1,837 matches
-
pot să merg la biserică. Atunci când ați mai fost (13 martie 1998), mi ați adus cârnațul (un baton de salam), eu am avut de mâncat din el mai bine de o săptămână. Nu era gras. Tăiam și eu câte o bucățică. Bun a fost și-mi pare rău că nu l am lăsat pentru la Paști. Eu vă urez sănătate! Mergeți sănătoși! Să nu întârziați la autobuz. Bodaprosti și pentru cei din America, sănătate și voie bună și o întâlnire cu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
trecerii prin vămi a zdruncinat-o pe Natalia Ilașcu, toată bucuria acestui pelerinaj a dispărut de pe chipul ei. S-a adresat ziaristei Doina Boghean: „Să dai așa tot în ziar. Să stai o zi în vamă? Pentru ce? Pentru o bucățică de icoană? Să scrii, să nu ți fie milă, să nu protejezi pe nimeni. Poate își va aduce aminte cineva. Măcar Cel de Sus. Tremur ca varga. Ce m-am supărat eu!... M-am săturat acolo de vămile acelea. Te
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
țară este o minune pentru măicuța Natalia aflată într-o stare disperată. Tot românul de bună credință și de mare sensibilitate sufletească, trebuie să întindem o mână de ajutor, pentru că în iarna care a trecut , măicuța a stat fără nici o bucățică de lemn pentru foc, uneori fără mâncare.”... Contribuția mea la realizarea acestui pelerinaj, dacă se poate spune așa, este că am făcut cunoscută starea gravă în care se afla mama patriotului prin înregistrările audio realizate la Taxobeni, reușind sensibilizarea unor
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Dăbuleanu Pamfil spre trecut. Nu spre perfectul simplu, nu spre perfectul compus și nici spre mai mult ca perfectul, ci spre trecutul veșnic. Spre perfectul definitiv. Pe undeva, prin vremurile pe care le trăim, trebuie să se afle rătăcită și bucățica de viitor luminos construită de mine până în anul 1973, august 20. Cine o găsește, îl rog să mă ierte. N-am făcut dintotdeauna ce-am vrut. Știu chiar și ora de la care nu m-a mai preocupat decât prezentul foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
apucasem să-mi fac mîna În arta frînei și a ambreiajului. Am ajuns În Osorno, am colindat prin Osorno, am plecat din Osorno și ne-am văzut de drum spre nord, prin peisajul chilian rural fermecător, Împărțit În parcele, fiecare bucățică de pămînt fiind lucrată, Într-un contrast total cu sudul nostru arid. Chilienii, oameni extraordinar de prietenoși, au fost calzi și primitori peste tot pe unde am mers. Am ajuns, Într-un sfîrșit, și În portul Valdivia, Într-o duminică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
haină călduroasă care să te apere de gerul iernei nemiloase! Gândește-te însă că sunt atâția de seama ta ai căror părinți zac sub țărâna umedă de lacrimi a cimitirului și care nu deseori au și ei în mână o bucățică de pâne veche și uscată, pe care tu, poate, ai disprețuit-o! Dumnezeu e atât de bun cu tine! Slujește-i, așadar, numai lui. Roagă-te pentru părinții tăi și propune-ți ca în noul an să începi să le
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
trebuia să stea aplecat în picioare. Așa am făcut cu schimbul opt săptămâni. Mâncarea era o dată pe zi, la amiază. O cană cu supă prin care au trecut cartofii, dar cartofii lipseau cu desăvârșire. Dacă se întâmpla să prind o bucățică de cartof, îl sugeam ca pe o bucățică de zahăr cubic, ca nu cumva să treacă prea repede. Era celula de exterminare!?! La opt săptămâni am fost chemat la camera de interogatoriu. M-a întrebat că ce politică am făcut
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
făcut cu schimbul opt săptămâni. Mâncarea era o dată pe zi, la amiază. O cană cu supă prin care au trecut cartofii, dar cartofii lipseau cu desăvârșire. Dacă se întâmpla să prind o bucățică de cartof, îl sugeam ca pe o bucățică de zahăr cubic, ca nu cumva să treacă prea repede. Era celula de exterminare!?! La opt săptămâni am fost chemat la camera de interogatoriu. M-a întrebat că ce politică am făcut? Eu i-am răspuns că n-am făcut
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
care aminteau de Strunga Dracului, iar apoi de muchia ascuțită a crestei. Se lăsase ceață, așa că nu vedeam decât pietrăria imediată a muntelui, fără priveliști largi, desfătătoare, fără viitor... Nu avea rost să înaintăm prea departe. Așa că am cules o bucățică de calcar alb ca amintire și ne-am în tors. Trebuia să ne grăbim: începea a doua mea facultate, rod nu atât al pasiunii, cât al întâmplării. Ne-am hotărât să coborâm în Bran ca să luăm cursa înapoi spre Câmpulung
