2,036 matches
-
fidel al pământului și al istoriei, exponent al unei generații pline de energie creatoare, D. cultivă prozodia clasică, dar nu-i rămâne permanent vasal, căci, depășind-o, dovedește disponibilități poetice multiple. Remarcat de G. Călinescu în anii de început, poetul bucovinean se relevă ca un îndrăgostit de natură, cu o certă vocație a simplității stilistice. SCRIERI: Solstiții, Cernăuți, 1936; Suflete în azur, București, 1940; Vatra cu stele, Cernăuți, 1942; Însemnele anilor, pref. George Muntean, Timișoara, 1973; Neodihna cuvintelor, Timișoara, 1986. Repere
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
vocație a simplității stilistice. SCRIERI: Solstiții, Cernăuți, 1936; Suflete în azur, București, 1940; Vatra cu stele, Cernăuți, 1942; Însemnele anilor, pref. George Muntean, Timișoara, 1973; Neodihna cuvintelor, Timișoara, 1986. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 907; Mircea Streinul, Poeți tineri bucovineni, București, 1938, 46-57; Olimpia Berca, Portrete. George Drumur, O, 1975, 18; Octavian Nestor, Dicționar, „Pagini bucovinene”, 1984, 10; Cornel Ungureanu, George Drumur și cei de la „Iconar”, O, 1990, 12; Rachieru, Poeți Bucovina, 157-158; Dicț. scriit. rom., II, 157-158. R.B.D.
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
Cernăuți, 1942; Însemnele anilor, pref. George Muntean, Timișoara, 1973; Neodihna cuvintelor, Timișoara, 1986. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 907; Mircea Streinul, Poeți tineri bucovineni, București, 1938, 46-57; Olimpia Berca, Portrete. George Drumur, O, 1975, 18; Octavian Nestor, Dicționar, „Pagini bucovinene”, 1984, 10; Cornel Ungureanu, George Drumur și cei de la „Iconar”, O, 1990, 12; Rachieru, Poeți Bucovina, 157-158; Dicț. scriit. rom., II, 157-158. R.B.D.
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
va asigura supraviețuirea poporului român, popor prea puțin numeros pentru a avea altă posibilitate de supraviețuire decât în spirit” (Țăranii, 1976). Paginile literare cuprind grupaje de versuri, proză și comentarii istorico-literare, mai toate vădind un interes deosebit pentru spațiul cultural bucovinean, căruia i se consacră chiar o rubrică, „Pagini bucovinene”, devenită „Chenar bucovinean”, apoi „Figuri bucovinene”. Numeroase pagini critice și memorialistice sunt dedicate grupării din jurul revistei „Iconar”, din care V. Posteucă a făcut parte, precum și lui Mircea Streinul. Alături de poezie și
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
pentru a avea altă posibilitate de supraviețuire decât în spirit” (Țăranii, 1976). Paginile literare cuprind grupaje de versuri, proză și comentarii istorico-literare, mai toate vădind un interes deosebit pentru spațiul cultural bucovinean, căruia i se consacră chiar o rubrică, „Pagini bucovinene”, devenită „Chenar bucovinean”, apoi „Figuri bucovinene”. Numeroase pagini critice și memorialistice sunt dedicate grupării din jurul revistei „Iconar”, din care V. Posteucă a făcut parte, precum și lui Mircea Streinul. Alături de poezie și proză, revista include în sumarele sale o „Cronică literară
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
altă posibilitate de supraviețuire decât în spirit” (Țăranii, 1976). Paginile literare cuprind grupaje de versuri, proză și comentarii istorico-literare, mai toate vădind un interes deosebit pentru spațiul cultural bucovinean, căruia i se consacră chiar o rubrică, „Pagini bucovinene”, devenită „Chenar bucovinean”, apoi „Figuri bucovinene”. Numeroase pagini critice și memorialistice sunt dedicate grupării din jurul revistei „Iconar”, din care V. Posteucă a făcut parte, precum și lui Mircea Streinul. Alături de poezie și proză, revista include în sumarele sale o „Cronică literară” și o „Cronică
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
supraviețuire decât în spirit” (Țăranii, 1976). Paginile literare cuprind grupaje de versuri, proză și comentarii istorico-literare, mai toate vădind un interes deosebit pentru spațiul cultural bucovinean, căruia i se consacră chiar o rubrică, „Pagini bucovinene”, devenită „Chenar bucovinean”, apoi „Figuri bucovinene”. Numeroase pagini critice și memorialistice sunt dedicate grupării din jurul revistei „Iconar”, din care V. Posteucă a făcut parte, precum și lui Mircea Streinul. Alături de poezie și proză, revista include în sumarele sale o „Cronică literară” și o „Cronică a edițiilor”, „Pagini
