1,819 matches
-
în anul 1972 de către arheologul Silvia Teodor (în zona înaltă a dealurilor Budeni și Siliștea sunt dovezi de necontestat ale unei vechi populări a acestui teritoriu. Aici au fost scoase la iveală fragmente ceramice și unelte ale unei așezări, un bordei, iar marea majoritate a ceramicii descoperite a fost datată ca aparținând secolelor al III-lea și al II-lea î.Hr. Tot în această zonă au fost descoperite două bordeie din secolele al VI-lea și al VII-lea d.Hr
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
scoase la iveală fragmente ceramice și unelte ale unei așezări, un bordei, iar marea majoritate a ceramicii descoperite a fost datată ca aparținând secolelor al III-lea și al II-lea î.Hr. Tot în această zonă au fost descoperite două bordeie din secolele al VI-lea și al VII-lea d.Hr. O dovadă a continuării populării acestui teritoriu în secolul al XIV-ea este temelia vechii Mănăstiri Sfântul Nicolae din Poiana, situată la circa 500 metri sud de Mănăstirea Probota (care
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
Găgăuzii au fost strămutați în Bugeac, în locul lor venind Tătari basarabeni, care s-au alăturat pescarilor, grădinarilor și oierilor locali, Greci pontici, Ruși scopți răscolnici (care, și ei, fugiseră din imperiul Rus), Români dobrogeni sau mocani și Bulgari, care aveau bordeie și colibe în zonă. După alipirea Dobrogei în 1878, Regatul României a păstrat denumirea turcă până în 1913, localitatea purtând denumirea oficială de "Ilanlâc". Odată cu anexarea Cadrilaterului (1913-1940), vama a fost mutată mai la sud, la Ecrina (turcește "Ekrene", bulgărește "Kranevo
Vama Veche, Constanța () [Corola-website/Science/298925_a_300254]
-
alăturat și alte triburi precum galabrii și tunații, împreună cu care au ocupat un teritoriu întins pe văile Strumei și Vardarului. Puținele izvoare care se pot invoca pentru dardani î i prezintă la început ca fiind cu desăvârșire sălbatici, locuind în bordeie și peșteri, după care vorbesc despre o armată bine organizată capabilă să amenințe Macedonia ori Iliria în sec. III. Aliați ai romanilor în anumite momente, au fost supuși în sec. I î .Chr. de guvernatorul Macedoniei care a ajuns până la
Iliri () [Corola-website/Science/298482_a_299811]
-
și suferind. Deși nu mai poseda nimic ca avere, a primit interdicția de a se stabili la ultimele sale rude aflate în viață, la București. I s-a fixat un domiciliu forțat în comuna Lățești, unde a locuit într-un bordei. Abia în anul 1970 i s-a aprobat să se stabilească la București, locuind la familia Capri cu care era vechi prieten. Gheorghe Flondor a încetat din viață la data de 26 aprilie 1976 în orașul București. Procurorul general al
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
altfel, gospodăria țărănească a reprezentat multă vreme baza economică a societății. Istoria a influențat așezarea gospodărească creând necesități deosebite. Astfel apare în zona de Sud-Est a României, în perioadele când năvălirile turcilor și tătarilor erau foarte dese, locuința sub pământ, bordeiul. Bordeiul, este o construcție cu dimensiuni reduse, care se poate efectua repede, săpând pământul. El poate avea formă paralelipipedică sau rotundă și este acoperit cu paie, cu nuiele sau șiță, materii prime la îndemână. Are o singură cameră, ferestrele mici
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
gospodăria țărănească a reprezentat multă vreme baza economică a societății. Istoria a influențat așezarea gospodărească creând necesități deosebite. Astfel apare în zona de Sud-Est a României, în perioadele când năvălirile turcilor și tătarilor erau foarte dese, locuința sub pământ, bordeiul. Bordeiul, este o construcție cu dimensiuni reduse, care se poate efectua repede, săpând pământul. El poate avea formă paralelipipedică sau rotundă și este acoperit cu paie, cu nuiele sau șiță, materii prime la îndemână. Are o singură cameră, ferestrele mici acoperite
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
și este acoperit cu paie, cu nuiele sau șiță, materii prime la îndemână. Are o singură cameră, ferestrele mici acoperite cu membrană din vezică de bou, pentru a păstra căldura sau cu șiță de lemn. În perioadele mai blânde istoric, bordeiul prezintă o anexă laterală săpată în pământ care preia rolul de cămară sau cameră pentru depozitarea alimentelor. Vatra este construită în mijlocul încăperii din piatră, pământ și din lut și are dublu rol - acela de încălzire și de preparare a hranei
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