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
care îmi vorbise Mama? Nu aveam nimic de pierdut, ci totul de câștigat: sănătatea, vacanța, uitarea... și atunci m-am hotărât: în fiecare dimineață, când mă duceam la toaletă, luam cu mine și un mic păhărel de țuică și o bucățică de rahat. Iar acolo, în singurătate, înainte de a trece la altele, dădeam pe gât câte un păhăruț de pipi proaspăt, primul de după noapte, și, ca să-i dreg gustul grețos, înghițeam imediat și bucățica de rahat. În trei zile am fost
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
un mic păhărel de țuică și o bucățică de rahat. Iar acolo, în singurătate, înainte de a trece la altele, dădeam pe gât câte un păhăruț de pipi proaspăt, primul de după noapte, și, ca să-i dreg gustul grețos, înghițeam imediat și bucățica de rahat. În trei zile am fost pe picioare, iar peste alte trei plecam cu Vally la Satulung pentru convalescență... Pierre și Vally, din Satulung, lui Florino la București 4 august 1954 Multă sănătate! Dragul meu, abia sosiți, ne grăbim
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
limbii -, tot nu vei găsi cuvântul care să-i descrie respirația în acele clipe. De parcă și azi, după cincizeci de ani, încă ar fi nevoită s-o mai apuce pe lângă viață pe drumul spre moarte - sau invers. Se uită la bucățica de cartof înfiptă în furculiță până ce a dus-o foarte aproape de gură; ochii i se dau peste cap, umezindu-se. Niciodată până acum n-am văzut-o înțepând cu furculița atât de adânc încât să sfărâme cartoful. și nu lasă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
al unei persoane mult iubite. Într-adevăr, noi ne înfruptam din ultima mămăliguță prăpădită, făcută din ultimul căuș de mălai din sacul golit. Eram șase copii înfricoșați și ne uitam la mama ca la singura salvare. Mama lua câte o bucățică de mămăliguță și expedia bolul alimentar cu înghițituri mici și cu ochii mai mult închiși fiindu-i parcă rușine că nu ne poate oferi ceva mai bun, mai mult, mai consistent și că mănâncă din rația noastră. Suferea cumplit. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fir de păr, iar așteptarea ne dădea fiori lugubri, transformându-ne în cadavre vii. Mama era în alertă de gradul zero. Stând pe taburet în fața lumânării aprinse, ne chema în fața ei și se uita cu atenție la noi, examinându-ne bucățică cu bucățică, pipăindu-ne să vadă, să se convingă dacă toate părțile componente sunt la locul lor, dacă suntem teferi și sănătoși. Trecuserăm deja la varianta B a meniului zilnic: boabe de porumb fierte în ceaun. Cel mai mult o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
păr, iar așteptarea ne dădea fiori lugubri, transformându-ne în cadavre vii. Mama era în alertă de gradul zero. Stând pe taburet în fața lumânării aprinse, ne chema în fața ei și se uita cu atenție la noi, examinându-ne bucățică cu bucățică, pipăindu-ne să vadă, să se convingă dacă toate părțile componente sunt la locul lor, dacă suntem teferi și sănătoși. Trecuserăm deja la varianta B a meniului zilnic: boabe de porumb fierte în ceaun. Cel mai mult o îngrijora pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de gustul și aroma unor bucate delicioase?? Ce grozav ar fi, nu? Căci noi ne săturaserăm până în gât de boabele de porumb "dintele calului" coapte pe plită. Ce minunat ar fi fost dacă am fi avut și noi măcar o bucățică de mămăliguță cu o foaie de ceapă întinsă în sare. Oh, Doamne! "Pasărea mălai visează și flămândul praznicul." (Proverb) Odată cu intrarea doamnei în cameră parcă se desprimăvărase, iar fermecătoarea lună mai adusese în camera noastră mireasma și parfumul îmbătător al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Ferentari, este o ramură derivată din bambara), wolof (dialect din Senegal), și, în fine, ultima pe listă, tagalogul o limbă care, sincer să fiu, nu prea știu unde se vorbește în lumea aceasta largă. Poate sună puțin melodramatic, dar pe bucățica asta de plastic colorat de 3 centimetri pe 5 centimetri stă scrisă toată drama, toată harta exilului unor ființe umane alungate în cele mai multe cazuri de sărăcie și de disperare din țările lor. Nu se poate vorbi niciodată de un exil
