3,038 matches
-
A crescut o întreagă industrie în jurul bolii, de miliarde de dolari anual: mașini de testat, stripuri, ace, carnetele, seringi, insulină normală, insulină ‘rapidă’, insulină ‘lentă’, pastile ‘să deschidă,’, pastile ‘să închidă’, pastile... Trei din cinci suferă de această boală - boală ‘bogaților’.Cine ar avea interesul să găsească un remediu? Poate că el și există deja, în vreun seif bine păzit. Mi s-a mărit doză. Mi s-a dat și alt tip de pastile. Glicemia este în control, tensiunea nu. Alte
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
nu am trăit în România <sima35>: <sima35>: să nu îmi spui că în America nu se întîmplă <sima35>: cînd mă uit ce se scrie despre vedete... <victor45>: știi cît la suta reprezintă vedetele? <victor45>: 2 la sută, 5? <sima35>: și bogații? <victor45>: privești simplist <victor45>: cca 10% sunt bogați <victor45>: marea majoritate căsătoriți, cu copii, religioși <victor45>: interese materiale care nu le permite divorțul... <sima35>: să nu fie adevărat că jumătate din americani sunt singuri? <victor45>: o fi adevărat. Alte explicații
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
-i crede) vor fi aruncați În focurile veșnice ale Iadului! Hai să fim serioși! Numai un om cu mintea Îngustă mai poate crede asemenea tîmpenii. E clar că nu toți putem fi bogați și ca să poată fi În continuare unii bogați și alții nu, e bine ca prostimea să știe că cei săraci și credincioși vor fi fericiți pe lumea cealaltă, În Rai! Iar cei bogați se mulțumesc cu Raiul de pe pămînt și nu prea le pasă de Iadul În care
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
într-un râs cristalin. - Unchi? Ce bine ar fi! Nu e unchi, e un... prieten al lui papa.Fiindcă fața tânărului se adumbrise puțin, Otilia începu să-i dea explicații volubile: - Nu știi ce om bun este Pascalopol și ce bogat e! Are o moșie imensă în Bărăgan și cai de călărie. Mi-a făgăduit că-mi dă unul. Ah, și cum aș vrea să am o trăsură luxoasă, cu doi cai frumoși! Este foarte chic! Dacă n-ar veni Pascalopol
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
vezi că singură n-ajunge. Dacă un tânăr ar avea răbdarea și bunătatea lui Pascalopol, cum l-aș iubi! - Pascalopol e și bogat, observă fără nici o intenție ironică Felix. - O, nu pentru, asta, protestă Otilia, însă e adevărat cănumai un bogat ca el poate să fie generos și gata de-a face unei femei orice capricii. Eu am un temperament nefericit: mă plictisesc repede, sufăr când sunt contrariată. - Va să zică, cugetă tare Felix, ca să fiu iubit, va trebui neapărat să devin bogat
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Te pomenești că nu știi nici ce venit ai! Să știi că am să mă interesez, aflu eu prin oamenii mei, moșu e pezevenghi (Stănică ieși în geamlâc, continuând vorbirea și mai tare, și deschise ușa de la odaia Otiliei), e bogat putred, dar se ascunde, nici nu poți ști bine ce are și ce n-are. Aici șade Otilia! Frumos! Frumos! Nostimă fată, Otilia (Stănică făcu cu ochiul lui Felix), are temperament, știe Pascalopol după ce umblă, stai alături de ea, las' că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
odată un unchi dinspre mamă un porc, și tata a tot mâncat din șorici până i s-a pus nod în gât. Ai noștri au venit de peste Dunăre, așa spunea moșu-meu, ca să scape de prigoana turcilor. Au fost macedoneni bogați. Când au plecat și-au vândut toate oile și au făcut parale și și-au cumpărat mai mulți frați moșie mare pe lângă Giurgiu. D-aia le-a zis Giurgiuveanu. Însă moșu-meu trăia mai mult la oraș, și tata s-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mă omoară junghiurile. Ca mâine o să mă duceți și pe mine. Cum Aglae comandă și muzica militară, plecarea definitivă de la domiciliul său a lui moș Costache fu impunătoare. Vecinii arătară gelozie: - Frumoasă înmormîntare. Știu c-a avut trăsuri și vremefrumoasă. Bogații și când mor au noroc. Aglae fu încîntată de lumea numeroasă care asistă, fiindcă toate rubedeniile lui Stănică, chiar cele mai bogate, care nici nu-l cunoșteau pe bătrân, veniră măcar pentru câteva minute, din disciplină familială. Asta îi dădu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
aplică însă pe un material realist, instabil ca însăși viața și totuși captat, încorsetat de recea voluptate a autorului. Stilul a fost redus la funcția comunicării directe, elementele artistice ale prozei au dispărut - la un scriitor atât G. Călinescu de bogat în valori imagistice, vădite și în romanul anterior, Cartea nunții (1933) -, resorturile psihologice înseși rămânând ascunse (dar cu rezultate precise) în materialitatea faptică, schematizată, esențializată până la caricatură - o caricatură încă romantică. Enigma Otiliei nu te angajează afectiv, nu te absoarbe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
