Cronicii lui Gheorghios Amartolos” conține primele referințe la maghiari care să fie demne de încredere. Cronica afirmă că războinicii maghiari au intervenit în conflictul dintre bulgari și bizantini în regiunea cursului inferior al Dunării în 836 ori 837. Primul raid cunoscut al ungurilor în Europa Centrală a fost înregistrat în „Annales Bertiniani”. Aici sunt descriși „dușmanii numiți unguri, necunoscuți până acum” care au jefuit regatul regelui Ludovic Germanul
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
i-a obligat pe negustorii bulgari să părăsească Contantinopolul și să-și continue activitatea în Salonic. Ca urmare, țarul Simeon I a invadat teritoriile bizantine și a învins trupele reduse numeric care au încercat să facă față atacului. Ca urmare, bizantinii au încercat să se alieze cu ungurii, pentru a-i ataca pe bulgari. Ambasadorul bizantin, Nicetas Sclerus, a reușit să semneze un tratat cu liderii ungurilor, Árpád și Kurszán și corăbiile bizantine au transferat războinicii maghiari în mai multe poziții
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
în Silistra, după care au jefuit Preslavul. O notă din De Administrando Imperio a împăratului Constantin al VII-lea amintește de fiul lui Arpad, Liountikas (Liüntika ori Lvente) , care ar fi fost comandantul armatelor maghiare. Odată cu atacul maghiarilor din nord, bizantinii au invadat Bulgaria din sud. Țarul Simeon a decis în această situație să ceară încetarea luptelor, dar și-a trimis ambasadori și la pecenegi, pe care să îi incite împotriva ungurilor. Pecenegii i-au atacat pe unguri, silind armatele maghiare
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
prima oară Imperiul Bizantin în 943. În cele din urmă, înfrângerea ungurilor în bătălia de la Lechfeld din 955 „a pus capat raidurilor în occident” (László Kontler), iar înfrângerea din bătălia de la Arkadiopolis in 970. a dus la încetatarea atacurilor împotriva bizantinilor. Liderii unguri și-au dat seama că stilul lor de viață tradițional, bazat în parte pe raidurile de jaf împotriva popoarelor sedentare vecine, nu mai putea continua. De aceea, înfrângerile de la Lechfeld și Arkadiopolis au accelerat adoptarea definitivă de către maghiari
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
Poporul păgân menționat în sursa bizantină a fost identificat ca fiind vechii unguri, aceasta fiind prima mențiune scrisă credibilă despre maghiari care nu a fost pusă la îndoială de niciun cercetător contemporan. "Annales Bertiniani" consemnează faptul că în 839, împăratul bizantin Teofil l-a rugat pe regel franc Ludovic cel Pios să îi ajute pe ambasadorii rusi, care vizitaseră Constantinopolul, să se reîntoarcă în patrie, deoarece „popoarele barbare și sălbatice” le puneau în primejdie călătoria spre casă. Identificarea „popoarelor barbare și
Preistoria maghiarilor () [Corola-website/Science/328643_a_329972]
-
tribuirilor maghiare l-ar fi preferat pe Árpád pentru noua demnitate, dar cercetătorii moderni consideră Álmos a fost primul mare principe al ungurilor ("megas Turkias arkhon" în De Administrando Imperio. Există și cercetători care pun la îndoială credibilitatea relatării împăratului bizantin și consideră că povestea este doar o justificare inventată de membrii familiei lui Arpad pentru modificarea regimului politic al federației de triburi maghiare. În cronica sa, Ahmad ibn Rustah afirmă că puterea în federația de triburi maghiare - "Hétmagyar" - era împărțită
Preistoria maghiarilor () [Corola-website/Science/328643_a_329972]
-
(în sârbă/croată: "Mahmud-paša Anđelović", chirilic: Махмуд-паша Анђеловић, ; 1420-1474) a fost Mare Vizir al Imperiului Otoman în 1456-1468 și din nou în 1472-1474, scriind poeme persane și turcești sub pseudonimul Adni. El a fost un descendent al bizantinilor Angeloi și s-a nascut creștin, dar a fost răpit pe când era copil de sultan potrivit practicii "devșirme" și crescut că musulman la Edirne. Militar capabil, el a fost căsătorit cu o fiică a sultanului Mahomed al II-lea. După ce
Mahmud Pașa () [Corola-website/Science/328767_a_330096]
-
1534. Tinerii prinți din acele vremuri nu șovăiau să înfrunte primejdii fizice, la antrenament, la vânătoare sau în război, iar igienă, chiar dacă la Greci și Turci era mult mai eficientă decât la Europenii din apus (toată lumea cunoaște băile moștenite de la bizantini, denumite în Antichitate „Therme” iar în perioada otomană „Hammam”), era totuși insuficientă, mai ales în decursul campaniilor războinice. Astfel, Hŭrrem pierde încă doi băieți : Mehmet moare la vârsta de 22 de ani, în anul 1543, cănd Hŭrrem avea 37 de
