1,670 matches
-
Beacons" și "Unpleasent Event Schedule" (S.U.A.), "Lampa" (Polonia) ș.a. Cărți de poezie: Scrieri alese, Editura Pan, Iași, 1992; Week-end printre mutanți, Editura Pan, Iași, 1993; adio adio dragi poezii, Editura Outopos, Iași, 1999; planeta 0, Editura Junimea, Iași, 2002; nicolina blues, Editura Cartea Românească, București, 2007. Cărți de proză: Mortido, Editura Versus, Iași, 2003; Rădăcina de bucșău, Editura Polirom, Iași, 2010. Volum de critică și publicistică: Inerții de tranziție, altruisme & bahluviuni literare (feat. Flori Stănescu), Editura Vremea, 2006. Coautor la Cartea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
apa în oale, tăind lemne în fața geamului. Sau noaptea, în patul de lemn, sub plapumă, cu țeasta țiuind de singurătate și frică". În oricâte feluri va fi spus, înainte, Ovidiu Nimigean adio dragelor poezii, următoarea sa carte de versuri, Nicolina blues (Editura Cartea Românească, București, 2007) arată că ele s-au încăpățânat să ignore avertismentul poetului și să continue, nonșalante, atacul programatic la adresa Vieții care, orice s-ar spune, nu poate să sufoce Textul. În cel mai bun caz, cele două
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
autoadresat rechizitorii în Icoană și privaz, a constatat că organele-s sfărmate, a abdicat, bând "păharul poeziei înfocate" ca pe o cupă de otravă. A abdicat în poezie, iată trista învățătură. Nici Ionel nu stă vecinic pe fulmen" etc. Nicolina blues se naște însă, cu suferința atroce și extazele de rigoare, din mult mai mult decât această răzvrătire pătimașă împotriva codurilor (de spart sau, mai degrabă, de reasamblat), ce rămân bláznele dintotdeauna ale lui Ovidiu Nimigean. Cartea conține și o micropoetică
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu starea lor de spirit, pentru că, de cele mai multe ori, muzica este abrevierea emoției pe care o simțim. La rândul ei, muzica influențează stările noastre sufletești. Astfel, sunetul unui flaut se insinuează durabil în inima ascultătorului, cel al unui saxofon dintrun blues „vorbește“ minții acestuia, în timp ce tonul, când tandru, când alert al viorilor poate stârni dorința de exprimare prin dans. În concluzie, este evident faptul că muzica este parte integrantă din viața noastră; ea este o necesitate, o oglindă a emoțiilor, un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
restrâns, face parte din Grupul Sigma, alături de Liviu Antonesei, Dan Petrescu, Valeriu Gherghel ș.a. Abandonează la un moment dat lirica, dedicându-se exclusiv prozei. Va debuta editorial cu romanul Zile sălbatice (1992), urmat de Răfuială în oraș (1992). Culegerea Natașa blues (1998) conține proză scurtă, scrisă la mari intervale de timp, iar volumul Iulia (2002) grupează câteva povestiri și ediția a doua a romanului Răfuială în oraș. Încă din romanul Zile sălbatice S. apare ca un prozator matur, cu o scriitură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
gangsteri, agenți acoperiți și mafioți locali, încât textul dobândește treptat un aer de farsă narativă, de parodiere a stilului romanului polițist. Semnificația politică rămâne însă, extinzându-și sugestiile, „internaționalizându-se”. Erotismul intens ocupă un loc important în prozele scurte din Natașa blues, dar o dimensiune nouă se insinuează în scrisul lui S., mizând pe confruntarea copilului precoce, atoateînțelegător, cu lumea celor maturi. Amintiri proprii par să răzbată ici-colo, prelungindu-se în povestirile din volumul Iulia. Viziunea mizantropică, cinic-dezabuzată uneori, a naratorului, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