parte din rolul paternității și-i pune pe numele ei la bancă o sută de mii de lei înainte ca Giurgiuveanu să-i dea acești bani. Îi face toate capriciile. O duce la Paris. Când Otilia va cunoaște un argentinian bogat, el îi va reda libertatea. c) Problema iubirii poate determina interpretarea romanului ca un roman de dragoste, în sensul că aduce povestea unei iubiri. Otilia este o eroină romantică, excepțională, fiindcă, deși trăiește într-un mediu corupt, își menține candoarea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
a se dărui celorlalți, trecând dincolo de sine și îndreptându-se spre ceea ce dă sens vieții de comuniune. Oricine are nevoie sa fie recunoscut și să-l recunoască pe celălalt ca o ființă importantă, întrucât este purtător al unor daruri și bogații ce trebuiesc descoperite. Mai mult, gesturile de recunoaștere influențează raporturile dintre oameni atât în mod pozitiv cât și negativ. Un gest de recunoaștere este pozitiv atunci când este perceput ca fiind plăcut și când face persoana să se simtă bine, în timp ce
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
bunuri pe care el nu i le poate oferi și în plus ai lui desigur se vor împotrivi. Viața și societatea demonstrează că prin muncă nu ai cum să te îmbogățești, totul e iluzie și păcăleală. Suntem robii acestui sistem, bogații de azi prea puțini vor fi săracii de mâine sau cu alte cuvinte degeaba te zbați, totul e pregătit, marcat, înregistrat cu mult înainte de nașterea ta. Vrea să-i zică ceva: Hai spune< Dar ea îl sărută răvășită și nu
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
tulburarea și infinita noastră dramă lăuntrică. Fața omului în tristețe dovedește atâta interioritate, încît exteriorul face direct accesibil interiorul. (Fenomene care se petrec și în marile bucurii.) Tristețea face misterul accesibil. Dar misterul tristeții este atât de inepuizabil și de bogat, încît tristețea nu încetează niciodată de a fi enigmatică. Dacă există o scară a misterelor, atunci tristețea intră în categoria misterelor infinite, care nu încetează niciodată de a se arăta, fiindcă sânt inepuizabile. Și orice mister adevărat este inepuizabil. Este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de putere, ci pe acei imbecili ai pământului care nu vor să fie tari. Există cu adevărat o categorie de oameni - lepra omenirii - care trag numai la fund, pasionați ai căderilor și ai periferiei. Ratații nu merită nici o considerație. Un bogat ratat se numește imbecil; un sărac ratat, cerșetor. Lumea exploataților, devenită odată conștientă de forța ei, nu mai poate fi integrată în cadrul celor slabi, ci, dimpotrivă, trebuie să i se atribuie toate calitățile forței în devenire. În lupta socială, sânt
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
indiferența lor. Săracii sânt singura forță a universului. Ei trebuie să fie proști sau nebuni, de permit fericirea alături de ei. Oamenii talentați și dotați se mistuiesc în mizerie și boală, capetele productive ale omenirii își consumă energia în utopii, pentru ca bogații să poată visa. Iar bogații cine sînt? Nefericiți din fericire, sterili și plictisiți, emasculați și dezgustători. Lumea este atât de nedrept organizată, încît nu poți decât înnebuni dacă te gândești la sistemul de repartiție, la inegalitățile prin sistem ale universului
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
forță a universului. Ei trebuie să fie proști sau nebuni, de permit fericirea alături de ei. Oamenii talentați și dotați se mistuiesc în mizerie și boală, capetele productive ale omenirii își consumă energia în utopii, pentru ca bogații să poată visa. Iar bogații cine sînt? Nefericiți din fericire, sterili și plictisiți, emasculați și dezgustători. Lumea este atât de nedrept organizată, încît nu poți decât înnebuni dacă te gândești la sistemul de repartiție, la inegalitățile prin sistem ale universului. Dacă justiția socială ar fi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
spiritului. Un Stirner sau un Bakunin au împotriva lor toată această viață mediocră și eternă, de care ne dezleagă cunoașterea și ne îndepărtează tristețea. O revoltă persistentă, dar meditativă, nu m-ar putea face, cu timpul, decât să urăsc pe bogați și să disprețuiesc pe săraci. Din moment ce oamenii au primit cu o acceptare dureroasă această împărțire, de ce să nu-i iertăm pe cei care au și de ce să nu-i scuzăm pe cei care n-au? Într-o lume de oameni
