4,786 matches
-
avusese patru ani profesor la liceul de la Mînăstirea Dealu, profesor pe care îl evocă în lumini de-a dreptul nostalgice. În rest, pana surescitată a diaristului face ca volumul să fie pătruns de o atmosferă grea, de promiscuitate generală, viața bucureșteană aducînd cu o fojgăială de figuri imorale, respirînd un aer de lupanar și emanînd un miros de oficină. Femeile au în genere petulența curvelor, iar bărbații sînt hoți, lași și alcoolici. Aproape nimeni nu iese neșifonat din bestiarul lui Pandrea
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
Cronicar Din nou, un „chip al răului“ Sub genericul Perspective - Chipurile răului, revista 22 (nr. 2, 15 - 21 ianuarie) continuă seria de portrete ale unor personaje-cheie din aparatul comunist de represiune de la noi. De data aceasta, în atenția săptămânalului bucureștean se află Grigore Răduică, ofițer de Securitate, dar și cadru în ierarhia superioară a partidului. Acesta a jucat un rol important pe scena politică românească la sfârșitul anilor ’60, adică în perioada când Ceaușescu se instala la putere. Atunci Grigore
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4002_a_5327]
-
la formula postmodernă sau experimentală a romanului (practicată, în speță, de optzeciști), optând pentru romanul de tip realist (al romancierilor șaizeciști și șaptezeciști), cu „acțiune și personaje verosimile (...), anvergură epică și tensiune dramatică”. Un optzecist - dar marginal, nu din nucleul bucureștean - precum Petru Cimpoeșu, bine afirmat după ’90, vorbește (în Privirea îndrăgostitului), pornind de la Despre dragoste de Stendhal, de „privirea îndrăgostită”, de „îndrăgostirea” celui care pornește în aventura scrierii unui roman: „iluzia” (cu termenul lui Flaubert) romanescă vine „din privirea asupra
O privire de voyeur în atelierul romancierului by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4007_a_5332]
-
dar avea un „defect“, și anume „disproporția între importanța ce o dădeam eu lucrului și între micimea acestui lucru“. S-ar spune că „defectul”, contrabalansând decisiv calitățile, explică în cele în urmă trecerea sub tăcere de către memorialist a numelui ziarului bucureștean ce îi găzduise respectivul debut critic. Acesta fusese desemnat, totuși, puțin mai înainte, ca primul dintr-o serie de „lucruri de mare însemnătate”, întâmplate în „vacanța cea mare dintre clasele a VI-a și a VII-a”, adică în vara
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
decât oricând până acum”. Și, se cuvine remarcat, nici titlul revistei scoase nu a fost divulgat cu acest prilej. Dar dacă descoperirea revistei („Școala nouă”) nu a constituit o problemă, nu la fel s-a întâmplat cu aceea a „ziarului bucureștean”. Numele lui a rămas o „enigmă nedezlegată” atât pentru cei care au dat biografii complete ale lui autorului Spiritului critic în cultura românească (Al. Piru, Savin Bratu, Mihai Drăgan), cât și pentru cei care s-au consacrat anumitor perioade ale
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
în raritatea bibliotecilor noastre, care păstrează colecții complete ale presei românești din acea epocă. Cât privește amplitudinea investigațiilor necesare, totuși, sigur este că o examinare mai aprofundată a circumstanțelor ar fi făcut-o mai puțin inhibantă. Mai precis, numărul ziarelor bucureștene care i-ar fi putut găzdui tânărului Ibrăileanu debutul nu poate fi prea mare. Dintre ele, pot fi excluse cu siguranță „organele” de publicitate ale partidelor istorice („Timpul”, „Voința națională” etc.) și, de asemenea, cu o marjă de siguranță mai
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