asupra omului, în care și miraculosul își păstrează un loc al său, în pofida răului care îl asaltează, ca într-o cursă delirantă. De aici, poate, și dramatismul acestei proze. SCRIERI: Zile sălbatice, Iași, 1991; Răfuială în oraș, Iași, 1992; Natașa blues, Iași, 1998; Iulia, Iași, 2002. Repere bibliografice: Andreea Deciu, Diletantismul la profesioniști, RL, 1992, 18; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1994, Liviu Antonesei, Jurnal din anii ciumei, Iași, 1995, 135; Alex. Ștefănescu, „Natașa blues”, RL, 1999, 1; Lefter, Scriit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
Răfuială în oraș, Iași, 1992; Natașa blues, Iași, 1998; Iulia, Iași, 2002. Repere bibliografice: Andreea Deciu, Diletantismul la profesioniști, RL, 1992, 18; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1994, Liviu Antonesei, Jurnal din anii ciumei, Iași, 1995, 135; Alex. Ștefănescu, „Natașa blues”, RL, 1999, 1; Lefter, Scriit. rom. ’80 -’90, III, 147-148; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 388-389. S.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
cu cel mai autentic multiculturalism, Valentina BUTNARU, Povestea "Acasă la noi", Constantin CĂLIN, Însemnări despre lectură, Bogdan ULMU, Tristețea veselului Creangă, Dragoș COJOCARU, Despre comparație în Divina comedie, Lucian VASILIU, Ghid, călăuză, vademecum, Violeta ZONTE, Existențialismul în teatru, Ancelin ROSETI, Blues pentru deprovincializarea Mioriței, Cornel GALBEN, Capcanele gândului, Liviu PAPUC, De prin arhive selectate, un documentar al răzeșilor cu G.T. Kirileanu Alex. ȘTEFĂNESCU, Debut rememorat, Ion MURGEANU, Rugăciunea unei regine, Gruia NOVAC, Statornicia grea de ipoteze, Adrian SOLOMON, Orașul medieval. Probleme
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vicepreședintele de atunci de vânzări pentru BCBS, a observat că înainte de aplicarea managementului performanței reprezentanții de vânzări își petreceau majoritatea timpului explicând serviciile slabe ale companiei și apărându-se de criticii săi. În articolul apărut în 1983 și intitulat „Alabama «Blues» Don’t Sing the Blues Anymore” (Performance Management Magazine, vol. 1, nr. 2), Jones a declarat: „Cel mai bun lucru care ni s-a întâmplat vreodată a fost să implementăm managementul performanței”. „Și astăzi cred același lucru. Nu am fi
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
pentru BCBS, a observat că înainte de aplicarea managementului performanței reprezentanții de vânzări își petreceau majoritatea timpului explicând serviciile slabe ale companiei și apărându-se de criticii săi. În articolul apărut în 1983 și intitulat „Alabama «Blues» Don’t Sing the Blues Anymore” (Performance Management Magazine, vol. 1, nr. 2), Jones a declarat: „Cel mai bun lucru care ni s-a întâmplat vreodată a fost să implementăm managementul performanței”. „Și astăzi cred același lucru. Nu am fi ajuns aici dacă nu era
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
binecuvântate de a schimba vinylurile demodate pe nou-apărutele CD-uri, mi-am putut achiziționa toate discurile la care visasem ca student în dictatură, de la formațiile favorite de progressive rock, la marile trupe de hard sau ale unor influenți muzicieni de blues și jazz de care știam doar de la Radio Europa Liberă. A fost, de altfel, unul dintre puținele momente din viața mea când clișeul cu "a dream comes true" a căpătat o consistență materială și când am resimțit plenar gustul real
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mai coborât nimeni. Îmi aduc aminte ce importante ni se păreau atunci detalii care azi ar părea caraghioase, cum ar fi mărcile de chitări și diferențele dintre ele: Gibson (musai era vorba de Les Paul de Luxe!) era chitara pentru blues; Ibanez-ul era marca predilectă a heavy-metaliștilor (de tipul Kiss sau Scorpions), iar Fender-ul era însuși potirul Sfântului Graal devenit palpabil. De altfel, doar cuvântul devoțiune ar putea exprima simțămintele noastre atunci când am pus mâna pentru prima oara pe un Fender
