2,653 matches
-
care duce spre Vf. Drăgănesii și drumul de pe lângă cimitir făceau parte din moșia lui Grigore Cantacuzino. Până în 1864 au existat ca moșieri pe teritoriul comunei Scarlat Racotă și Iorgu Neculescu care aveau o moșie unde se găsește astăzi „Curtea boierească”. Cel mai mare moșier care a rămas și după 1864 a fost Grigore Cantacuzino, care cu timpul înghite și moșia mai sus menționată. În anul 1864, prin reforma agrară din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, s-au împropietărit țăranii de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
elevi - clasa a III a - 6 elevi Elevii învățau în fostul local al Primăriei, nu aveau bănci și stăteau pe niște butuci de lemn. În 1877 s-a înființat școala cu un singur post în satul Drăgăneasa, într-o cârciumă boierească, pe locul unde se află astăzi noul local de școală. Prima învățătoare a fost Elena Teodorescu care în 1897- 1898 a funcționat cu trei clase astfel: - clasa I - 41 elevi - clasa a II a - 6 elevi - clasa a III a
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Dintre scrierile sale, cel mai mare ecou în epocă l-a avut datorită semnificației sale patriotice și revoluționare, poemul în proză Cântarea României. Evocare a istoriei patriei, poemul afirmă ideea demnității naționale, protestează violent împotriva asupririi feudale și a trădării boierești, subliniază inevitabilitatea victoriei finale a forțelor progresiste. Om de cultură și cu principii progresiste, Alecu Russo și-a manifestat, în toată opera, convingerea că literatura și artele, în general, sunt un mijloc de educație cetățenească. Alecu Russo a fost una
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
realizat un portofoliu cu câțiva ani în urmă, în care adunasem informații foarte interesante despre acest lăcaș, informații care nu prea apar într-un ghid. Muzeul memorial de la Ruginoasa, a fost construit în anul 1804 și a aparținut inițial familiei boierești Sturdza, care a stăpânit moșia Ruginoasa, cumpărată de la Duca-Vodă, aproape 200 de ani.Istoria reședinței de vară a domnitorului Alexandru Ioan Cuza din localitatea ieșeană Ruginoasa este, pe cât de frumoasă, pe atât de umbrită de drame, secrete și povești de
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
ascunde drame care i-au avut în prim-plan pe mari boieri și oameni politici din secolul al XlX-lea. În anul 1804, marele vistiernic Săndulache Sturdza l-a angajat pe arhitectul vienez Johann Freiwald pentru a reconstrui vechea casă boierească de pe moșia Ruginoasa. Nu se știe ce sume au fost cheltuite cu zidirea casei boierești și a fabricii de postav (la care s-a adăugat și o biserică), precum și cu înzestrarea lor. Lucrările de construcție ale casei boierești de la Ruginoasa
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
din secolul al XlX-lea. În anul 1804, marele vistiernic Săndulache Sturdza l-a angajat pe arhitectul vienez Johann Freiwald pentru a reconstrui vechea casă boierească de pe moșia Ruginoasa. Nu se știe ce sume au fost cheltuite cu zidirea casei boierești și a fabricii de postav (la care s-a adăugat și o biserică), precum și cu înzestrarea lor. Lucrările de construcție ale casei boierești de la Ruginoasa au fost finalizate în perioada 1 mai 1813 - 30 aprilie 1814. A fost adus un
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
vechea casă boierească de pe moșia Ruginoasa. Nu se știe ce sume au fost cheltuite cu zidirea casei boierești și a fabricii de postav (la care s-a adăugat și o biserică), precum și cu înzestrarea lor. Lucrările de construcție ale casei boierești de la Ruginoasa au fost finalizate în perioada 1 mai 1813 - 30 aprilie 1814. A fost adus un grădinar german care a amenajat în jurul palatului un parc cu alei străjuite de statui, bănci ascunse în labirinturi de verdeață și chiar un
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
avut grijă să șteargă orice urmă a ortodoxiei lui Vodă Constantin, făcându-l În scrierile lor un simplu finanțator al tipografiilor și al arhitecturii românești.În acea perioadă brâncovenească, exista și o categorie de oameni defavorizați, unii poate datorită stăpânirii boierești, dar cei mai mulți datorită năvălirilor periodice. Acestea precum și schimbările de stare socială, pierderea totală a bogăției și averii datorată răscumpărării unui membru al familiei erau principalele motive care contribuiau la sarăcie. Formele de Întrajutorare spontană care funcționau În sate
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
Născut În anul 1654, la Brâncoveni - actualmente comună În județul Olt, Într-o veche familie boiereasca, Constantin Brâncoveanu era fiul lui Matei Brâncoveanu și al Stancăi Cantacuzino, sora domnitorului Șerban Cantacuzino. Deoarece a rămas orfan de tată la vârsta de doar un an, a fost crescut de un unchi al sau, stolnicul Constantin Cantacuzino care i-
