2,228 matches
-
și tipologii a comportamentului de distracție. • Indicarea unor modele dominante de comportament (de exemplu, mersul la grătar, petrecerile acasă, dansul la nunți sau la discotecă). 4.7.3. Cel rol are distracția în viața unui oltean? Obiective: • Poziționarea distracției și bunei dispoziții pe scara valorilor în raport cu familia, cariera, credința ș.a. 4.7.4. Prin ce anume se individualizează nunțile oltenești? Prin ce se deosebesc ele în peisajul national de nunțile din alte regiuni (Ardeal, Banat, Moldova etc.)? Obiective: • Se pot face
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
se deschideau la câmp, mă bucuram că aveam tovarăși de joacă, de scaldă și de năzbâtii cu care mă înfrățeam pe durata primăverii, a verii și toamnei, împreună cu care am crescut și am învățat abc-ul vieții în grup, cu bunele și relele lui. Am spus și relele pentru că în universul copilăriei nu te întâlnești numai cu binele social - acceptat, cu optimumul moral, cu exemple pozitive. În grupul de copii și adolescenți, constituit aleator, am învățat să fumez țigări cu mătase
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
rea tovarășă atunci când cauți ușurare și uitare. Soluția? Credem că cea mai bună este abandonarea solitudinii chiar cu asumarea riscului de a nu întâlni tovarășul de viață ideal, pentru că așa ceva nu există. Pornind de la premisa că viața în doi, cu bunele și relele ei, este de preferat singurătății, persoanele aflate în această situație trebuie să depășească reticențele și să pună capăt solitudinii. În finalul acestui eseu - o atenționare și un îndemn: Cine cu singurătatea s-a-nsoțit, Să consulte un medic, negreșit. Postfață
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
dărâmate. Biserica Sf. Nicolae din Chilia ctitorită de Ștefan cel Mare și Împodobitâ de Vasile Lupu a fost demolată „din rațiuni urbanistice”. Tot mai multe studii falsifică sau inventează evenimete care susțin apartenența Basarabiei la Ucraina În disprețul realităților și bunelor raporturi de vecinătate. Enumerând inechitățile și abuzurile practicate de autoritățile ucrainene, Întrevedem totuși o rază de speranță. Ceea ce comite Ucraina este practica seculară În raporturile dintre oficialități și minoritățile naționale. Acum Însă, Îndeosebi de două decenii și mai bine, raporturile
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de Oro, insulele Capului Verde, Sierra Leone, apoi coastele golfului din Guineea, Coasta de Aur, delta Nigerului și, dincolo de Ecuator, după 1480, Gabonul și Angola. În sfîrșit, între 1487-1488, expediția lui Bartolomeo Diaz se îndepărtează mult de coastele Guineii, trece de Capul Bunei Speranțe și atinge țărmurile Natalului pe coasta de est a Africii. Nu mai rămîne decît să se ajungă în India. Ceea ce va realiza, plecînd de la Lisabona, Vasco da Gama, în 1497-1498. Dar marea descoperire, cea ale cărei consecințe vor zdruncina
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
autostimulare. Pentru a-l face să renunțe la ea, trebuie să-i încurajezi o altă formă de stimulare, cum ar fi cea de natură fizică, sau chiar... erotică. Dă-i, prin urmare, un sărut ori de câte ori vorbește frumos și apreciază-i bunele ma niere, oricât de sumare ar fi ele. Schimbarea de sex Identitatea este o chestiune de intimitate și recunoaștere. Cu alte cuvinte, identitatea se pregătește în secret și se manifestă în public, ea fiind punctul-cheie al dezvoltării unui in divid
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
împărțeau responsabilitatea acestui război, de la François Mitterrand la Roger Frey, trecînd prin Maurice Bourges-Maunoury, Jean Gilbert Jules, Maurice Faure, Jules Moch, Emile Pelletier și Jean-Marie Berthain, cu toții au dorit să apere Algeria franceză. Diversele rețele care au ajutat inamicul, în ciuda bunelor lor sentimente, se făceau vinovate de colaborarea cu o armată dușmană. Soldații francezi morți "în serviciu comandat" sau pe "cîmpul de onoare", după formulele uzitate, stau mărturie. Această listă nu este una limitativă. Și alte "rețele de informație" și de
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
pătrundem în viața lui din ultimii douăzeci de ani ai comunismului: cu organizațiile sale politico-administrative, cu regulile și cutumele academice, cu oamenii săi (curajoși și lași, demni și obedienți), cu problemele sale curente și mai ales cu cele recurente, cu bunele și cu relele sale"15. De remarcat este și poziționarea ideologică cu care interlocutorii au pornit în demersul lor: "vom prezenta în limitele dovezilor scrise și ale memoriei muncă și avântul ultimelor decenii de comunism în Iașul universitar, urmărind oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