partidelor istorice („Timpul”, „Voința națională” etc.) și, de asemenea, cu o marjă de siguranță mai redusă, cele ale marilor cotidiene „independente” sau „de informații” („Adevărul”, „Universul”). Aria de cercetare poate fi însă și mai mult restrânsă. Cu mare probabilitate, ziarul bucureștean în cauză trebuie să figureze printre cele la care aveau acces în acel moment puținele cunoștințe ale elevului de la bârlădeanul Liceu „Gh. Roșca Codreanu”. Aceste considerente m-au determinat să reiau căutarea „articolașului” de „critică agresivă”, considerat de G. Ibrăileanu
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
de realitățile romașcane. Ca atare, nu putea întârzia nici ivirea celui de-al treilea „redactor” al revistei „Școala nouă” - G. Ibrăileanu. „Articolașul” său se obstina, însă, a nu ieși la lumină, cauza descoperind- o abia după atente verificări: colecția ziarului bucureștean existentă la Biblioteca Centrală Universitară din Iași prezintă numeroase lipsuri. L-am descoperit, însă, în sfârșit, în colecția (pare-se, completă) de la Biblioteca Academiei Române. Într-adevăr, numărul respectivului cotidian din 20 iulie 1889 (nr. 4.314) cuprinde la rubrica „Foiletonu
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
direct pe autorul „criticii agresive“ din 20 iulie 1889, pot contribui la mai buna cunoaștere a relațiilor dintre el și tovarășii săi. Iată doar câteva dintre aceste informații: În revista „Școala nouă” s-a reprodus cu mândrie dintr-un „ziar bucureștean” anunțul relativ la ea („La Roman, o mână de tineri curagioși și hotărâți au scos o revistă...”). Acest anunț a apărut în „Războiul” nr. 4303, din 9 iulie 1889, p. 2; neîndoielnic, formularea și, implicit, aprecierea era chiar a redactorilor revistei
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
Sergiu Nicolaescu are același orizont de semnificație cu molohul arhitectonic numit Casa Poporului. Primul îngroapă adevărata cinematografie, o sufocă triumfalist într-o grămadă de clișee propagandistice și falsificări istorice, cel de-al doilea înghite câteva dintre cele mai vechi cartiere bucureștene, cu întreaga lor istorie culturală și evident națională. Ambele operațiuni dobândesc sensul unei lobotomizări. Educația celor mai mulți tineri a făcut-o în Epoca de Aur, ca și acum, cinematograful, nu manualul de istorie, așa că vulgatele vehiculate de pelicule au devenit litera
Gloanțele oarbe ale Comisarului Moldovan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4016_a_5341]
-
carierei. Nu putem transforma înfrângerea catastrofală într-o semi-victorie. Minciuna ne va fi fatală, riscăm să avem soarta PNTCD-ului”, a comentat Ionescu, cu ocazia analizei post-alegeri făcută luni seara. Acesta se întreabă cum se poate ca actuala conducere interimară bucureșteană, coordonata de Adriean Videanu, să se laude cu 12.000 de voturi luate în plus la alegerile generale, față de localele din iunie, din moment ce ”în afară de Cristian Poteraș si Liviu Negoiță, PDL practic nu a avut candidați în Capitală”. Silvian Ionescu a
Băsescu nu mai poate fi locomotiva PDL, afirmă Silvian Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/40190_a_41515]
-
dedicat unei mari familii boierești și domnitoare de la noi, familia Știrbey. Povestea acesteia poate fi reconstituită și prin povestea reședințelor sale. Ne sunt prezentate, cu o rigoare exemplară, asigurată de documentația temeinică, palatele Știrbey din București și din Buftea, publicația bucureșteană folosind pentru descriere ample extrase din lucrarea monografică a Oanei Marinache, Reședințele Știrbey din București și Buftea. Arhitectura și decorația interioară, apărută în acest an la Editura ACS. Argumentele redacției, din introducere, sunt convingătoare: „Cele două palate Știrbey reprezintă un
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3064_a_4389]
-