lut și are dublu rol - acela de încălzire și de preparare a hranei familiei, iar fumul se înalță ieșind prin mijlocul acoperișului. În zona Transilvaniei, zonă apărată de lanțul muntos al Munților Carpați, deci mai puțin amenințată de năvălirile barbarilor, bordeiul apare săpat în grădină, având rol de cămară răcoroasă pentru păstrarea alimentelor. În perioadele calme ale istoriei gospodăria țărănească din Sud-Est evoluează, începând să fie înălțată deasupra pământului, construită din bârne de salcâm, lipite cu chirpici și fiind alcătuită din
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
de exemple se regăsesc în toate provinciile, confundându-se uneori cu cele de lemn. Din punct de vedere constructiv bisericile de lemn din România se pot împărți în câteva grupe principale: cu structură în cheotori, în căței, în furci și bordeie. Bisericile de lemn în cheotori domină în toată țara și prezintă un grup valoros și semnificativ, cu caracteristici distincte în arhitectura sacrală de lemn din Europa. Circa 12-13 biserici în căței se mai păstrează în vestul țării, îndeosebi în Banat
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
păstrează în Dobrogea. Bisericile de lemn în căței și în furci sunt printre cele mai rare dacă nu chiar ultimele care se mai păstrează în Europa și de aceea au valoare de unicat pentru patrimoniul național și european. Ultimele biserici bordei au dispărut din sudul țării la începutul secolului 20. Bisericile bordei au prezentat trăsături arhaice cu caracter unic, dar s-au stins înainte de a le documenta și recunoaște cu adevărat valoarea excepțională. Bisericile de lemn sunt interesante din punct de
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
sunt printre cele mai rare dacă nu chiar ultimele care se mai păstrează în Europa și de aceea au valoare de unicat pentru patrimoniul național și european. Ultimele biserici bordei au dispărut din sudul țării la începutul secolului 20. Bisericile bordei au prezentat trăsături arhaice cu caracter unic, dar s-au stins înainte de a le documenta și recunoaște cu adevărat valoarea excepțională. Bisericile de lemn sunt interesante din punct de vedere constructiv. În ele se conservă o adevărată colecție de rezolvări
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
satului copilăriei sale?” Djuvara se folosește de acest fragment pentru a aborda problematica structurii societății rurale românești din Moldova, o societate relativ mai înstărită, datorită activităților în domeniul industriei textile, decât Muntenia, concluzionând că: „dacă ne gândim la satele de bordeie din lunca Dunării, aici ne aflăm în altă țară”. Folcloristul și criticul Marcu Beza a folosit opera ca material de studiu asupra folclorului românesc, a varietăților sale și a impactului său, observând că episodul în care cântăreții din buhai sunt
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
cherhanaua, ambele din Jurilovca. Arhitectura populară din Muntenia este ilustrată, printre altele, de frumoasa gospodărie din Chiojdu, construită din bolovani și având un foișor cu stâlpi ciopliți și balustrada din scândura traforată. Din Oltenia au fost aduse două locuințe arhaice (bordeiele din Drăghiceni și Castranova), dar pe lângă alte gospodării din această parte a țării se impune casa din Curtișoara (inc. sec. XIX-lea), tipică pentru așezările zonei de deal. Transilvania ne oferă o mare diversitate de construcții: casa din Sălciua (Țara
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
așezărilor au un număr mic de locuințe, de exemplu 3 la Foeni, 8 la Ostrovu Golu sau la Gornea. În general locuințele nu sunt apropiate unele de altele, existând spații între ele. Ca tipuri principale de locuințe amintim locuințele adâncite (bordeiele), locuințele semiadâncite (semibordeiele), colibele și locuințele de suprafață. Bordeiele sunt săpate în formă ovală în plan, marginile gropii fiind folosite ca pereți. În puține cazuri s-au identificat resturi ai unor pereți realizați din împletituri de nuiele. Acoperișul se sprijinea
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
3 la Foeni, 8 la Ostrovu Golu sau la Gornea. În general locuințele nu sunt apropiate unele de altele, existând spații între ele. Ca tipuri principale de locuințe amintim locuințele adâncite (bordeiele), locuințele semiadâncite (semibordeiele), colibele și locuințele de suprafață. Bordeiele sunt săpate în formă ovală în plan, marginile gropii fiind folosite ca pereți. În puține cazuri s-au identificat resturi ai unor pereți realizați din împletituri de nuiele. Acoperișul se sprijinea de marginea gropii și de stâlpi interiori. Utilizarea acestor
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
-lea î.Hr și începutul mileniului următor. Ea se subdivide în mai multe faze: Așezările nefortificate și dispersate erau plasate pe terase joase, în vecinătatea unor cursuri de apă, mai rar și în grote (Grura Dobrogei). Locuințele sunt de tip bordei și doar foarte rar de suprafață. Dintre unelte remarcăm topoarele de piatră dură, cioplite, șlefuite, de forma trapezoidală, cu secțiune rectangulară sau biconvexă. Pe lângă acestea sunt prezente și numeroase unelte din silex, unele dintre acestea mai păstrează o puternică influență
