4,943 matches
-
699 km2, o populație de 42 970 de locuitori și cuprindea o comună urbană (Babadag) și 24 de comune rurale 781. Conform recensământului realizat în anul 1879 de către ministerul de Interne, în plasa Babadag locuiau 2 565 de familii de bulgari, din care: 7 în comuna Alibeikioi, 97 în Armutlia, 170 în orașul Babadag, 199 în comuna Bașkioi, 218 la Beidaut, 198 la Canlî-Bugeac, 201 la Casimcea, 163 în comuna Congaz, 156 la Caranasuf, 242 la Ciamurlia de Sus, 159 la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, în comuna Alibeikioi erau: 154 de case, 45 de bordeie, 2 cârciumi, 12 mori și 16 fântâni. Populația comunei era alcătuită din: 102 români, 618 găgăuzi, 150 turci, 58 tătari, 22 țigani, 14 greci, 12 bulgari, 3 ruși și un armean, totalizând 997 de locuitori 785. Dintre aceștia: 203 erau bărbați, 204 femei și 590 erau copii. Comuna Armutli era formată din satele Armutli și Camber așezate în bazinul inferior al râului Taița, la 10 km
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
29 iulie, de Sfântul Ilie, în satul Camber se organiza un bâlci "la care se adună lume din satele învecinate"787. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația comunei era de 1 123 de locuitori, din care: 317 români, 700 bulgari, 44 tătari, 32 turci, 20 găgăuzi 788. Dintre aceștia: 222 erau bărbați, 214 femei și 687 copii. Comuna Atmagea era așezată la 30 km nord-vest de orașul Babadag și la 45 km sud-vest de orașul Tulcea, în mijlocul pădurilor, la circa
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de băieți și alta de fete, fiecare cu câte doi institutori. În oraș mai erau o școală bulgară și una armeană 793. Populația orașului, în aceeași perioadă, era de 3 345 de locuitori, din care: 984 erau români, 1 108 bulgari, 368 turci, 258 evrei, 236 armeni, 103 greci, 104 ruși, 91 găgăuzi, 24 germani, 22 albanezi. Dintre aceștia, 715 erau bărbați, 754 femei și 1 880 copii 794. Babadagul era legat de Constanța și Tulcea printr-o șosea națională, dar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fusese construită încă din anul 1870 biserica cu hramul "Buna Vestire". În același sat exista și o geamie unde slujea un imam. Populația comunei Caranasuf era, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de 904 locuitori, cea mai mare parte fiind bulgari 801. Comuna Casapkioi era situată pe malul vestic al lacurilor Zmeica și Sinoe, la 65 km de orașul Tulcea și la 29 km de Babadag, fiind compusă din satele Casapkioi, denumire care în limba turcă însemna "satul măcelarilor", și Sariurt
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost construită în anul 1899. Sediul primăriei comunei se afla în satul Casapkioi și fusese construit în anul 1882802. Populația comunei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era de 1 269 de locuitori, cei mai numeroși dintre aceștia fiind bulgarii 803. Comuna Casâmcea [Casimcea, n.n.] era așezată pe valea râului Casimcea cuprinzând cătunele: Alifacî, Caceamac, Casâmcea, Ceaușkioi și Kiuciuk-kioi. Se învecina la nord cu localitatea Slava Rusă, la est cu Beidaut și Ciamurli de Sus, iar la vest cu localitățile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și Turbencea, care însă au fost în mare parte distruse de către un incendiu puternic, fapt ce i-a determinat pe localnici să le părăsească 805. Populația comunei Casimcea era de 2 564 de locuitori, din care: 1 710 români, 381 bulgari, 329 tătari, 84 turci, 36 găgăuzi, 11 armeni 806. Comuna Ciamurli de Jos era situată la 18 km sud de Babadag și se compunea din satele Ciamurli, denumire care în limba turcă înseamnă "nămoloasa", și Caugagi, denumire care în limba
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în anul 1897 de către locuitori. Aici preda un învățător, școala având 57 de elevi. Comuna era situată pe șoseaua ce făcea legătura între orașele Babadag și Constanța. Populația comunei era de 1 064 de locuitori, în cea mai mare parte bulgari 807. Comuna Ciamurli de Sus era situată la 19 km sud-vest de orașul Babadag. Se învecina la nord cu Slava Rusă, la est cu Ciamurli de Jos, spre sud cu localitatea Beidaut, iar spre vest cu localitatea Calfa din județul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sud cu localitatea Beidaut, iar spre vest cu localitatea Calfa din județul Constanța. Până în anul 1855 cea mai mare parte a locuitorilor erau cazaci zaporojeni. După încheierea războiului Crimeii (1856) cazacii au emigrat în Rusia, locul lor