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
naționale. România și expozițiile universale de la Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001 (ediția a doua revăzuta și adăugita, Editura Institutul European, Iași, 2007). Vlad, Laurențiu, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810-1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 5. Studii dedicate istoriei universităților, migrației studențești, formării elitelor: (d')Alviella, Eugène Goblet, L'Université Libre de Bruxelles pendant son
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
20 noiembrie / 2 decembrie 1890, p. 4331. 25 "Monitorul Oficial", nr. 19, 25 aprilie / 7 mai 1892, p. 539. 26 Ibid. 27 Laurențiu Vlad, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810 - 1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 28 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 191, Corespondență între Universitatea Liberă din Bruxelles, Legația României din capitală Belgiei și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
bucuros de tovarăși, înclinat spre a povesti întâmplări cu parfumul vremurilor de demult, căci “Mie mi-a păcut totdeauna să beau vinul cu tovarăși. Numai dragostea cere singurătate...” Opere reprezentative: Povestiri - volumul de debut; povestirile În drum spre Hârlău, Păcat boieresc, Bordeienii din volumul Dureri înăbușite; Hanu-Ancuței (în care cele nouă povestiri conturează o lume arhaica, povestitorii sunt țărani care retrăiesc întâmplări de demult, din vremea veche și care au plăcerea spunerii ceremonioase, a istorisirii unor întâmplări petrecute în locuri specific
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
Pe când erați la Constantinopol ați scris lucrarea „Istoria ierglifică” despre care criticii literari au spus că este prima încercare de roman politic-social. Puteți să ne spuneți de ce? DIMITRIE CANTEMIR: Bineînțeles. Este o lucrare care satirizează lupta pentru domnie între partidele boierești din Țările Române. Această luptă alegorică se reflectă printr-o dispută filosofică între două principii, simbolizate de Inorog și Corb. REPORTER: Între anii 1714-1716 ați scris în limba latină „Istoria Imperiului Otoman”. Ne puteți da mai multe detalii despre această
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
rus. În schimb, o parte a clasei bogate a fost sedusă de administrația rusă, s-a raliat politicii statului. Obținând titluri de noblețe, proprietăți și posturi în administrație, urmașii vechilor boieri moldoveni au devenit câte un pic ruși. Unele familii boierești au continuată însă să păstreze vechile tradiții. Foarte subțirea pătură mijlocie românească din Moldova tindea să considere limba rusă ca limbă de cultură, iar limba română ca pe una a sărăcimii. Astfel că recensământul rusesc din 1897, care dădea pentru
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
au rostogolit până la negarea completă a sinestatorniciei limbii moldovenești, afirmând că nu-i nici o deosebire între limba moldovenească și cea română”. După părerea sa, cauzele acestor tendințe trebuiau căutate în „nerecunoașterea sinestatorniciei limbii moldovenești” de către „cercurile imperialiste din fosta României boierească, care au gospodărit până nu demult în Basarabia”, cât și a „elementelor burghezo-naționaliste moldovenești”, cărora „le trebuie teoria asta pentru a întări legal cotropirea Moldovei și a lichida sinestătornicia statului moldovenesc”. Conferința din 1951 a însemnat debutul unei faze liberale
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
elitele acestuia, după care convertirea maselor, în marea majoritate analfabete și puțin receptive la ideilor moderne, așa cum erau în secolul XIX, este doar ceva mai mult decât o formalitate. Ori rusificarea s-a îndreptat, în primul rând, împotriva marilor familii boierești, ce au fost incluse, în cea mai mare parte, în pătura aristocratică rusească. Apoi, face confuzia, probabil voită, între a „înțelege” limba rusă și a „vorbi” această limbă. Iar dacă numărul de „moldoveni” a crescut până în 1918 de șase ori
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
convertire religioasă este dovada că omul are resurse infinite pe care mai ales situațiile limită le dibuie. Natura umană, și când e strivită, înflorește în chipuri neașteptate. Intelectualii sunt vânați pentru vina de a fi descendenți ai unor familii vechi, boierești, ori pentru vina de a fi citit cărți așa zicând interzise. Orice legătură cu Occidentul este văzută de comuniști ca periculoasă. Experiența Ecaterinei Bălăcioiu Lovinescu este experiența unei mame care intuiește evoluția dezastruoasă pe care comuniștii aveau s-o aducă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