Roxelana () [Corola-website/Science/328812_a_330141]
-
altarul. Transformarile făcute în timp bisericii se reflectă în structura construcției. În forma inițială biserica a avut o navă dreptunghiulară (12x7 m) la exterior, un turn clopotniță adosat fațadei vestice (4x4 m) la exterior și o absidă decroșată (specifică stilului bizantin/ortodox) a cărei planimetrie este necunoscută. Partea veche, turnul clopotniță și naosul original sunt construite din piatră, în timp ce a doua travee care a prelungit naosul prin dărâmarea primei abside și altarul actual, sunt executate din piatră și cărămidă. Naosul este
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
XII . În această perioada populația se regăsește în regiunea intermediară dintre Chiscani și Baldovinești, adică pe locul Brăilei și Brăiliței. Numărul locuitorilor din această regiune crește o dată cu bunăstarea lor. Făcând comerț activ cu peștele prins în balta vecină, vânzându-l bizantinilor în schimbul perperilor de aur, trimițându-l cu carele atât în Muntenia și în Moldova, cât și mai departe, până în Polonia, acești locuitori dispun de venituri din ce în ce mai mari, iar numărul lor sporește prin cei ce vin să se așeze aici atrași
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
adică înainte de circa 1300. Istoricul își susține punctul de vedere prin amintirea unei mărturii istorice: Cronica de la Kiev-cunoscută și sub numele de: Cronica lui Nestor, care se referă la expediția întreprinsă de Sveatoslav, cneazul de Kiev, împotriva bulgarilor, la apelul bizantinilor, în anul 969, ea subliniază concentrarea de mărfuri și produse care are loc la Dunărea de jos. În ceea ce priveste numele de Brăila, acestă este un nume romănesc, vine de la numele de persoană Brăila, numele acestea terminate în -ilă, fiind
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
un important clan de la Mecca, fiind decisiv prin calitățile sale de strategie militară în obținerea victoriei meccanilor asupra musulmanilor la bătălia de la Uhud. Khalid s-a convertit la islam în anul 629 și a participat la campania militară nereușită împotriva bizantinilor în sudul Iordaniei, și la cucerirea Meccai de către musulmani. Profetul Muhammad avea o încredere deosebită în Khalid bin al-Walid, fiind trimis de către acesta pentru a cuceri Dumat al-Jamal și pentru a negocia convertirea la islam a importantului trib din Yemen
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
forțelor sasanide din Irak, și a armatelor bizantine din Siria. În 636, Khalid bin al-Walid a obținut cea mai importantă victorie a sa, în Bătălia de la Yarmuk, care a durat 6 zile, și s-a terminat cu victoria musulmanilor asupra bizantinilor. Conform cronicilor, câteodată, personalitatea lui Khalid pare să fi fost una impulsivă, ignorând uneori ordinile califului, el fiind încă legat de trecutul preislamic, însă acesta avea să devină un erou al lumii islamice și un simbol al naționalismului arab. La
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
fost formată din 200,000 de oameni. Armata musulmanilor era formată din 24,000 de oameni. Khalid nu se mai afla la conducerea armatei islamice, Abu Ubaidah fiind comandantul armatei, la ordinele califului Umar. Khalid a simițit amenințarea venită din partea bizantinilor și i-a propus lui Abu Ubaidah ca întreaga armată din zonă să se adune la Jabiya și să aibă loc o bătălie decisivă în acea zonă. Această acțiune i-a încurcat planurile lui Heraclius care nu dorea o luptă
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
comune artiștilor neexperimentați, la opere care să cuprindă detalii semnificative și evenimente relevante. În timp ce se afla la curtea emirului hamdanid Sayf al-Dawla, în perioada 948-957, acesta a compus numeroase panegirice în care elogia luptele anuale purtate între anii 950-956 împotriva bizantinilor și a conducătorului lor, intitulat ”domestikos”. Mutanabbi îl însoțea pe prinț în toate campaniile militare și consemna pentru posteritate în poemele sale cele mai importante victorii militare. Un celebru exemplu din această perioadă este oda referitoare la recucerirea orașului Hadath
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