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
Bucovina de altădată (1911), cuprinzând câteva schițe și povestiri. G. a compus narațiuni istorice fluente, cu parfum arhaic (Nunta domniței Maria cu Ianuș Radziwill, Nunta domniței Ruxanda), precum și altele, cu tentă sămănătoristă, avându-și punctul de plecare în viața satului bucovinean (În ajunul despărțirii, Reîntoarcerea, Serafim Cărășel). Scriitor în formare, autorului nu-i lipsesc vioiciunea spiritului, sensibilitatea (vizibilă îndeosebi în descrierea naturii), un anume umor antrenant și, mai ales, priceperea de a valorifica resursele graiului popular. Lucrarea despre Eminescu, subintitulată Contribuții
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
personaje ale unui involuntar bildungsroman, părinții lui G., profesorii și colegii de la școlile din Cernăuți sau prietenii întâlniți la Viena (Constantin Flondor, Ilarion Munteanu) și la Iași (Mihai Eminescu). Izbutită este și conturarea, cu o peniță ascuțită, a mediului răzeșilor bucovineni, mai ales a „cucoanelor” care viețuiesc înrobite tabieturilor și prefirându-și amintirile, uitate de vreme, în conacele lor (Duduia Pulheria, Cucoana Raluca), sau reconstituirea plină de compasiune a unor existențe de oameni necăjiți, peste care tăvălugul istoriei a trecut fără
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
revistă și având ca subiecte „Bucovina, iconarii și creația iconaristică”, „Creația proletcultistă a sud-bucovinenilor și cea colaboraționistă a autorilor nord-bucovineni”. Pornind de la Istoria literaturii române din Bucovina, publicată la Cernăuți în 1926 de Constantin Loghin și de la antologiile de scriitori bucovineni pe care, urmând exemplul lui Aron Pumnul, acesta le-a elaborat, articolul Bucovina - subspațiu cultural românesc. Reevaluări necesare consideră Bucovina „unul din centrele de iradiere a ethosului românesc” și trece în revistă șirul de cercetători care, „în pofida poziției oficiale a
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
de cercetători care, „în pofida poziției oficiale a perioadei comuniste [...] au relansat și acreditat ideea de existență a culturii și literaturii în Bucovina”. O altă constantă a politicii editoriale de la I. o constituie informarea corectă a cititorilor despre istoria vieții culturale bucovinene. Folosind documentele vremii, este prezentată ultima adunare generală a Societății pentru cultura și literatura română din Bucovina, la 5 martie 1944, înainte de intrarea trupelor sovietice în Cernăuți. De asemenea, sunt enumerate diverse manifestări patronate de Societate în decursul timpului - expoziții
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
a iconarilor este prezentă și la rubrica „Proces literar” unde pe parcursul mai multor numere sunt dezbătute aprecierile lui G. Călinescu și se afirmă că verdictul criticului trebuie să fie reanalizat, „dacă nu vrem să rămână stigmatizată pentru totdeauna adevărata literatură bucovineană care și-a găsit și făurit un loc în literatura unei Românii întregite” (1, 2-3/1995). Revista acordă un spațiu amplu prezentării unor personalități culturale bucovinene - Mircea Grigoroviță, George Antonescu, George baron Lo/vendal, Mircea Streinul, Dimitrie Vatamaniuc ș.a. - uneori
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
trebuie să fie reanalizat, „dacă nu vrem să rămână stigmatizată pentru totdeauna adevărata literatură bucovineană care și-a găsit și făurit un loc în literatura unei Românii întregite” (1, 2-3/1995). Revista acordă un spațiu amplu prezentării unor personalități culturale bucovinene - Mircea Grigoroviță, George Antonescu, George baron Lo/vendal, Mircea Streinul, Dimitrie Vatamaniuc ș.a. - uneori dedicându-le chiar numere întregi. Dintre rubricile consacrate se mai cuvin menționate „Debuturi bucovinene”, „Dialog basarabeano-bucovinean”, „Capodopere ale literaturii bucovinene”, „Arhiva «Iconar»”. Il.C.