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să disprețuiesc pe săraci. Din moment ce oamenii au primit cu o acceptare dureroasă această împărțire, de ce să nu-i iertăm pe cei care au și de ce să nu-i scuzăm pe cei care n-au? Într-o lume de oameni săraci, bogații sânt niște criminali, iar săracii niște imbecili. Toți sânt de vină și nu fac decât, cu mijloace și pe căi diferite, să mărească dezolarea acestei lumi. Creștinismul a promis săracilor raiul, iar pe bogați i-a amenințat cu iadul. Îmi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Într-o lume de oameni săraci, bogații sânt niște criminali, iar săracii niște imbecili. Toți sânt de vină și nu fac decât, cu mijloace și pe căi diferite, să mărească dezolarea acestei lumi. Creștinismul a promis săracilor raiul, iar pe bogați i-a amenințat cu iadul. Îmi este însă indiferent care și unde. Bagă-i Doamne! laolaltă, poate se vor împăca în împărăția ta, unde nu vor mai avea - pare-se - nimic de împărțit! Iar pe mine, lasă-mă pe veci
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și mai cu seamă la credința că xenofobia este cheia tuturor problemelor. Cine vrea să fie în clar cu sensul revoluției noastre de dreapta, să se gândească la toate manifestele în care se vorbește de lupta împotriva îmbogățiților; niciodată împotriva bogaților. Această diferență cu aparență de nuanță, dar care se bazează în fond pe o distanță incomensurabilă, explică de ce o revoluție națională nu modifică radical structura socială a unei țări. Este condamnabil adică numai omul care se îmbogățește sub ochii noștri
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ca pe o scuză și nu ca pe o credință. Nu este așa de greu să-i înțelegi pe papi. Ei vor apărea la Judecata de apoi alături de perceptori, de oamenii de stat și de toți patronii universului. De fapt, bogații au avut totdeauna prea mult spirit politic. Cu cât sânt mai mulți pe pământ, cu atât li se ascute spiritul politic. Săracii n-au conștiință politică decât în revoluție. Căci revoluția este examenul pe care-l dau săracii în fața istoriei
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
noastră. Tu sărac, eu asemenea, și cu toate astea ce fericiți am fost. Astăzi stăm mult mai bine, se-ntîmplă supărări, ce-i drept, dar merită ele să-ți amărăști sufletul tău, sufletul tău, dulcele meu amic, care ești atât de bogat de fericire? - Nu, nu merită să se supere cineva, zicea el atunci râzând, capul să traiască, belele curg! Apoi un valț prin casă, apoi [au] uitat tot! Într-o zi veni de tot supărat acasă. Un proces pierdut îi consumase
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Gândeam a căpăta cu aur un lucru adevărat... o... recunoștință... o... iubire... Nimic, decât părerea acestora... Cerșitorul se va bucura c-am căzut... găsește o satisfacere, o mângâiere pentru durerea lui văzând un om avut căzând alături cu el... Cei bogați se vor bucura că văd rivalul ce li cumpără plăcerile că le-a lăsat câmp liber... că femeile și vinurile s-au ieftinit... pentru că nimeni nu le mai plătește așa de scump... nimeni nu mai pune o măsură mare asupra
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
acestui model (mai ales germanii) pornesc de la rădăcinile sociale. Simon de Sismondi arăta că bogăția se referă la întreaga societate, iar poziția ei față de bogăția produsă este deosebit de importantă (bogăția nu trebuie produsă în sine). Este criticată polarizarea accentuată între bogați și săraci (paradoxul unei țări bogate cu oameni săraci). Se discută despre echitate și justiție socială, redistribuirea venitului și inegalitățile asociate acesteia. Există o pleiadă de economiști clasici (printre care Vilfredo Pareto) care se referă la găsirea unor curbe generale
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
până la autorii postbizantini (e.g. Filocalia), doctoranzii suspiciunii vor citi certe urme de „sadism” ori „masochism”2. Despărțită de orice asceză, spiritualitatea se transformă într-o psihologie a confortului lăuntric. Relaxarea dogmatică este urmată de sincretismul liturgic și etica indignării sindicaliste. Bogatul pios este contestat de săracul invidios. Solidaritatea și binele comun ies, neobservate, din orice discuție. Dialogul academic al teologiei cu alte discipline „hegemonice” precum filozofia continentală dă naștere acuzei de „elitism”. Articularea unei viziuni metafizice despre om sau univers - ancorată
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]