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o barbă lungă, sură și împletită la capăt, exorcistul și-a început calm ritualul, în fața celor câteva sute de spectatori care umpleau sala și care-l urmăreau cu respirația tăiată. Știați că în fibra lor de adâncime, la sevă, prison blues-ul, doina dobrogeană și balada armenească sunt totuna? Că poți substitui, magic, eflorescențe sonore de la una la cealaltă sau că pe structura canava a ritmurilor primordiale, comune fiecăruia în incantația tragică, se pot broda la nesfârșit kilimuri sonore unice, neobișnuite
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cum ar fi J. Haydn sau W.A. Mozart, revigorează puterea de concentrare și memorie, oferind totodată senzația de spațialitate. Romantică - muzică încărcată de întreaga gamă a emoțiilor umane (Chopin, Liszt, Wagner) ce predispune la melancolie, reverie, tandrețe, meditație. Jazz, Blues - formele de jazz „clasic” pot reda ca și genul romantic emoțiile și trăirile ființei umane, dar au în plus un efect tonifiant asupra organismului. Rock - unele variante de rock stimulează pasiunea, altele relaxează tensiunea interioară, însă efectele acestui gen de
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
nopții, București, 1979; Blindajul final, București, 1981; Var, București, 1989; Parcul, Constanța, 1991; Cocoșul s-a ascuns în tăietură, București, 1996; Satul prin care mă plimbam rasă în cap, București, 1997; O interpretare posibilă la Evanghelia după Toma, București, 1997; Blues. Parcul, București, 1997; Skanderbeg, pref. Nicolae Manolescu, postfață Octavian Soviany și Ioan Buduca, București, 1998; Fugi postmoderne, București, 2000; Îmi mănânc versurile, București, 2003; Jurnal scris în a treia parte a zilei, București, 2003; Poeme de sus în jos, postfață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
de sînge. Azi? Tandemul operează și azi. Într-o Românie care-și resuscită apetitul pentru individualismul capitalist. Numai că cei doi asociați se "ascund" acum sub sonoritatea derutant-cosmopolită a unor firme la modă. Citez, întîmplător, doar pentru această sonoritate: Maxwell, Blues, Amanda, Miky, Comodi, Casio. Oricum, să recunoaștem cu cît mica/mare afacere e pe temeiuri familiale, cu atît sorții reușitei sînt mai siguri. Temeiurile imanentei naturi umane. Nu știu cum or fi percepînd americanii propensiunea unui Bush-fiul spre Casa Albă, dar nouă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din Europa, care Își permiteau discurile, concertele, pantofii, hainele, machiajul și coafura aferente. Dar prin prezentare, aceste produse sfidau distincțiile sociale tradiționale. În muzică, succesul maxim a fost Înregistrat de Beatles și de epigonii lor, care Îmbinau ritmurile chitariștilor de blues americani (majoritatea negri) cu un material extras din limbajul și experiența clasei muncitoare britanice 4. Acest amestec original a devenit apoi cultura indigenă, transnațională, a tineretului european. Conținutul muzicii pop era important, dar și mai mult conta forma. În anii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Emil Brumaru Mergeam pe-o frunză Uriașă de castan. Mi-e frică să nu cad Mi-ai spus. Și-acum stau singur Și îți scriu un blues...
Blues pentru Absurdica by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10427_a_11752]
-
Emil Brumaru Nu te grăbi, mi-ai spus. Nu m-am grăbit. Și-acum stau singur Și își scriu un blues Pe masa udă de cafea, Cu un chibrit ...
Blues pentru Absurdica by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10407_a_11732]