discursivă a nominalului, demonstrativul își pierde funcția de determinant, compensând-o printr-o funcție pragmatică de marcare a forței ilocuționare, alături de intonație și de structura sintactică a enunțului: critică, nemulțumire, dezacord: dar acuma domnu băsescu: ne CEre:┴ că nu sînt BUNE XEroxate. CE facem NOI cu actele astea î mergem la notariAT↑ plătim↑ sîntem penSIonari cu opsute de mii pe lună. C: doamna mea↓ nu știu cine e domnu băsescu ăsta dă care vorbiți dumneavoastră. dacă vă referiți la priMArul [general E: [da
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ă notificarea care să CEre la legea ze:ce:↓ ACUM# la executorul JUDEcătoresc↓# am anexat ACtele care le-am avut↓ de PROpietate de plată de succesiune de la: fisc# și mă rog.# dar acuma domnu băsescu: ne CEre:┴ că nu sînt BUNE XEroxate. CE facem NOI cu actele astea î mergem la notariAT↑ plătim↑ sîntem penSIonari cu opsute de mii pe lună. C: [...] reveniți la primărie cu o cerere↓ <CIT în reveni:re la nu:mărul prin ca:re ați făcut notificarea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
din declarație: "Cele două părți au acordat o atenție deosebită problematicii balcanice, ca parte componentă a procesului de edificare a securității și dezvoltare a cooperării în Europa, și s-au pronunțat pentru transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii și bunei vecinătăți, lipsită de arme nucleare, de baze militare și de trupe străine. În acest context, au fost relevate rezultatele pozitive obținute până în prezent atât în dezvoltarea raporturilor bilaterale, cât și în extinderea unei cooperări multilaterale între țările balcanice în domeniile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Părți au subliniat importanța pe care ar avea-o în acest sens organizarea unei reuniuni la nivel înalt a statelor balcanice care să examineze aspecte vizând întreprinderea de noi pași în direcția depășirii unor probleme existente, a dezvoltării încrederii și bunei vecinătăți, a cooperării pe multiple planuri, a transformării Balcanilor într-o zonă fără arme nucleare. O asemenea întâlnire s-ar înscrie ca un act pozitiv în viața întregului continent, în lupta pentru dezarmare și pace în Europa și în întreaga
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
internaționale, în dezvoltarea cooperării între toate națiunile și în promovarea normelor dreptului internațional în relațiile dintre state. Memoriu explicativ din 8 septembrie 1972. * Reglementarea prin mijloace pașnice a disputelor dintre state. Memoriu explicativ din 16 iulie 1979. * Dezvoltarea și întărirea bunei vecinătăți între state. Rezoluția Adunării Generale a O.N.U. 41/84 din 3 decembrie 1986, inițiată de România. Spațiul editorial necesarmente restrâns face practic cu neputință o expunere detaliată a conținutului, ecoului, evoluției și impactului politic al celor șapte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
securității internaționale, inițiativa aceasta proiecta în prim planul atenției comunității mondiale o problemă de interes primordial, totalmente ignorată până atunci 18. Guvernele statelor lumii erau puse astfel în fața responsabilităților ce le reveneau pentru educarea tineretului în spiritul păcii, prieteniei și bunei înțelegeri între popoare. Expresie a preocupării umanității pentru viitorul propriu, Adunarea Generală a O.N.U. a adoptat prin consens Declarația cu privire la promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc și înțelegere între popoare (Rezoluția 2037/XX din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
bună vecinătate încheiate între țări de pe toate continentele. Nu poate fi ignorată, în același timp, o altă fațetă a realității lumii de astăzi. Este vorba de una dintre consecințele majore ale interdependențelor și globalizării care au transformat vecinătatea și nevoia bunei vecinătăți dintr-o problemă predominant locală (subregională, regională, continentală) într-o preocupare de dimensiuni globale. Asupra acestui aspect cu multiple implicații pentru politica mondială și-a concentrat atenția Comisia pentru guvernare globală, din Stockholm, în raportul său din 1995, intitulat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
ei geografică și geostrategică face din politica de bună vecinătate nu doar o opțiune strategică incontestabilă, ci o necesitate existențială absolută. Este un merit indiscutabil al statului român, care nu poate fi îndeajuns accentuat, acela de a fi înălțat principiul bunei vecinătăți la rangul unei axiome a politicii sale externe. Nici un guvern lucid și responsabil al acestei țări, fie că este vorba de trecut, prezent ori viitor, nu a putut face, nu poate face și nu va putea face abstracție de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
