2,408 matches
-
rămâne aceiași. Se pregătește documentația de selecție a consultantului, pentru întocmirea specificațiilor tehnice ale mașinii de tâmplărie. Vizita 2. Supervizorul, care tocmai i-a înștiințat că le-a fost aprobată suplimentarea de grant, este solicitat să vină în comunitate. Deși bucureștean, jumătate din an o alocă supervizării proiectelor care le are prin Ardeal. După aprobarea rapidă de către monitorul de specialitate a vizitei sale, supervizorul ajuns în comunitate constată că beneficiarii au terminat selecția consultantului. Au fost mici greșeli, dar nu esențiale
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pictorii cei mai prolifici din ultimele două decenii ale regimului Ceaușescu nu a fost membru al PCR. * ** Ironie a istoriei, fiul lui Eugen Palade a fost arestat În noaptea de 21-22 decembrie 1989, din cauza participării sale la demonstrația spontană a bucureștenilor Împotriva regimului condus de același personaj pe care Îl elogiau reprezentările tatălui său. Începând din 22 decembrie 1989 (ziua În care, la ora 12.30, Ceaușeștii au abandonat Într-o manieră tragicomică sediul Comitetului Central), pictorul a fost destinatarul favorit
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
televizor, socrii preluând grija copiilor mei. Tresăream la fiecare anunț de la televizor și regretam că nu pot fi și eu în București, alături de zecile de mii de oameni, să particip la evenimentele de acolo și să strig și eu alături de bucureșteni: “Libertate te iubim, ori invingem ori murim!” Zilele următoare au fost poate cele mai uluitoare din viața mea. L-am văzut și auzit pe Victor Rebenciuc la televizor spunând “Crezul”. Nu mai crezusem că voi trăi să aud la televizor
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Mai bine haimana decât trădător Mai bine huligan decât dictator Mai bine golan decât activist Mai bine mort, decât comunist” cântec al cărui autor și interpret, s-au dus și ei printre îngeri. În fiecare seară strigam la fel ca bucureștenii: “Noi de- aicea nu plecăm, Nu plecăm acasă, Până nu ne-om câștiga, Libertatea noastră.” sau rugându- ne : “Vino, Doamne, Vino, Doamne, să vezi ce-a mai rămas din oameni...” Nu mi-aș fi imaginat că, după 22 de ani
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
bulevardului Republicii (fost Gheorghiu-Dej, înainte de revoluție) cu Calea Victoriei, la semaforul din această intersecție. Din acest afiș zâmbea sau chiar râdea fericit că din 10 decembrie își face televiziune. Când comentam afișul cu Oana, a intrat în vorbă cu noi un bucureștean care drăcuia și-l făcea în toate felurile și pe el și pe Băsescu. Am avut aceeași senzație ca și la Cluj, când am mers la Conferința Națională de Biofizică în 2009. Atunci șoferul de taxi care ne-a dus
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
la hotel ne-a anunțat că a căzut guvernul Boc și că se bucură clujenii că au scăpat de el. Că toată lumea îl înjură pe Boc, că-i face de râs pe ardeleni la București. La fel îl înjurau bucureștenii acum pe Băsescu și pe Radu Moraru. Și eu cred, ca și bucureșteanul de la semafor, că este unul dintre ziariștii care, (mai nou emisiunea lui are ca fond muzical muzica lui Enescu, la fel cu Europa liberă) după ce nu va
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
bucură clujenii că au scăpat de el. Că toată lumea îl înjură pe Boc, că-i face de râs pe ardeleni la București. La fel îl înjurau bucureștenii acum pe Băsescu și pe Radu Moraru. Și eu cred, ca și bucureșteanul de la semafor, că este unul dintre ziariștii care, (mai nou emisiunea lui are ca fond muzical muzica lui Enescu, la fel cu Europa liberă) după ce nu va mai fi Băsescu, va mai fi doar un neica nimeni, ce merită să
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
al său, Ana, explicând (ca un autoportret perfect) însăși devenirea acestui cineast unul dintre creatorii de vârf ai cinemaului românesc. (Jon Gostin) 1994 STEAUA FĂRĂ NUME Mihail Sebastian Teatrul Național București Claudiu Bleonț Miroiu și Carmen Galin Mona Spectacolul Naționalului bucureștean cu Steaua fără nume, de Mihail Sebastian, în regia lui Alexa Visarion, la 50 de ani de la premieră, reușește din primele clipe să risipească și scepticismul și prejudecățile ce situează textul în zona conflictelor desuete, a dulcegăriilor și sentimentalismelor ieftine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mimări, simulacre, jocuri teatrale de la spiritul de luptă, cunoașterea nu este făcută pentru a tranșa și nu este "mereu ceva care vizează, în mod răutăcios, insidios și agresiv, indivizi, lucruri, situații"190 decât în cazul unor vestiți universitari (timișoreni și bucureșteni). Această lume răutăcioasă, insidioasă, nihilistă, profund înrădăcinată în mediul universitar postdecembrist, nu are nicio valență epistemologică. Ceea ce face să existe o luptă în istorie și prin istoria scrisă sunt, mai degrabă, intențiile conferite cunoașterilor, înregimentarea acestor cunoașteri în partizanate și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