conducătorului lor, intitulat ”domestikos”. Mutanabbi îl însoțea pe prinț în toate campaniile militare și consemna pentru posteritate în poemele sale cele mai importante victorii militare. Un celebru exemplu din această perioadă este oda referitoare la recucerirea orașului Hadath, ocupat de Bizantini. Poemul are o calitate epică deosebită, influență care se explică prin originile yemenite al autorului și fascinația acestuia pentru poezia “Amorium” scrisă de Abu Tammam (805-845): Poezia lui Motunabbi din această perioadă ilustreză abilitatea acestuia de a întinde limitele poeziei
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
Danemarca. Regele danez Knud cel Mare a cucerit Norvegia (în sec. XI). După moartea lui, Norvegia și-a recăpătat independența. În 1245 regele Haakon IV a cucerit Islanda. În anul 1071, contele normand Robert Guiscard a cucerit sudul Italiei de la bizantini și Sicilia de la arabi și a întemeiat un regat normand care cuprindea aproximativ aceleași teritorii ca Regatul celor două Sicilii din sec. al XIX-lea (inclusiv regiunea Neapole). În 1099 Bohemund de Taranto, fiul lui Guiscard, și nepotul său Tancred
Regatele scandinave () [Corola-website/Science/330962_a_332291]
-
În timpul retragerii sale, împăratul Bizantin este atras într-o ambuscadă organizată de Ioan Asan care ocupase trecătorile din Balcani, ambuscadă din care abia scapă cu viață, pierzându-și mare parte din armată și din comorile avute asupra sa. Victoria asupra Bizantinilor l-a adus pe Ioan Asan în prim-plan și Petru al IV-lea se pare că în 1189 deja îl încoronase co-împărat. Cu Ioan Asan lăsat responsabil la Tărnovo și conducător al campaniilor împotriva Bizantinilor, Petru al IV-lea
Petru al IV-lea al Bulgariei () [Corola-website/Science/337010_a_338339]
-
asupra sa. Victoria asupra Bizantinilor l-a adus pe Ioan Asan în prim-plan și Petru al IV-lea se pare că în 1189 deja îl încoronase co-împărat. Cu Ioan Asan lăsat responsabil la Tărnovo și conducător al campaniilor împotriva Bizantinilor, Petru al IV-lea se retrage a Preslav, fără a abdica insă de la tron. După asasinarea lui Ioan Asan în 1196, Petru al IV-lea mărșăluiește spre Tărnovo, asediază pe asasinul Ivanko, și îl forțează să fugă la Bizantini. Un
Petru al IV-lea al Bulgariei () [Corola-website/Science/337010_a_338339]
-
împotriva Bizantinilor, Petru al IV-lea se retrage a Preslav, fără a abdica insă de la tron. După asasinarea lui Ioan Asan în 1196, Petru al IV-lea mărșăluiește spre Tărnovo, asediază pe asasinul Ivanko, și îl forțează să fugă la Bizantini. Un an mai târziu, în 1197, Petru al IV-lea a fost, la rându-i, ucis. El a fost urmat la tron de fratele său mai mic Ivan - Ioniță (poreclit Kaloyan sau "Ivanica/Ioanica"), pe care se pare că l-
Petru al IV-lea al Bulgariei () [Corola-website/Science/337010_a_338339]
-
Biserică Sfanțul Moise () este un edificiu religios romano-catolic din secolul al VIII-lea, situat în sestiere Sân Marco din orașul italian Veneția. Ea este dedicată lui Moise pe care, ca și bizantinii, venețienii tind să-l canonizeze că pe unul dintre profeții Vechiului Testament. Îl onorează de asemenea pe Moisè Venier, care a plătit pentru reconstrucția să în secolul al IX-lea. La mică distanță se află teatrul de operă, teatro Sân
Biserica Sfântul Moise din Veneția () [Corola-website/Science/333508_a_334837]
-
notabilă realizare a sa pe plan intern a fost înăbușirea revoltei khurramite. , fiul lui Harun al-Rashid și al unei sclave turkmene pe nume Marida, s-a născut în jurul anului 795. În timpul domniei fratelui său, al-Mamun, a participat la lupta împotriva bizantinilor din Asia Mică. Fiind unul dintre cei mai tineri fii ai lui Harun al-Rahid, al-Mu'tasim nu a intrat în planul de succesiune la tron, elaborat de către tatăl său. Acesta avea doar 15 ani când a izbucnit războiul civil în
Al-Mu'tasim () [Corola-website/Science/331224_a_332553]
-
Astfel, al-Mu'tasim s-a remarcat încă dinainte de a deveni calif, prin personalitatea să puternică și dominantă. Al-Mu'tasim a devenit calif al Imperiului Abbasid în august 833, după ce fratele său, al-Ma'mun, a murit în timpul unei campanii împotriva bizantinilor, însă nu fără să fie contestat de cei care au anticipat, într-un fel, ceea ce avea să aducă noua conducere a statului abbasid. Unii conducători militari din statul abbasid și-au arătat susținerea pentru al-Abbas, fiul lui al-Mamun, dorind că
Al-Mu'tasim () [Corola-website/Science/331224_a_332553]