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
petrecute cu ochii țintă la alb-negrul televizorului, ghemuită lângă pat și dormind pe sponci, m-am îmbolnăvit. Sau cel puțin așa credeam. * Roșiile galbene, pepenii verzi, cu miez ca de portocală și cei verzui-dungat, ovali, cu miez rozaliu. Cavit-ul, fiecare bucățică smulsă cu greu din ambalajul de plastic cu folie de aluminiu. Sifoanele de sticlă, cu plasă metalică și țăcănitul ritmat, agale pe care-l auzeai câteva minute înainte să calci pragul sifoneriei. Complicata mașinărie care transforma în fiecare toamnă roșiile
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
întâmplare în acea perioadă, care m-a marcat. În curte se mai întâmpla să intre și găinile vecinilor și atunci mai aruncam cu pietre să le alungăm. La un moment dat intră un cocoș arătos, eu pun mâna pe o bucățică de cărămidă plată, o arunc ca pe un bumerang și aceasta nimerește exact cocoșul în cap. Vietatea începe să se zbată de ceasul morții, eu mă sperii, nu mai știu ce să fac și până la urmă îl arunc peste gard
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
oarecare din România este destul de semnificativ. Ei bine, acesta este tratamentul cu care suntem obișnuiți și, din perspectiva acestui tratament, când vii în România și te izbești de anumite fițe balcanice ale unor oameni care ajung niște șefuleți pe o bucățică din peisajul acesta românesc și careși închipuie căți fac o uriașă favoare că discută cu tine - să mă scuzați, dar te duci în locul unde ești mai bine apreciat. (Un alt moment de grație din par tea moderatorului.) Înainte să plec
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
i se adresă medicul, copilul dumneavoastră are malformație la picioare și trebuie puse în ghips, altfel nu va merge normal când va fi mare. - Nu se poate! Nu este adevărat! M-am uitat peste tot trupușorul lui, l-am analizat bucățică cu bucățică și nu am găsit nimic care să mă îngrijoreze! Piciorușele încă mai sunt așa cum au stat în burtă, e prea crud să se știe cum va merge. - Fiți liniștită! Această constatare nu este fără rezolvare. Copilul va fi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
adresă medicul, copilul dumneavoastră are malformație la picioare și trebuie puse în ghips, altfel nu va merge normal când va fi mare. - Nu se poate! Nu este adevărat! M-am uitat peste tot trupușorul lui, l-am analizat bucățică cu bucățică și nu am găsit nimic care să mă îngrijoreze! Piciorușele încă mai sunt așa cum au stat în burtă, e prea crud să se știe cum va merge. - Fiți liniștită! Această constatare nu este fără rezolvare. Copilul va fi bine. - Dacă
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
batistă în mână, ștergându-și lacrimile care ieșeau din suflet. Cercetă pentru a nu știu câta oară starea generală a lui Alin cu niște ochi ca de vultur și îl privi mult timp, cercetându-i un timp destul de îndelungat trupul bucățică cu bucățică. Îi păru că are în față o clătită înfofolită gata să o mănânce. Apoi îi păru un portret în toată măreția și splendoare lui desăvârșită. Era un tablou viu cu murmur și zâmbet de copil, cald ca un
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
mână, ștergându-și lacrimile care ieșeau din suflet. Cercetă pentru a nu știu câta oară starea generală a lui Alin cu niște ochi ca de vultur și îl privi mult timp, cercetându-i un timp destul de îndelungat trupul bucățică cu bucățică. Îi păru că are în față o clătită înfofolită gata să o mănânce. Apoi îi păru un portret în toată măreția și splendoare lui desăvârșită. Era un tablou viu cu murmur și zâmbet de copil, cald ca un răsărit de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
care îl respir, fără el aș muri. Ochii tăi sunt ca razele de soare care mă încălzesc. Ești totul pentru mine și sunt puțin cam egoist. Nu mă interesează decât copiii mei. O să am grijă de tine ca de o bucățică de anafură care este o necesitate permanentă în casa spirituală a fiecărui credincios. După toate acestea spuse, Nicky fu cuprins de stare de bine, sufletul ajunse în apogeul fericirii, la hotarul dintre cer și pământ, o bucurie profundă umplându-i
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]