7,603 matches
-
germană declară completul ei dezinteres în legătură cu această zonă.19 Aceste acorduri politice erau însoțite de o serie de aranjamente economice care îi asigurau Germaniei materiile prime de care avea nevoie pentru a porni războiul. Articolele achiziționate de germani includeau cherestea, bumbac, cereale, fosfați, platină, blănuri și petrol. În schimb, Germania trimitea mașini, instalații industriale, mașini-unelte și armament, inclusiv avioane, proiecte de tancuri, patente pentru materiale de război și alte articole similare. Întrucît industria germană era tot mai mult orientată spre producția
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Germaniei, ca, de exemplu: 1.000.000 tone de furaje pentru vite și legume, în valoare de 120 milioane de mărci germane; 900.000 tone de ulei mineral în valoare de aproximativ 115 milioane mărci germane; 100.000 tone de bumbac în valoare de aproximativ 90 de milioane de mărci germane; 500.000 tone de fosfați; 100.000 tone de minereuri de crom; 500.000 tone de minereu de fier; 300.000 tone de deșeuri de fier și fontă; 2.400
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
scop. Deși realizarea aceasta era importantă, ea însemna totodată că exista mai puțin pămînt disponibil pentru recoltele menite exportului, atît de importante pentru balanța de plăți a Greciei. Ca și în anii anteriori, acestea erau în primul rînd tot tutunul, bumbacul și fructele proaspete și uscate. La mijlocul anilor '60, produsele acestea reprezentau 51 % din valoarea totală a exporturilor grecești.4 Pe lîngă îmbunătățirile din agricultură au fost făcute progrese și în alte sectoare ale economiei. Markenizis a fost numit la Ministerul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de vedere militar, cruciada a întreținut, cu toate acestea, două secole de fructuoase contacte între Orient și Occident. Pelerini și negustori au adus din Asia Mică și Pămîntul Sfînt gustul pentru stofe și obiecte prețioase, practica unor noi culturi (orez, bumbac, fructe exotice) și cunoașterea unor noi tehnici: cîrma de etambot, busola, numerația. Moravurile ele însele vor fi ușor schimbate, gustul luxului, al hainelor scumpe, al vieții ușoare luînd locul austerității și durității existenței feudale. Reconquista și Cruciada au distrus cu
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
oțel, cocs, cupru brut, cupru rafinat, plumb, zinc, aluminiu, staniu, tractoare, autoturisme, nave, aparate radio, televizoare, rafinării de petrol, benzină, uleiuri ușoare, uleiuri grele, acid sulfuric, acid azotic, sodă caustică, îngrășăminte azotoase, superfosfați, cauciuc sintetic, cherestea, celuloză, ciment, fibre de bumbac, țesături de bumbac, fire de lână, țigarete, bere, vin, brânzeturi. Resurse minerale: huilă, lignit, petrol, gaze naturale, minereu de fier (locul II pe glob), mangan, nichel, titan, tungsten, cupru, magneziu, aur, argint, uraniu, stibiu, sulf, ardezie. Are multe specii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
brut, cupru rafinat, plumb, zinc, aluminiu, staniu, tractoare, autoturisme, nave, aparate radio, televizoare, rafinării de petrol, benzină, uleiuri ușoare, uleiuri grele, acid sulfuric, acid azotic, sodă caustică, îngrășăminte azotoase, superfosfați, cauciuc sintetic, cherestea, celuloză, ciment, fibre de bumbac, țesături de bumbac, fire de lână, țigarete, bere, vin, brânzeturi. Resurse minerale: huilă, lignit, petrol, gaze naturale, minereu de fier (locul II pe glob), mangan, nichel, titan, tungsten, cupru, magneziu, aur, argint, uraniu, stibiu, sulf, ardezie. Are multe specii de animale și plante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
activitatea financiară dețin un rol important în economia libaneză; rețeaua de transport este relativ bine dezvoltată, după războiul civil. Resurse minerale: minereu de fier, roci fosfatice, sare etc. Produse industriale: energie electrică, hidroenergie, benzină, uleiuri ușoare, uleiuri grele, fire de bumbac, ciment, fire de lână, fire de iută, țigarete, tutun, carne, lapte, unt, ulei de măsline, zahăr, vin. Resurse agricole: grâu, orez, sfeclă de zahăr, tutun, susan, arahide, smochine, portocale, mandarine, curmale, banane, lămâi etc. Comerț exterior export: metale prețioase prelucrate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
etc. Comerț exterior export: metale prețioase prelucrate, produse vegetale, produse animaliere; import: autovehicule, animale, vii, cereale. Țara a fost afectată de criza financiară începută în 2007. Relații comerciale (mil. lei valută ) 1975: 462,6 din care 78,6 la export (bumbac, piei crude, citrice ș.a.); 384,0 la import (motoare electrice, îngrășăminte, anvelope, plăci fibrolemnoase și aglomerate, cherestea ș.a.). Dinamica comerțului exterior (mil. lei valută) 1960-1970: 39,7 (2,4 export și 37,3 import din România); 1970: 114,4 (9
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