fiind luat de către bulgari 808. Comuna Ciamurli de Sus cuprindea satele: Ciamurli de Sus, Camena, Eski-Baba, Hagi-Omer și Testemel. Acestea grupau: 385 de case, 6 bordeie, 4 prăvălii, 34 de mori și 170 de fântâni. În urma războiului din anii 1877-1878 o mare parte a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o geamie unde slujea un imam. Sediul primăriei comunei se afla în satul Ciamurli de Sus și a fost construit în anul 1883809. Populația comunei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era de 2 329 de locuitori, în mare parte bulgari 810. Ciucurova era o comună rurală situată la 16 km nord-vest de orașul Babadag, locuită, în cea mai mare parte, de către bulgari. Numele său a derivat dintr-un termen rusesc însemnând "groapă". Spre nord și nord-vest se învecina cu comuna
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1883809. Populația comunei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era de 2 329 de locuitori, în mare parte bulgari 810. Ciucurova era o comună rurală situată la 16 km nord-vest de orașul Babadag, locuită, în cea mai mare parte, de către bulgari. Numele său a derivat dintr-un termen rusesc însemnând "groapă". Spre nord și nord-vest se învecina cu comuna Atmagea, spre vest cu comuna Topolog din județul Constanța, spre sud și est cu comuna Slava Rusă, iar spre nord-est cu comuna
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
germani. Satul Inan-Ceșme, al cărui nume provine din termenii turcești "inan", însemnând "credință", și "ceșme", însemnând "fântână", a fost întemeiat tot de către tătari. În cursul războiului din anii 1877-1878 satul a fost părăsit de către turci și tătari, fiind devastat de către bulgari. În satul Tariverde se afla în anul 1879 conacul lui Ali Bey, "cel mai mare proprietar de moșie din județul Tulcea"813. Tariverde era situat la 2 km de satul Cogealac, fiind traversat de către șoseaua Babadag-Constanța. După 1878 atât Tariverde
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
exista câte o casă de rugăciune a locuitorilor germani, în timp ce, în satul Cogealac exista și o geamie. Populația comunei Cogealac era, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de circa 2 400 de locuitori. Dintre aceștia: 1 439 erau germani, 804 bulgari, 151 români, 48 tătari și 34 evrei 814. Comuna Congaz era situată pe valea râului Telița, la 12 km nord de Babadag și cuprindea satele: Hagilar, Satul Nou și Congaz. Se învecina spre nord cu comuna Cataloi, spre est cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
3 învățători și 168 de elevi. În anul 1898 a fost construită în Satul Nou o clădire nouă pentru școală. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația comunei Congaz era de 2 162 de locuitori dintre care: 1 679 erau bulgari, 426 români, 46 țigani și 11 evrei 816. În comună existau 441 de familii având un număr de 1 267 de copii 817. Localitatea Enisala era așezată între lacurile Babadag și Razem, la 6 km est de orașul Babadag, și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
al lacului Golovița, la 20 de km de orașul Babadag. Se învecina la nord cu Enisala și Caramankioi, la vest cu localitatea Canlî-Bugeac, iar la est cu Marea Neagră. Cei mai numeroși locuitori erau lipovenii, dar aici trăiau și: ruși, tătari, bulgari și români. Ocupația principală a locuitorilor era pescuitul. Existau numeroase cherhanale, Jurilovca fiind, la sfârșitul secolului al XIX-lea, "un centru foarte important de export al icrelor negre și al peștelui afumat"820. În aceeași perioadă, Jurilovca avea: 416 case
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ca sediu al primăriei comunei. Exista și o școală pentru copiii lipovenilor din localitate. Populația comunei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era de 1 941 de locuitori, din care: 1 828 de lipoveni, 61 români, 17 tătari și 5 bulgari 821. Comuna Nalbant cuprindea satele Nalbant și Testemel, fiind așezată pe valea pârâului Telița, la 20 de km nord-vest de Babadag. Se învecina la nord cu localitatea Telița, la sud cu Armutlia și Bașkioi, la vest cu Alibeikioi, iar la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