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]
-
țărani clăcași și țigani vătrași robi, care și astăzi poartă nume de meserii: Bucătaru, Muraru, Pitaru, Curelaru, Mindirigiu, Bivolaru, Surugiu, după cum scrie Costin Merișca, în lucrarea ""Castelul Miclăușeni în cultura română"" (Ed. "Cronica", Iași, 1996). Locuitorii satului Miclăușeni trăiau în bordeie sărăcăcioase pe moșia boierului și pe gârla din preajma parcului boieresc. În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza a reclădit conacul boieresc, construindu-l cu demisol și parter și în formă de cruce. Conacul avea 20 de camere, câte zece pe fiecare
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
cu două toarte etc.) lucrate cu mâna sau la roată, piese din bronz (3 fibule) ș.a. În punctul numit "La Hectare" (2 km SE de oraș) s-au identificat urmele unei așezări datând din sec. IV d.Hr. formată din bordeie rectangulare (2,80 x 4,50 m), în care s-au găsit vase de ceramică din pastă cenușie sau cărămizie, lucrate la roată cu linii de decor incizate. Pe malul stâng al râului Vedea a fost descoperită o așezare veche
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
suma de 4.302.000 lei. Scenograful Constantin Simionescu a construit decoruri artificiale de o mare inventivitate. Prin decorurile create, scenograful a intenționat să realizeze o analiză sufletească a personajelor: mobilierul solemn din interiorul conacului boieresc transmite „realități sufletești reci” , bordeiul soției ce și-a uitat bărbatul și a risipit averea are toate lucrurile expuse în exterior arătând că totul e de vânzare, bordeiul Ruxandrei are un interior intim, stâna conține doar elemente ce exprimă esențele primare ale vieții . Alte elemente
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
să realizeze o analiză sufletească a personajelor: mobilierul solemn din interiorul conacului boieresc transmite „realități sufletești reci” , bordeiul soției ce și-a uitat bărbatul și a risipit averea are toate lucrurile expuse în exterior arătând că totul e de vânzare, bordeiul Ruxandrei are un interior intim, stâna conține doar elemente ce exprimă esențele primare ale vieții . Alte elemente de decor transformate în laitmotiv sunt x-urile prezente de mai multe ori în film: în sârma ghimpată din scenele de război, în
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
iudeo-masonilor, sperând ca acesta să-l convingă pe Hitler să le dea lor puterea politică în România. În acest timp, Paraipan și oamenii săi îl caută pe Moldovan, tăindu-i nasul lui Limbă (Jean Constantin) cu prilejul unei vizite în bordeiul informatorului. Comisarul Moldovan nu murise; el fusese atins de numai cinci gloanțe, fiind tratat și vindecat de medicul Avram Berceanu (Emanoil Petruț). Prin urmărirea lui Limbă și a avocatului Marin (Alexandru Dobrescu), legionarii ajung la ascunzătoarea comisarului, dar acesta din
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
zi de un stejar falnic din pădurea Baisa și din interiorul său a auzit glasuri îngerești cântând Troparul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. El a construit o biserică din trunchiul acelui copac. Până la ridicarea schitului, pustnicul a dormit într-un bordei, sub pământ.<ref name="AS 691/2005">Sorin Preda - ""Mănăstirea copilăriei lui Eminescu"", în "Formula AS" nr. 691/2005.</ref> Într-o poieniță din mijlocul pădurii, pustnicul Agafton (de la numele căruia provine și denumirea mănăstirii) a construit o biserică de
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
linia frontului, Boianul a fost aproape complet distrus. În următorii doi ani, majoritatea boincenilor care fuseseră deportați în Rusia au revenit la casele lor din Rusia, dar alții nu au mai revenit niciodată. După ce au locuit în primul an în bordeie, ei și-au reconstruit casele și au reparat toate cele 3 biserici din sat . În perioada interbelică, funcționau aici o judecătorie și o filială a Ligii Culturale . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
ani la rând, au adus cu sine o pierdere mare de energie. În primul rând, Pallas a nimerit într-un mediu cu climă continentală, cu care el nu era obișnuit. Membrii expediției își petreceau noaptea în cabane părăsite și în bordeie, iar câteodată sub cerul liber. Drumurile au iscat și ele mari bătăi de cap, deoarece nu era ușor de găsit cai buni. Iarna se deplasau cu ajutorul saniilor, iar vara cu ajutorul căruțelor și bărcilor. În unele regiuni au avut de-a
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]