facerea lumii (2000), Cîteva gînduri despre muzeu, cantități, materialitate și încrucișare/Dosar sentimental (2000), Talmeș balmeș de etnologie și multe altele/Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor (2001), Arca lui Noe. între neolitic și Coca-Cola (2003), Anii ’80 și bucureștenii (2003), Vagabondage dans les Balkans (2003) etc. Carmen Mihalache (Huluță), n. 1969, este etnolog și din 1996 lucrează la Muzeul Țăranului Român din București. A publicat articole și studii de etnologie, istorie orală sau folclor în presa culturală și în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și previzibil. Este diferența dintre restaurantul Capșa și o cantină muncitorească". Just! Ironia soartei e că dramaturgul mînca la Capșa, deși scria pentru cei de la cantină... * Un reportaj tv. își propune (ori are sarcină) să reabiliteze contestata montare a Naționalului bucureștean cu Scrisoarea pierdută; după ce ni se spune să nu cumva să pierdem acest eveniment cultural, sînt intervievați actorii din rolurile principale; Tania Popa, interpreta doamnei Trahanache, mărturisește zîmbind și chiar chicotind (cum îi e felul): Ce , mă gîndeam eu la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cel mai iubit al poporului să facă o vizită de lucru în Galați! Iar patru inși care se bălăngăneau pe strada principală, vorbind tare și făcînd glume dubioase, nu prezentau încredere! După o oră, am fost eliberați și, noi doi, bucureștenii, duși la gară de un echipaj specializat. Interesante amintiri! Ar mai fi ceva de adăugat? A, da! Drumul, peste doar cîteva luni (ani) avea să mi se intersecteze, serios, marcant, profesional și nu numai, cu cel puțin cinci persoane întîlnite
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
tumultul carnavalesc, la zgomotele mulțimii. Situația propune, narativ vorbind, insolitarea personajului în mijlocul celorlați. Faptul este anticipat cu economie, în incipitul schiței: "Toată noaptea trecută moțăisem ghemuit în unghiul unui vagon de clasa a doua, înghesuit de o companie veselă de bucureșteni cari se-ntorceau de la o expoziție un potop de impresii și amintiri..." E, să zicem, continuat de senzația personajului că diferența se amplifică: "Sosirea mea produce senzație. Toți ochii se pironesc asupră-mi. Opresc o cameră și stau la o
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mai lucra nimic serios întro țară de mofturi, unde nu se încurajează arta și literatura adevărată. De aceea și pusese de gând să părăsească acest Orient incult și să se exileze de bună voie în Occidentul luminal - la Kecikemet. Singurul bucureștean care s-a alipit la fosta „Junime“ literară din Iași - rara avis, gâscă rară. În politică, lipsă totală de principii, totuși o extremă consecvență: votează regulat cu opoziția, deși îi este totdeauna antipatică. Posedă secretul de a-și câștiga vrăjmași
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de ceva timp în capitală se prezintă ca fiind „de aici“, chiar dacă originea lor este cu totul alta. De pildă, un cuplu venit special în București pentru a divorța, și stabilit în mahalaua Biserica Albă, se prezintă în jalbă ca bucureștean și partenerii nu pomenesc nimic, într-o primă fază, despre originea lor. Abia când li se cer mărturii care să le susțină acuzațiile, soții precizează că locuiesc în mahala numai de o săptămână și că „traiul“ lor ar fi mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unde procesul i-a surprins. În aceeași situație se află și soții plecați de acasă în căutarea unui loc de muncă și care din moment ce s-au stabilit într-una din mahalalese consideră ca aparținând locului, iar la tribunal se declară bucureșteni intrând în contradicție cu partenerii care declară o altă locuință și implicit un alt spațiu geografic. Această lipsă de precizie creează firește o serie de neajunsuri, unul dintre ele ar fi imposibilitatea de a stabili cu exactitate raportul dintre rural
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un profesionist al deplasării călare, precum haiducii lui Panait Istrati sau cei din alte povești de gen. Chiar orășeni ca Felix și Otilia știu să călărească pe cai. O copilă de boieri ieșeni, din Iubim de Octav Dessila, dă clasă bucureștenilor, cîștigînd repetat curse de cai pe hipodromul Capitalei. Idealul unui copil de burghezi la 1900 e să devină maior de roșiori, cavalerist deci, și își anticipează cariera șarjînd asupra slujnicei care prepară cafeaua. La balurile garnizoanelor, roșiorii sînt vînați cu
