3,109 matches
-
libertate. Unii dintre noi,în grupuri mai mici, mergeam sâmbăta la baluri, așa se spunea pe vremea aceea,respectiv seratele dansante sau discotecile din zilele noastre. Mergeam la Sinaia, Azuga,unde se servea câte două sticle de bere gratis la Bușteni, sau alte locuri de pe traseu, care organizau astfel de petreceri, numai să fie în apropiere de calea ferată. In Predeal, nu prea mergeam la banchete sau petreceri din astea pentru că se făceau la scară mai mare și se umpleau cu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
profesională din Reșița și lucra la U.C.M.R. ca lăcătuș sculer. Am stat la taclale până s-a făcut timpul ca el să plece la cantină pentru a servi cina. Când s-a întors colegul de cameră, eu dormeam deja buștean, nu l-am auzit. În zori, urma să plec, cu autobuzul și nota de transfer în buzunar, direct la sediul SMT-ului din Oravița. În naivitatea mea am crezut că rezolvarea acestui transfer e floare la ureche, dar vai, abia
Un nou început. In: Caravana naivilor by Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1101]
-
din ce în ce mai difuză. Ajung la prima fereastră. Disting sârma ghimpată, fixată în locul geamurilor și abia în acel moment mă trezesc cu adevărat. Imaginile trăite îmi apar în minte cu o viteză din ce în ce mai mare. Am dormit probabil mult și greu ca un buștean, urmare a unei mari oboseli nervoase. Mă uit la ceas: aproape 7 jumătate seara. Cum e posibil?... În general, eram obișnuit încă de copil să dorm foarte puțin. Auzisem în copilărie o discuție între oameni maturi: recomandabil este să se
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
satului. Datorită îngustimii, orice ploaie torențială devine un inamic pentru podurile din lungul său, izolând și mai mult satul de așezările din jur, de centrul comunal și județean, de țară și de lumea întreagă. Dacă, în trecut, un pod de bușteni, primitiv fasonați și legați de către localnici, asigurau transporturile cu atelajele sătești până la o nouă viitură mai importantă, astăzi asemenea construcții nu mai pot face față nici scurgerilor tot mai dese și mai torențiale în condițiile defrișării pădurilor, și nici autovehiculelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ia în vacanță. Am plecat din Bârlad pe întuneric. O noapte geroasă, senină, cu zăpada luminată de o lună plină. Tolăniți pe pături și perne, acoperiți cu plăpumi de lână și a sigurați de centurarea funiilor, curând am adormit cu toții buștean. Pe la miezul nopții și aproximativ pe la jumătatea distanței de casă, m-am trezit pe jumătate, simțind că ceva nu e în regulă. Scoțând capul de sub plapumă, ce am văzut și auzit mi-a făcut părul măciucă: urletele unei haite de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
reținem ce este necesar. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 (de 7,70 pe scara Richter) a avut repercursiuni dintre cele mai importante asupra stării localului și a elevilor școlii. S-a întamplat în miez de noapte ... când toți elevii dormeam buștean. A fost ceva năucitor. Zgomotul zguduirilor, al crăpării pereților, al bucăților desprinse din plafon, prăbușirea unor scări dintre etaje, îmbulzeala evacuării (toate dormitoarele fiind la etaj ... la parter fiind sălile de clasă) au creat un haos infernal. Bine că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
La birou Pe o alee din Parcul Copou, Iași Numai în pijama fiind ... m-am strecurat prin hol și de aici pe scări ... fără să mă simtă (șmecher, ce mai) ... în subsolul situat exact sub bucătărie. După ce am despicat câțiva bușteni ... mi-am încărcat brațul cu lemne și urc repede scările căci mă luase frigul de-a binelea. Când colo ... ușa încuiată. Bat în ușă ... nimic. Mi-am dat seama că soția ... neștiind că eu am coborât ... după ce a făcut ceaiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
relaxează-te și imaginează-te într-o cameră minunată pe care ți-ai creat-o. Ai toți banii de care ai nevoie pentru a face această cameră atractivă, călduroasă și confortabilă. Există un vechi cămin deschis, cu un foc de bușteni care troznesc în interiorul acestuia; câteva fotografii sau tablouri atârnă pe pereți și există alături de tine un bol cu flori pe o măsuță lustruită, pentru servirea cafelei - observă culoarea florilor și poate că poți să simți și un vag parfum de la
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