școală din comună a fost construită în anul 1882 de către locuitori. Aceasta avea un învățător și era frecventată de către 69 de elevi. Populația comunei era, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de 928 de locuitori, din care: 543 români, 339 bulgari, 21 găgăuzi 822. Comuna Ortakioi era situată la 26 km de Babadag, fiind traversată de șoseaua Babadag-Măcin. Se învecina la nord cu Balabancea, la est cu Alibeikioi, la vest cu localitatea Cârjelari, la sud cu Atmagea și cuprindea satele Ortakioi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în satul Slava Rusă un sediu pentru primăria comunei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația comunei Slava Rusă era de 2 487 de locuitori, din care: 1 303 lipoveni popovi, 515 lipoveni bez-popovi, 201 români, 28 evrei și 23 bulgari 829. Comuna Toxof era așezată pe valea râului Casimcea, 43 km sud-vest de Babadag și nord-est de Constanța, și la 10 km est de Cogealac. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea: 499 de case, 31 de bordeie, 5
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
copiii turci. În anul 1882 a fost construită în satul Toxof o clădire nouă ca sediu al primăriei comunei. Populația comunei era, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de 2 807 locuitori, dintre care: 936 erau români, 748 turci, 644 bulgari, 306 germani și 150 tătari 830. Comuna Zebil era așezată pe malul nordic al lacului Babadag, la 6 km de Babadag și la 28 km de orașul Tulcea. Aceasta era compusă dintr-un singur sat unde exista o biserică având
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea: 165 de case, două bordeie, o prăvălie, 19 mori și 38 de fântâni 831. Populația comunei, în aceeași perioadă, era de aproximativ 1 100 de locuitori, dintre care: 773 erau români, 280 bulgari, iar 28 ruși832. Ocolul Măcin avea o suprafață de 1 346 km2 fiind situat în nord-vestul Dobrogei. Avea reședința în orașul Măcin și cuprindea comunele: Balabancea, Carcaliu, Cârjelari, Cerna, Cuium-Punar, Greci, Isaccea, Jijila, Luncavița, Pecineaga, Pisica, Satul Nou, Turcoaia și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
orașul Isaccea se realiza printr-o șosea județeană. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația orașului Măcin era de 4 064 de locuitori, din care 2 615 erau români 840. Alături de majoritatea românească, la Măcin locuiau: 645 de turci, 395 bulgari, 107 evrei, 88 greci și 54 tătari 841. Orașul Isaccea era așezat pe malul Dunării, în apropierea importantului vad de la Oblucița, intens utilizat de către otomani în Evul Mediu pentru incursiunile lor în nordul fluviului. Situată la 35 km de Tulcea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
21 de fântâni 845. Isaccea era legată de Tulcea și Măcin printr-o șosea națională. Populația orașului, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era de 3 287 de locuitori, dintre care: 1 399 erau români, 675 turci, 555 ruși, 229 bulgari, 129 greci și 104 evrei 846. În apropierea orașului Isaccea se afla mănăstirea Cocoș, fondată în anul 1842 de către arhimandritul Visarion, originar din Făgăraș. Acesta, ajutat de către ucenicii Gherontie și Isaia au cumpărat, în anul 1835, terenul pe care a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Cârjelari avea: 287 de case, 65 de bordeie, 4 prăvălii și 24 de fântâni. Populația comunei era de circa 1 800 de locuitori, din care 1 364 erau români. Alături de aceștia trăiau: 133 de țigani, 106 tătari, 101 turci, 87 bulgari și 8 ruși871. Dintre locuitorii comunei, 381 erau bărbați, 385 femei și 1 033 copii 872. În satul Cârjelari, dintr-un total de 851 de locuitori, 669 erau români și 41 bulgari 873. Comuna Cerna era așezată pe valea râului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
133 de țigani, 106 tătari, 101 turci, 87 bulgari și 8 ruși871. Dintre locuitorii comunei, 381 erau bărbați, 385 femei și 1 033 copii 872. În satul Cârjelari, dintr-un total de 851 de locuitori, 669 erau români și 41 bulgari 873. Comuna Cerna era așezată pe valea râului Cerna, la 25 km de orașul Măcin. Se compunea din satele Cerna și Piatra Roșie și se învecina cu localitatea Greci, spre nord, cu Balabancea, spre est, cu satul Ac-Punar, aparținând comunei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
XIX-lea, comuna Greci avea: 339 de case, 3 bordeie, un han, 8 prăvălii, 3 mori și 31 de fântâni 882. Populația comunei era de 1 806 de locuitori, din care: 1 365 erau români, 168 greci, 111 italieni, 82 bulgari și 10 greci 883. Comuna Jijila era așezată pe valea părăului Jijila, la 6 km nord de orașul Măcin și cuprindea un singur sat. Se învecina spre nord cu localitatea Văcăreni, spre sud și sud-vest, cu orașul Măcin, cu localitatea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]