altfel, și al altor țări ocupate sau supuse de turci în perioada de mare expansiune a Imperiului otoman, a fost influențat de o serie de factori interni și externi printre care amintim : mișcarea națională din Principate și proiectele de reformă boierești, transformările institutionale și politice din Imperiul otoman în contextul decăderii sale accentuate politico-militare și teritoriale, interesele Marilor Puteri, oscilante, uneori contradictorii, evoluțiile politico-militare în spațiul estși sud-est european, politica aproape continuu consecventă a Angliei de apărare și menținere a integrității
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
la transpunerea acestora în practică. între 11/23 iunie și 13/25 septembrie 1848, statutul politico-juridic internațional al Țării Românești s-a schimbat radical. Guvernul provizoriu de la București a trecut la aplicarea prevederilor programului revoluționar: egalitatea în drepturi, abolirea rangurilor boierești, eliberarea deținuților politici și a robilor, adoptarea steagului tricolor, desființarea cenzurii, organizarea gărzilor naționale și a armatei etc. Țara urma să fie organizată ca o monarhie constituțională independentă, dotată cu un guvern responsabil și cu o adunare reprezentativă, și în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Moldovei și Țării Românești”, dar cu condiția de a avea guverne, domnitori și adunări legislative separate; singurele instituții comune erau Comisia centrală, care alcătuia legile și înalta curte de casație; era statuată responsabilitatea ministerială și erau desființate rangurile și privilegiile boierești. Puterea judecătorească urma să fie independentă de cea legislativă și executivă, urmând a se realiza treptat și inamovibilitatea judecătorilor. Domnul urma să fie ales în fiecare țară, pe viață, de către o Adunare electivă. Candidații la această funcție trebuiau să aibă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
dintre cele două curente: conservator - reprezentând marea boierime, adepta unei „reconstrucții social-politice oligarhice” - și cel radical, aparținând noii boierimi, promotoare unei organizări mai flexibile a întregii societăți, a unui egalitarism în sânul propriei clase, care ar fi însemnat desființarea rangurilor boierești și înlocuirea acestora cu funcții publice, curent care avea să-și pună amprenta asupra Regulamentului Organic, cu sprijinul lui Kisseleff, și care era deci mai puțin ostil documentului, mai ales în ce privește aspectele sale sociale. Blutte transcrie și sloganurile care erau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
să fie pus în lucrare”. Acestea coincideau și cu răscoalele țărănești din Moldova, de care unii boieri nu erau străini. Blutte redă și un protest, adresat în aceeași perioadă, de boieri la Constantinopol. Kisseleff replica prin arestări și dezarmarea arnăuților boierești. Deschiderea Adunărilor obștești care trebuiau să voteze Regulamentele a fost amânată, atât la București, cât mai ales la Iași. în capitala munteană, unul dintre boieri, Iancu Văcărescu, contesta legalitatea Adunării și pentru a nu se constitui într-un exemplu a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
conferința de la St. Petersburg, motivată de faptul că aceștia „au în fiecare zi sub ochi starea în care a fost redusă Basarabia de când a fost anexată la Rusia”. în primăvara anului 1834, Blutte prezintă tractările pentru numirea noilor domni, partidele boierești înaintând memorii pentru a-și susține candidații. Favoriții, în Țara Românească erau Barbu Știrbei, fost secretar de stat, caracterizat de Blutte ca „mijlocitor între consuli și cârmuirea locală, ridicat de puțină vreme la boierie”, Grigore Ghica, bogat, deci mai puțin
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
din spiritul Regulamentelor Organice, a fost sesizată prompt de diplomații vremii, ale căror petiții și memorii, numărau, numai pentru perioada de referintă a acestui subcapitol, nu mai puțin de 96 de asemenea documente. Adesea, în rapoartele lor, sunt preluate memorii boierești, care cereau cu insistență abrogarea Regulamentelor și garanția colectivă a celor cinci Mari Puteri europene, ca singură cale de a preveni anexarea Principatelor la Rusia sau prelungirea sine die a prezenței militare rusești sub diferite pretexte. Consulul englez la Iași
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
capitala Moldovei, pomenind și de o întrevedere pe care a avut-o cu consulul Prusiei, von Richtofen, cei doi exprimându-și îngrijorarea asupra situației din țară. Ulterior, acesta din urmă îl informa despre izbucnirea unei „insurecții” și că principalele familii boierești părăsiseră orașu. Domnitorul Mihail Sturdza a acționat însă decisiv, arestând pe instigatori. Spre deosebire de colegul său din Iași, Colquhoun califica această acțiune ca „severă”, exprimându-și îngrijorarea ca ea să nu declanșeze „furia” populației din București. în acest timp, Gardner era
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]