aceea aproape 80% din membrii care au votat au respins programul lui DMC. Aceasta înseamnă că îl socoteau inaplicabil. Rezistența era de natură practică, nu ideatică. Riscurile presupuse le erau clare celor patru cincimi din numărul votanților. În propria Filială bucureșteană, programul lui DMC n-a obținut decât o zecime din numărul membrilor și jumătate din cel al votanților. S-au ilustrat prin absență 250 din 320 de membri. Situația de la Filiala de Poezie nu e unică. Ea e aceeași și
Vechiul și noul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3065_a_4390]
-
amendarea legii taxei de timbru, rămâne deocamdată suspendat de voința Parlamentului. Nu vom sta, desigur, nici noi, cu mâinile în sân. Proiectul e vital, se știe, iar riscul îngropării lui din cauza, îndeosebi, a opoziției editorilor, este insuportabil pentru USR. Filialele bucureștene sunt pe cale a-și avea contul propriu în bancă promis. Depinde de noii președinți și de comitetele de conducere colectarea cotizațiilor, care, mai ales în Filiale mari, cum sunt Poezia și Proza, reprezintă o sursă de venit importantă. Și cheltuirea
După alegeri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3084_a_4409]
-
Proza, reprezintă o sursă de venit importantă. Și cheltuirea banilor depinde de președinți și de comitete. Filialele din țară au o experiență bogată în materie, dovadă numărul membrilor plătitori, care au avut drept de vot la alegeri, nu și cele bucureștene, care au stat sub umbrela ocrotitoare a fostei Asociații. Atenție: vin premiile. E un prim test pentru președinți. Conducerea USR îi va ajuta, în măsura posibilităților, ea neîncasând, cum se știe, cotizații. De asemenea, toate Filialele vor trebui să-și
După alegeri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3084_a_4409]
-
și de tot moartă lumea aceasta“), la distanță de un secol de întâmplările despre care i se vorbește. Acestea se petrecuseră în 1898. Atunci avusese loc la Ateneu conferința despre corset a tânărului doctor Gerota, stârnitoare de vâlvă în mediile bucureștene mondene, atunci se întâmplă misterioasa răpire a băiețașului-curier de la „Universul“, atunci au loc dramele familiei Margulis, cu boala Juliei, fata care ține și un jurnal, atunci are loc înmormântarea cu mare pompă a lui Alecu Beldiman, directorul „Adevărului“ și numirea
Un roman de Ioana Pârvulescu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3087_a_4412]
-
în ierarhia socială de la 1898. Alcătuitori sau numai cititori ai celor două mari ziare din epocă, „Adevărul” și „Universul”, sunt văzuți când din perspectiva lumii de atunci, când din a celei de azi, proiectați în ambianța unei porțiuni de spațiu bucureștean pe care Ioana Pârvulescu, de data aceasta, nu doar o descrie, ci și o scrie, la propriu. De fapt o desenează. Pe fața din interior a ultimei coperte a cărții figurează imaginea creionată de ea a Ateneului, a Teatrului Național
Un roman de Ioana Pârvulescu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3087_a_4412]
-
Când am rămas singură, buna suverană a vrut să mă ia să lucrez la operele sale de binefacere în București. Dar prea am trăit deoparte 47 de ani din viața mea, ca să mă pot aclimatiza la vârsta asta cu vârtejul bucureștean. Aci, învăluită întru ale cugetului meu, în căsuța mea, scriu, citesc, gândesc, neîncătușată de superficialități venind din afară, ca să-mi strice rosturile mele sufletești. De două ori pe săptămână mai am curs moral-religios cu tineretul mănăstirii, la care curs nu
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
articol fulminant și frecându-și mâinile justițiar: «L-am distrus». Mă mir de câți oameni valizi au rămas totuși în cultura noastră, după atâtea executări, cum se zice, sângeroase. E cu totul interesant chipul în care își reprezintă combatantul cultural bucureștean lumea ideilor, scara valorilor... Valori și idei au pentru el înfățișarea de dușmani personali fizici, cărora trebuie «să le dea la cap» (altă expresie culturală curentă). Nu vorbesc nici de polemiștii plătiți, nici de polemiștii bolnavi. Nici de acei care