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
pentru puterea absolută se ascute ca briciul Cu siguranță că „vizita” tov-ului Dimitrev a fost foarte eficientă de vreme ce atacurile furibunde ale membrilor organizației UTC Vaslui se întețesc. La mijloc poate fi vorba și de un eventual ultimatum pe care „seniorul” bucureștean l-a dat activiștilor locali deoarece, cu o viteză fantastică (mult mai utilă unui scop lucrativ adevărat), uteciștii au luat cu asalt lumea satului. Așa cum arătam în episodul trecut, vârful de lance îl reprezenta românii din motivele pe care le-
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
luna iunie 1909, prin intermediul celor mai importante ziare de anunțuri din România, administrația băcăuană a făcut publică invitația de participare la licitația din 18 august, privind antrepriza lucrărilor de canalizare și alimentare cu apă. Aceasta a fost câștigată de inginerul bucureștean I. Motzoi, cu un scăzământ de 12,85 lei la 100, sub devizul inițial de 1.020.000 lei. Pe lângă oferta mai avantajoasă, consilierii locali au luat în calcul și experiența acestuia de până atunci: I. Motzoi executase lucrări similare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vara anului 1930 - primul film vorbitor ce a rulat aici a fost producția în limba germană „Atlantic” -, în vreme ce sala „Clasic” se va transforma, începând cu luna mai a anului 1931, în „cinematograful sonor clasa I <<Capitol>>” - cu un nou administrator, bucureșteanul Ioan Vartolomeu. Cu totul diferit a fost destinul cinematografului „Victoria”. Fidel ecranizărilor fără sunet, acesta avea să dispară total din paginile de reclamă ale ziarelor locale din anii ’30 - printre ultimele filme care au rulat aici s-a aflat și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pentru repatriere”. l. Case la Bârlad pentru prea „scumpii” noștri tovarăși aliați Se pare că nici așa-zisa „casă a oștirii sovietice”, aceea cu paturi suprapuse din cherestea de brad, nu mai era suficientă ca spațiu de cazare de vreme ce superiorii bucureșteni (puși la oala sub presiune bolșevică a lui Malinovski sau Vinogradov care se sprijineau pe articolul 3 al Convenției de Armistițiu) trimiteau subordonaților militari sau civili de la Bârlad, ordine disperate de asigurare a confortului ocupanților de la Răsărit numiți de către trădătorii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
clădiri din Scenă lugubră: un excavator sapă gropi pentru morții revoltei bucureștene acest documentar sunt tot din zona televiziunii. S-a consumat muniție cât pentru un război, dar nu se vrea a ști cine în cine a tras. e. „Războiul” bucureștean al unității militare 01247 din Galați Spre norocul meu, am aflat că în Vaslui locuiesc doi cetățeni care în perioada „revoluției” își satisfăceau stagiul militar obligatoriu la unitatea citată mai sus. Amândoi fuseseră încorporați la data de 20 septembrie 1989
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
autodefinire. Ion Luca se percepea ca și eroul eponim al nuvelei fantastice Kir Ianulea ca fiind "sămînță de idriot, doritor de alte orizonturi", imposibil de fixat intr-un clișeu al specificului imuabil: "eu cu sufletul sunt mai mult ieșan decît bucureștean, deși de fel sunt ploieștean". S-ar putea recunoaște aici o suspendare a eredității simțită ca încorsetare a personalității dornică de permanentă relaționare amicală în sincronia existenței: "nu știi ce plăcere-mi fac în exilul meu rîndurile prietenești" scria in
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pe care "o voi cultiva în speranța unui testament", deși "pontul cu babele e ceva mai dificil decît cu tinerele, sînt mult mai rutinate." În postura de narator din celebrul său roman, Mateiu alătură și alte mărturisiri ce configurează crailicul bucureștean: "De o lună, pe tăcute și nerăsuflate, cu nădejde și temei, o dusesem într-o băutură, un crailic, un joc" căci "năzuisem să aflu într-o viață de stricăciune uitarea"; întors "la Berlin acasă", "după un surghiun de doi ani
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
fi semnat și el acel Protocol al unui club Matei Caragiale propus de Ion Barbu: "Cartea Crailor la fila cea mai turbure o deschid: Acolo, ca de cutremur, saltă slova mateină..." Același, propune o împăcare a celor doi in aeternum: "Bucureșteni, raiale, salutar bătute de părintele acestui om, la singurele voastre părți simțitoare pentru păcatele de somn, prostie și îmbuibare, nu purtați vrăjmășie fiului!" BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Marin Bucur, I. L. Caragiale Lumea operei, Paralela 45, f.a. Ion Bulei, Atunci cînd veacul se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]