20% din P.N.B. industriei, fiind concentrată în Damasc, Alep, Hama și Homs). Principalele culturi sunt orzul și grâul (1/3 din suprafața cultivată); după 1989 a apărut și un sector particular dinamic în industria prelucrătoare și asigură 20% din P.N.B.; bumbacul, important articol de export, se situează pe locul 2 după petrol. În ultimii ani s-a redresat balanța comercială, devenind excedentară. Relațiile româno-siriene Încă din Evul Mediu, mărfurile aduse din Orient erau căutate (haine scumpe de mătase, pânze și arme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
reprezentanțe comerciale; România a acordat atunci Siriei un ajutor tehnic de 300.000 de dolari; România exporta în Siria utilaje și mașini-unelte, tractoare, instalații de foraj, material rulant, coloranți și lacuri, produse chimice și farmaceutice, produse din lemn, hârtie, cartoane, bumbac, piei brute, cânepă, uleiuri etc. România a deschis, în același an, o reprezentanță comercială (1956). O dezvoltare considerabilă au înregistrat și relațiile culturale. Astfel, numeroase personalități culturale au efectuat vizite în România și Siria, în anul 1957 s-a tradus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
zăcământ de fosfați; la 11 iunie 1968, a fost semnat la Damasc un acord de cooperare economică și tehnico-economică. În 1975, volumul schimburilor comerciale era de 402,5 milioane lei valută, din care 96,6 la export (concentrat de apatită, bumbac, țesături de bumbac ș.a.) și 305,9 la import (utilaj petrolier, plăci fibrolemnoase, cherestea ș.a.); dinamica comerțului exterior al Siriei în milioane lei valută pentru perioada 1960-1970 se prezenta astfel: 15,7 (5,0 export și 10,7 import) ; 23
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
la 11 iunie 1968, a fost semnat la Damasc un acord de cooperare economică și tehnico-economică. În 1975, volumul schimburilor comerciale era de 402,5 milioane lei valută, din care 96,6 la export (concentrat de apatită, bumbac, țesături de bumbac ș.a.) și 305,9 la import (utilaj petrolier, plăci fibrolemnoase, cherestea ș.a.); dinamica comerțului exterior al Siriei în milioane lei valută pentru perioada 1960-1970 se prezenta astfel: 15,7 (5,0 export și 10,7 import) ; 23,9 (5,8
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cooperare economică și tehnică, la 19 octombrie 1972, și un Acord de credit comercial, la aceeași dată, în cadrul unui credit oferit de România pentru instalații complexe, echipamente, mașini și utilaje; Siria urma să returneze creditul prin mărfuri ale exportului curent: bumbac, fosfați și alte mărfuri siriene, precum și prin alte produse ale obiectivelor industriale, ce vor fi realizate prin cooperare. În afara celor menționate mai sus, principalele instrumente bilaterale (cadrul juridic) urmează: La nivel înalt: vizita oficială a președintelui Consiliului de Stat, Nicolae
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
exportator mondial de fosfați naturali, pirite, plumb, mangan, minereu de fier ș.a.; au fost descoperite zăcăminte importante de petrol și mai ales gaze naturale. Resurse agricole: grâu, porumb, orz, orez, sorg, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr, tutun, ceai, floarea-soarelui, bumbac, plută ș.a. Resurse naturale: fosfați, baritină, sare, zinc. Relații internaționale: Marocul are relații diplomatice cu circa 100 de state. Relațiile Marocului cu România Miron Costin, Grigore Ureche și Dimitrie Cantemir au furnizat, în lucrările lor, informații despre meleagurile africane, între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
vorbesc limbile regionale: moore, dioula. Sistem politic: republică prezidențială. Capitala este orașul Ouagadougou, proclamat cu acest statut în 1960, este cea mai mare așezare urbană a țării, centru administrativ, cultural și economic și principal centru industrial, având fabrici pentru: egrenarea bumbacului, textile, confecții, încălțăminte, decorticarea orezului, ulei de arahide ș.a.; este situată în partea centrală a țării, pe platoul Mossi, la o altitudine de 302 m; proclamată reședință administrativă a Coloniei (1919-1932); alte orașe: Bobo, Dioulasso, Kondougou și Bafora. Scurtă istorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în realizarea exporturilor și importurilor. Economia: țară în curs de dezvoltare, bazată pe agricultură, creșterea extensivă a animalelor (caprine, ovine), bovine care asigură cca. 1/2 din venituri și aproape 1/2 din exporturi; prelucrarea unor materii prime agricole: egrenarea bumbacului, țesături de bumbac, produse alimentare, încălțăminte din cauciuc ș.a. Produse industriale: energie electrică, cherestea, fire de bumbac, țesături de bumbac; la comerțul exterior: animale, piei și pelicule, carne, țesături, automobile, turism etc. Volta Superioară avea un venit pe cap de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și importurilor. Economia: țară în curs de dezvoltare, bazată pe agricultură, creșterea extensivă a animalelor (caprine, ovine), bovine care asigură cca. 1/2 din venituri și aproape 1/2 din exporturi; prelucrarea unor materii prime agricole: egrenarea bumbacului, țesături de bumbac, produse alimentare, încălțăminte din cauciuc ș.a. Produse industriale: energie electrică, cherestea, fire de bumbac, țesături de bumbac; la comerțul exterior: animale, piei și pelicule, carne, țesături, automobile, turism etc. Volta Superioară avea un venit pe cap de locuitor de 80