Albumul Sebastian by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3095_a_4420]
-
din „modernitate”, cred că sîntem încă aici). Prima ieșire a fost una „postmodernă”, ludică, dacă ne gîndim cum a fost definit postmodernismul în arhitectură. Bricolajul de stiluri, de pildă, a fost practicat și de altfel văd foarte clar în arhitectura bucureșteană cum fațadele mixează elemente vechi și noi. Această estetică compozită este ludică, dar și deierarhizantă, într-o echivalență generalizată. Dar există o literatură care nu se mulțumește cu tratatamentul realului în cheie ludică, care are o dimensiune etică, o literatură
Interviu cu Dominique Viart by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4124_a_5449]
-
guvernare. Și noi, recunoaștem, că au fost momente în care am greșit. Dar lucrurile pe care le-am făcut bine, nu am reușit întotdeauna să le explicăm cum trebuie", a mai adăugat liderul PDL-ist. Potrivit liderului interimar al democrat-liberalilor bucureșteni, PDL are "marea șansă de a avea cel mai mare număr de parlamentari" în viitorul legislativ. Am văzut, în ultima vreme, o serie întreagă de sondaje, dar ele au doar darul să demobilizeze. (...) USL avea 48% cu tendință permanentă de
Videanu: USL acționează pe principiul că la vară va fi cald şi berea rece () [Corola-journal/Journalistic/41281_a_42606]
-
Președintele PSD, Victor Ponta, consideră că programul de guvernare al PDL se poate numi ”Să repornim furăciunile în România”, din moment ce șef de campanie electorală a fost numit liderul interimar al democrat-liberalilor bucureșteni, Adriean Videanu. Co-președintele USL, Victor Ponta, a fost întrebat luni dacă programul actual de guvernare al USL, diferă față de cel prezentat la preluarea guvernării. ”Practic sunt ideile pe care le-am lansat când eram în opoziție, o parte dintre ele
Ce crede Ponta despre numirea lui Videanu ca șef de campanie al ARD () [Corola-journal/Journalistic/41424_a_42749]
-
București, luni, acesta și secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, își vor depune, luni, la ora 15.00, la BEJ Alexandria, dosarele de candidatură pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie, în colegiul numărul 2. Pe locul rămas liber din colegiul bucureștean, după ce Crin Antonescu s-a răzgândit, va candida profesorul Daniel Barbu.
PDL a stabilit contracandidatul lui Antonescu, în Teleorman () [Corola-journal/Journalistic/41551_a_42876]
-
PDL. Mireille Rădoi, directorul BCU, numită în funcție în timpul mandatului de ministru al Educației al lui Daniel Funeriu, este fost membru al Organizației PDL București. Pentru lansarea programului de guvernare există însă și o variantă de rezervă: aula unei universități bucureștene. În cazul în care se va apela la această variantă, PDL va face prima propunere Universității din București (UB), al cărei rector este un apropiat al ARD. De altfel, Mircea Dumitru a fost prezent în urmă cu exact doi ani
PDL își lansează cu cântec candidații la Operă. Programul de guvernare, la BCU () [Corola-journal/Journalistic/41611_a_42936]
-
e semnată cu alt nume, după dizolvarea pseudonimului Victor Mincu. Numele prietenului lui Sebastian, Ștefan Enescu. Viața întâlnește temele literaturii, în figura omului pe care poți conta, punctual și echivoc. Lumea provinciei lui Sebastian, care poate fi, la fel de bine, lumea bucureșteană a unui sfârșit de etapă, se bizuie pe astfel de oameni. Pe discreția lor protectoare, sub tirul curiozității celorlalți. În felul lui, așa un om este șeful de gară, un mic afacerist local, călăuzit de prudență și de respectul formal
Orașul de provincie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3842_a_5167]