această cerință cu valoare imperativă. Considerentele succint evocate în rândurile ce preced reliefează, în liniile sale generale, rațiunea pentru care Guvernul României a apreciat drept oportună și justificată sesizarea Adunării Generale a O.N.U. cu problema constant actuală a bunei vecinătăți. Metoda utilizată a fost acea a unei rezoluții inițiate de delegația română la cea de-a 34-a sesiune a Adunării Generale. Rezoluția 34/99, intitulată Dezvoltarea și întărirea bunei vecinătăți între state, adoptată prin consens de Adunarea Generală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
a O.N.U. cu problema constant actuală a bunei vecinătăți. Metoda utilizată a fost acea a unei rezoluții inițiate de delegația română la cea de-a 34-a sesiune a Adunării Generale. Rezoluția 34/99, intitulată Dezvoltarea și întărirea bunei vecinătăți între state, adoptată prin consens de Adunarea Generală la 14 decembrie 1979, a constituit temeiul înscrierii unui punct dedicat temei pe ordinea de zi a forului plenar al Organizației timp de peste un deceniu. Problema a fost repartizată spre examinare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
în Afganistan, a procedat în mod similar la votul celorlalte rezoluții pe această temă. Prin rezoluția sa 41/84, inițiată de România, Adunarea Generală a O.N.U. decide înscrierea pe agenda forumului mondial a punctului intitulat "Dezvoltarea și întărirea bunei vecinătăți între state". * Pentru evitarea extinderii excesive a tabelului, nu au fost incluse vizitele reciproce la nivel înalt cu statele vecine, altele decât Uniunea Sovietică. Contribuția diplomației române la elaborarea noilor reglementări în domeniul maritim* PROF.UNIV.DR. DUMITRU MAZILU** Summary The
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
carte substanțial și fără epuizare, cu cele mai admirative gânduri doamnei și cu sentimentul că multe, multe ar mai fi fost de scris (dar timpul gonește fără milă), vă spun - la revedere sau la reauzire, nu se poate, deci: la bună... recitire reciprocă. Gabriela Omăt 12 București, 11 iunie 2002 Stimate domnule Eugen Dimitriu, Așa cum v-am „amenințat”, sunt, În această primă perioadă a anului, un corespondent foarte nepunctual. Precum bănuiți, nu neapărat timpul fizic pentru a vă așterne câteva rânduri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nici eu nu mă las. În ultimul timp nu mi-a fost bine. Primăvara de anul acesta a avut un climat f. dușmănos pentru noi astmaticii. Eu, cel puțin, i-am simțit toată răutatea. Abia acum sunt ceva mai bine. Bune salutări D-nei și de la D-na. Eu Îți doresc sănătate și aștept răspunsul. P.S. Scrisoarea pentru Tutoveanu o trimiți la mine. Poate că-l decid să mai dea ceva. 30 București, 18.V.1975 Dragă Eugen, M-am bucurat foarte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
zările. Am cunoscut și am prețuit și izbutitele ei tălmăciri din Paul Valéry. Păstrez poetei Lucreția Andriu o frumoasă, vie și caldă amintire. Barbu Solacolu 2 Cumpătul Sinaia În 7.1.1974 Scumpe domnule Dimitriu, Împreună cu familia vă mulțumim pentru bunele dvs. felicitări de an nou. Vă urăm la rândul nostru un an nou 1974 cu realizarea tuturor dorințelor dvs. Vă felicit pentru reușita Înjghebării unui panou memorial, la Fălticeni, În memoria poetei Lucreția Andriu. Fapta Dvs. e de mare merit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de prietenie, Teodor Tatos 32 Mulțumim În mod deosebit pentru bunele urări și noi de asemene vă dorim multă sănătate, mulțumire și numai bine la toată familia. și cum dragă domnule Eugen ai depășit poșta cu 72 de ore, pentru că bunele matale urări, au sosit chiar În prezența gentilului trimițător, Îți doresc să depășești anul care vine toate obstacolele și toate așteptările. Încă odată, multă sănătate la toți, bucurie și La mulți ani 1971. Teodor Tatos FĂLTICENI (eram să scriu mica
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să arăți d-lui Prof. Popa, lui T. Tatos și tuturor prietenilor salutările mele precum și celor dragi ai matale și toate cele cuvenite. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu 32 Bft., 3 febr. 1972 Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc pentru bunele (și relele) vești din Flt. Îmi pare rău de dispariția casei lui Vasile Savel, cu care Savel am fost În termeni de bună cunoștință, după război, când s-a Întors căpitan(r.) și gazetar de talent. Mulțumesc și pentru osteneala
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am prins eu în Corpul de gardă, în primăvara lui '89. M. M.: Nu există nicio unitate fără astfel de evenimente deosebite. Unele comice, altele tragice. S. B.: Evident. În fond, o unitate militară este o societate în micro, cu bunele și relele ei. 1.6. Membri de partid apolitici S. B.: În perioada comunistă, instituțiile militare erau puternic controlate prin partid. Fiind prin natura lor instituții ierarhice și disciplinate, partidul își manifesta acolo cu ușurință misiunea de control politic, cel
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]