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
1, 2-3/1995). Revista acordă un spațiu amplu prezentării unor personalități culturale bucovinene - Mircea Grigoroviță, George Antonescu, George baron Lo/vendal, Mircea Streinul, Dimitrie Vatamaniuc ș.a. - uneori dedicându-le chiar numere întregi. Dintre rubricile consacrate se mai cuvin menționate „Debuturi bucovinene”, „Dialog basarabeano-bucovinean”, „Capodopere ale literaturii bucovinene”, „Arhiva «Iconar»”. Il.C.
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
spațiu amplu prezentării unor personalități culturale bucovinene - Mircea Grigoroviță, George Antonescu, George baron Lo/vendal, Mircea Streinul, Dimitrie Vatamaniuc ș.a. - uneori dedicându-le chiar numere întregi. Dintre rubricile consacrate se mai cuvin menționate „Debuturi bucovinene”, „Dialog basarabeano-bucovinean”, „Capodopere ale literaturii bucovinene”, „Arhiva «Iconar»”. Il.C.
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
folclorist. Fiu al Domnicăi, fiica preotului din Straja, și al lui Nicolae Dan, cizmar, D. face studii gimnaziale la Suceava și, din 1876, studii universitare de teologie la Cernăuți; în 1880 este hirotonit preot la Straja, precum și în alte localități bucovinene, iar din 1920, consilier consistorial. A fost membru al Comisiunii Centrale din Viena pentru cercetarea și conservarea monumentelor artistice. Devine, în 1904, la propunerea lui I. Bianu, membru corespondent al Academiei Române. Cu o operă mai restrânsă decât a prietenului său
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
1923; Dosoftei, mitropolitul Moldovii, Cernăuți, 1927. Traduceri: W. Hauff, Cântăreața, Gherla, 1889. Repere bibliografice: Dimitrie Dan, AAR, partea administrativă, t. XXVI, 1903-1904; Ilarie Chendi, Doi membri corespondenți ai Academiei, Enea Hodoș și Dimitrie Dan, „Sămănătorul”, 1904, 14; C. Loghin, Scriitori bucovineni, București, 1924, 209-215; C. Loghin, Dimitrie Dan, în Antologia scrisului bucovinean, II, Cernăuți, 1938, 138-147; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria-Luiza Ungureanu, București, 1970, 84-87; [Dimitrie Dan], DCL, II, 221-224; Dicț. lit. 1900, 260-261; S. Fl. Marian și
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
1889. Repere bibliografice: Dimitrie Dan, AAR, partea administrativă, t. XXVI, 1903-1904; Ilarie Chendi, Doi membri corespondenți ai Academiei, Enea Hodoș și Dimitrie Dan, „Sămănătorul”, 1904, 14; C. Loghin, Scriitori bucovineni, București, 1924, 209-215; C. Loghin, Dimitrie Dan, în Antologia scrisului bucovinean, II, Cernăuți, 1938, 138-147; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria-Luiza Ungureanu, București, 1970, 84-87; [Dimitrie Dan], DCL, II, 221-224; Dicț. lit. 1900, 260-261; S. Fl. Marian și corespondenții săi, îngr. Eugen Dimitriu și Petru Froicu, pref. Iordan Datcu
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
DAȘCHIEVICI, Englantina (6.XI.1903, București - 1980, Chicago, SUA), poetă. Coborâtoare dintr-o familie boierească bucovineană, D. face școala primară la Tereblecea, în Bucovina, unde învață limba germană, urmând apoi cursurile Liceului „Carmen Sylva”. După studii de filologie la Iași, paralel cu Conservatorul se specializează la Sorbona, ca studentă a romanistului Mario Roques (1929-1931). Funcționează, între
DASCHIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286697_a_288026]