pe tine însuți într-o cameră minunată pe care ți-ai creat-o. Ai avut toți banii de care ai avut nevoie pentru a face această cameră atractivă, călduroasă și confortabilă. Există un vechi cămin deschis, cu un foc de bușteni care trosnesc; câteva fotografii sau tablouri atârnă pe pereți și există un bol cu flori pe o măsuță lustruită... Observă culoarea florilor...Poți chiar să le simți parfumul discret. Stai într-un fotoliu confortabil în fața focului și te relaxezi... Gândește
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
încât numai cine se învrednicește de el are dreptul să ne vorbească despre asemenea revelații cu totul personale. De la un mistic contemplativ la cercetătorul ateu, care ține totuși să-i disece experiența subiectivă, e o distanță ca de la vultur la buștean. Nu există nici o punte de înțelegere sau de intuiție, care să înlesnească o interpretare justă, sau măcar aproximativă. În cercetarea fenomenelor psihologice obișnuite, e totuși necesară o afinitate de experiență dacă nu o identitate și cu toate acestea sunt atât
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
centru industrial al țării, dar și ai regiunii cu valorile cele mai mari. Astfel, pentru Timișoara, aceste valori sunt: 3,7% / 2,4% / 4,7% / 4,2%, iar pentru regiunea Valea Prahovei (Ploiești, Câmpina, Teleajăn, Brazi, Moroeni, Comarnic, Azuga, Sinaia, Bușteni): 16,1% / 7,6% / 5,9% / 14,3%. În cazul capitalei, industria de transformare este preponderentă. Dacă Înainte de Primul Război Mondial aveam de-a face, În cazul capitalei, aproape exclusiv cu industrie ușoară (care presupune spații de desfășurare de dimensiuni
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
da dasycneme. Mehely (1900) semnalează specia Eptesicus nilssoni la Baziaș. P. Matschie (1901) descrie o specie nouă, Rhinolophus mehelyi, colectată din București și Dobrogea. Barrett-Hamilton (1910) descrie o serie nouă de E Eptesicus (E. sodalis) pe un material provenit de la Bușteni - Prahova, ulterior considerată o formă de nanism Eptesicus serotinus. G. S. Miller (1912) citează trei specii de chiroptere, dintre care Myotis capaccini la Băile He He Herculane. Y. Paszlawosky (1918) a publicat o sinteză a c chiropterelor din Ardeal în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
reuși să transmiți știință, trebuie sa fii tu însuți creator de știință sau cel puțin să te străduiești să fii" (Costin Nenițescu) Costin D. Nenițescu s-a născut la 15 iulie 1902 în București. A murit 29 iulie 1970 în Bușteni. A fost fiul lui Dimitrie Nenițescu, doctor în drept și științe politice, avocat, secretar general al Ministerului de Interne, director al Băncii Naționale Române, deputat, fruntaș al Partidului Conservator și ministru al Industriei și Comerțului (1910-1912). Format în străinătate După ce
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93249]
-
noastre nu sunt ale unor moderni, și nici prioritățile noastre publice nu sunt astfel. Școala noastră nu are legătură cu realitatea, nu pentru că școala ar fi proastă, ci pentru că realitatea e remanentă. Ceea ce exportăm noi nu este cunoaștere, noi exportăm bușteni, prostituate, sperieturi brand Dracula: „Reportajele noastre TV despre muncă și produse exportate se inspiră din prioritățile naționale: grâul, găina, căpșuna occidentală, textila, mobila, sexul, menajerele, construcțiile, turismul ecologic. La astfel de priorități ar trebui să dezvoltăm doar învățământul agronomic mediu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de Timișoara: coordonator elevi la rubrică rezolvatorilor de probleme · În cartea “Creativitate și modernitate în școala românească”Iași,2008,Editura Pin,cu ISBN articolul “APLICAȚII ALE PROGRAMĂRII LINIARE” Comunicări științifice deosebite: * ”REZOLVAREA PE CALE MATRICEALA A UNOR ȘIRURI RECURENTE “ SESIUNEA SSMR, BUȘTENI august 2007, pentru domeniile “Matematică. Probleme ale didacticii matematice și Metode de lucru cu Elevii dotați pentru matematică”; * simpozionul județean “Matematică și poezie”, Român, 6 octombrie 2007; * prezentat referat la Sesiunea Anuală de Comunicări Metodico Științifice a Profesorilor de Matematică
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
deșertului ne fusese vecin, m-am gîndit cît de nebănuite pot fi căile Domnului și cît de mică este, într-adevăr, lumea Lui. Marcel s-a dus la gala de lupte, eu nu mai aveam putere de așa ceva, am dormit buștean și, a doua zi, am constatat că dragul nostru campion se ținuse de cuvînt. El și tot grupul lui plecaseră încă din zori și noi ne-am mutat foarte devreme într-o cameră cît se poate de onorabilă, cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