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
animalelor (caprine, ovine), bovine care asigură cca. 1/2 din venituri și aproape 1/2 din exporturi; prelucrarea unor materii prime agricole: egrenarea bumbacului, țesături de bumbac, produse alimentare, încălțăminte din cauciuc ș.a. Produse industriale: energie electrică, cherestea, fire de bumbac, țesături de bumbac; la comerțul exterior: animale, piei și pelicule, carne, țesături, automobile, turism etc. Volta Superioară avea un venit pe cap de locuitor de 80 dolari S.U.A. pe cap de locuitor în anul 1974; este membră a numeroase organizații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
bovine care asigură cca. 1/2 din venituri și aproape 1/2 din exporturi; prelucrarea unor materii prime agricole: egrenarea bumbacului, țesături de bumbac, produse alimentare, încălțăminte din cauciuc ș.a. Produse industriale: energie electrică, cherestea, fire de bumbac, țesături de bumbac; la comerțul exterior: animale, piei și pelicule, carne, țesături, automobile, turism etc. Volta Superioară avea un venit pe cap de locuitor de 80 dolari S.U.A. pe cap de locuitor în anul 1974; este membră a numeroase organizații internaționale și are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
domeniile: construcțiilor de mașini, transporturi, industria minieră și agricultură, proiecte nefinalizate din lipsa mijloacelor financiare. În anul 2010, exporturile românești în Burkina Faso s-au cifrat la suma de 4,3 milioane dolari S.U.A. La importurile românești din Burkina Faso, se remarcă bumbac și materie primă pentru pielărie. Din anul 1998, Burkina Faso s-a angajat într-o privatizare treptată a întreprinderilor de stat, iar în 2004 și-a revizuit investițiile pentru a atrage investiții străine. În 2010, principala sursă de venit a devenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și să definească posibilități de import-export sunt: industria, agricultura, transporturile, finanțe-bănci, asigurări și, de asemenea, cercetare-proiectare, resurse umane, acestea din urmă având cel mai mare potențial; bunurile alimentare și industriale de consum oferă, de asemenea, posibilități semnificative (mobilă, țesături din bumbac, confecții și tricotaje, covoare, încălțăminte ș.a.). Multe capacități menționate din domeniile respective ar fi modernizate și repuse în funcțiune în termen scurt și cu cheltuieli relativ minime. Rusia ar putea acționa pentru reactivarea unor capacități din România ca: filaturi, țesături
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de Călătorie prin lumea largă sau informații despre lumea veche și nouă, prezentând date și elemente prețioase, între care unele referitoare la Cuba. Era prezentată o descriere geografică a Cubei (suprafața insulei, numărul locuitorilor, produsele principale ale țării cafea, zahăr, bumbac, tutun etc.)93. Unii oameni de știință români au călătorit în Cuba, printre care și inginerul român Iuliu Popper (1857-1893), căruia i se încredințase alcătuirea planului de sistematizare a orașului și portului Havana 94. Gregorie Stefănescu, savant de renume mondial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de sorginte asiatică. Economia Peru este bazată pe industria minieră și agricultură; dispune de bogate și variate resurse minerale, dintre care mai bine valorificate sunt: argintul (locul 2 pe glob), cuprul (unul din principalii exportatori mondiali), zincul, aurul; se cultivă bumbac, orez, trestie de zahăr, porumb (baza alimentației populației); până în anul 1972, Peru a deținut supremația mondială în domeniul pescuitului (cea mai dezvoltată industrie a făinii de pește). Relațiile României cu Republica Peru Evenimentul epocal al descoperirii Americii în 1492 a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
din fontă, fier și oțel, produse minerale (minereuri, zgură și cenușă), produse chimice organice și anorganice, mașini, aparate și echipamente electrice, produse alimentare (vin), îngrășăminte pentru agricultură, uleiuri minerale. Importurile sunt constituite din făină de pește, cafea, ceai și condimente; bumbac, lână, păr de animale, extracte tananți sau coloranți, preparate din carne, pește sau crustacee, fructe, minereuri, citrice. Investiții directe. La 31 decembrie 2010, erau înregistrate în România 56 societăți comerciale românești cu participarea unor firme din Peru, cu un capital
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
la Bogota (decembrie 1971) a luat ființă, în cadrul Universității "Jorge Tadeo Lozano" din Bogota, Casa Prieteniei columbiano-române. Schimburile economice au evoluat pe o linie ascendentă, România exportând în Columbia autoturisme de teren, autocamioane, produse chimice etc., primind în schimb cafea, bumbac, fibre și alte produse industriale; se intenționa a se importa din Columbia și articole manufacturate. În luna mai 1972, a vizitat Columbia o delegație economică română condusă de ministrul secretar de stat la Ministerul Comerțului Exterior. Permanent se acționa în vederea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]