-
1935). Până la pensionare, a lucrat în diverse departamente locale ale Ministerului de Finanțe. Elev fiind, C. a debutat cu versuri în 1927, la revista „Prin munca spre ideal” din Baia Mare. Cu oarecare constantă, va fi prezent mai ales in periodicele bucovinene ale timpului, precum „Îndrumarea”, „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Revista Bucovinei”, „Bucovina literară”. A semnat și Vera Marian. Împreună cu Victor Măgura și George Moroșanu scoate la Iași, în 1933, revista „Alfa”, iar la Câmpulung Moldovenesc, singur, în 1947, revista „Caiet literar
COCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286307_a_287636]
-
desi prezintă interes numai pentru mișcarea literară dintre 1930 și 1940, din nordul Moldovei, fiind discret iconaristă. SCRIERI: Confesiuni adolescente, Cernăuți, 1937; Alge, București, 1938. Repere bibliografice: Teodor Maricaru, La flacăra „Junimii literare”, GBV, 1933, 4112; Mircea Streinul, Poeți tineri bucovineni, București, 1938, 102-107; Agață Grigorescu-Bacovia, Poeții Bucovinei, PL, 1941, 4; Perpessicius, Opere, VIII, 79; Grigore Bostan, Lăură Bostan, Literatura română din Bucovina, Cernăuți, 1996, 107-108. D.M.
COCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286307_a_287636]
-
unor societăți de prestigiu, Kantgesellschaft și Societas Spinozana. De prin 1923 a colaborat cu Eugen Herzog (socrul său) la întocmirea unei lucrări filologice meticuloase, Glosarul dialectului mărginean, care a rămas neterminată. În ultimii nouă ani ai vieții, omului de cultură bucovinean i s-a încredințat președinția secției locale a Ligii Culturale. Îmbinând bunul gust cu inițiativa, organizează o serie de conferințe, spectacole, concerte, șezători ș.a. Cea mai însemnată biruință a lui ca președinte al Ligii rămâne amplasarea, în decembrie 1930, a
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
1934; Ultimul proces al primului-procuror Eugeniu Arbore, Cernăuți, 1934; Eminescu și Bucovina (în colaborare cu Teodor V. Ștefanelli), Cernăuți, 1943; În satul Eminovicenilor, București, 1943; Mihai Eminescu, îngr. și pref. George Muntean, Iași, 1977. Repere bibliografice: Constantin Loghin, Antologia scrisului bucovinean până la Unire, I, Cernăuți, 1938, 210-218; Șerban Cioculescu, Cine a fost Vasile Gherasim, RL, 1977, 43: Satco-Pânzar, Dicționar, 84-86. V.P.S.
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
nordul Bucovinei de Lora Bostan. Grupaje de versuri publică poeți din nordul Bucovinei - Grigore C. Bostan, Ștefan Hostiuc, Mircea Lutic, Vasile Tărâțeanu, Ilie T. Zegrea, precum și bucovineni din Basarabia - Vasile Levițchi și Arcadie Suceveanu. Alte rubrici: „Pagini din creația populară bucovineană”, „Poeți populari”, „Personalități istorice bucovinene”. G.B.
ALMANAHUL SOCIETAŢII PENTRU CULTURA ROMANEASCA „MIHAI EMINESCU” DIN CERNAUŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285297_a_286626]
-
Grupaje de versuri publică poeți din nordul Bucovinei - Grigore C. Bostan, Ștefan Hostiuc, Mircea Lutic, Vasile Tărâțeanu, Ilie T. Zegrea, precum și bucovineni din Basarabia - Vasile Levițchi și Arcadie Suceveanu. Alte rubrici: „Pagini din creația populară bucovineană”, „Poeți populari”, „Personalități istorice bucovinene”. G.B.
ALMANAHUL SOCIETAŢII PENTRU CULTURA ROMANEASCA „MIHAI EMINESCU” DIN CERNAUŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285297_a_286626]