o graniță dureroasă, dar simplu de trecut. Din depresiunea Branului se putea trece cu destulă ușurință și s-a trecut adesea în Regat, nu numai peste Giuvala, pe vechiul drum de car, ci și peste Bucegi, prin "Gura Strungii" spre Bușteni și Sinaia, care devenise spre sfârșitul secolului al XIX-lea reședința de vară a Casei Regale de la București. Un exemplu grăitor îl reprezintă trecerea ilegală din AustroUngaria în Vechiul Regat, la începutul secolului al XX-lea, peste Bucegi, cu sprijinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
a primului pahar care, pe deasupra, era și primul lui pahar de șampanie. Dragii mei, îmi doresc ca nimic să nu ne despartă vreodată! Și să îmbătrânim împreună la Bugaz! Când s-a întors, lumina din salon era stinsă. Băgă un buștean în soba din camera lui, își scoase vestonul, îmbrăcă o haină de interior, din lână, și se apucă să-i scrie bunicii. Îl întrebase de câteva ori dacă reușise să-și facă vreo relație în colțul ăla de la capătul lumii
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
E. Butunoiu din Cohorta Bârlad a oferit regelui, pentru Voievodul Mihai „o casetă secretă, lucrată în sculptură și pirogravură de cercetașii cohortei”. Duminică, 12 august. După amiază. Mihai s-a întors în țară cu rapidul Arlberg. A coborât în Gara Bușteni și s-a îndreptat cu automobilul spre Sinaia, unde s-a dus să asiste la concursurile de automobile ce aveau loc. A fost prezent și regele. Miercuri, 15 august. În cursul nopții de marți spre miercuri, regele Carol și Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
având grijă ca toți să fie omeniți cum se cuvine. Despre fapta lui Barabulă, mama i-a povestit tatei mult mai târziu. N-a vrut să le strice gospodarilor cheful. Asemenea clăci a mai organizat tata cu sătenii pentru căratul buștenilor din pădurea Berna, când am construit șura și grajdul și când am ridicat o casă nouă. De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de in și cânepă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și a topirii zăpezii se unea, formând tot prundul o apă tulbure, de culoare mâlului. Costișenii se înspăimântează la vederea colosului de apă și mai cu seamă auzind acel vuiet sinistru al valurilor. De sus, de la munte cară crengi rupte, bușteni întregi, șindrilă, frunze uscate, mult nisip și mâl, aluviuni, care ajung departe în mama Sucevei, care nu este altul decât Siretul. Era prin anul 1947, o primăvară foarte capricioasă, care a adus multe nenorociri oamenilor de la sate. "Suceava și-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu prispă lată în afară, tindă, două camere, acoperiș de draniță (șindrilă) dat cu dohot (păcură neagră). Cu timpul însă, părinții au hotărât că ne trebuie o casă nouă, întrucât ne ridicam și noi, fetele. Prin claca sătenilor am obținut buștenii din pădurea Berna, mulți i-au tăiat pentru căpriori și scânduri (la gater) au venit meșterii din sat și lucrătorii. Cel mai vestit maistru era un gospodar de pe lan, cu un singur ochi, poreclit Fârștit. Și-a mai luat cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cenușa nu se scoate, să se dea afară în zilele de post. În Ajunul Crăciunului nu se strigă găinile la mâncare, deoarece nu este bine pentru gospodărie și viețuitoarele ei. Se obișnuia adesea ca sătenii să facă clacă de cărat bușteni, de zidit, de uns, atunci când cineva începea o casă nouă. Acesta era un semn al bunei conviețuiri în întrajutorări între săteni. La construirea unei case noi, la temelie, la colțuri se așezau bani (monede), pentru bogății. Când se ajungea cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
când trebuia să trecem Suceava cu picioarele, o mare de apă tulbure ne-a înspăimântat. Cele trei crăci ale râului se uniseră formând un colos de apă, care venind de sus, dinspre munte, vuiau și gemeau sub încărcătura crengilor și buștenilor cărați. Ce era de făcut? Să mergem pe la podul din Frătăuții Noi, ne prindea noaptea. Înconjurând astfel, drumul se lungea, ajungând la vreo 16 km. Așa că ne-am hotărât: trecem râul prin vadul de la moara lui Dughea. Ne-am luat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rămâneau fără răspuns. Ce le puteam spune! Priveam pe geam cum Oltea s-a încumetat să "regularizeze" apa din ogradă. Șanțurile pline nu mai absorbeau nici o picătură de apă. Râpa din marginea livezii era plină, până la refuz. Obosită, am adormit buștean. A doua zi, mi-am dat seama că totul a fost ca un vis, în care puterea divină (sau norocul) ne-a surâs. Moara din sat Pe râul Suceava, cam la mijlocul Costișei, Ion Apăvăloaie, împreună cu familia sa, au ridicat o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]