3,270 matches
-
cel bogat este protejat de cel sărac, iar cel sărac este neprotejat de cel bogat, cum n-au fost niciodată". Străvechea Franță a murit, un "popor" e dispărut, a fost contaminat, "infectat" de atotputernicia banului și de ascensiunea unei mici burghezii: "Am cunoscut [scrie Péguy], am atins vechea Franță, am cunoscut-o pe cînd era neatinsă. I-am fost pruncii. Am cunoscut un popor, 1-am atins, am fost poporul pe cînd nu exista un popor. Era o lume căreia străduindu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
vechea strădanie. Azi, cînd spui popor, faci literatură, și chiar una proastă, o literatură electorală, politică, parlamentară. Nu mai există popor. Toți sînt burghezi [...]. Cit a mai rămas din vechea, mai bine zis din vechile aristocrații, a devenit o mică burghezie. Vechea aristocrație a devenit, ca și alții, o burghezie a banului. În ce-i privește pe muncitori, ei nu au decît o aspirație, să devină burghezi. Chiar și cînd spun că vor să devină socialiști... "Toată copilăria mea, continuă Péguy
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
chiar una proastă, o literatură electorală, politică, parlamentară. Nu mai există popor. Toți sînt burghezi [...]. Cit a mai rămas din vechea, mai bine zis din vechile aristocrații, a devenit o mică burghezie. Vechea aristocrație a devenit, ca și alții, o burghezie a banului. În ce-i privește pe muncitori, ei nu au decît o aspirație, să devină burghezi. Chiar și cînd spun că vor să devină socialiști... "Toată copilăria mea, continuă Péguy, am văzut reparîndu-se scaunele, în același fel și cu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
existe demnitatea, simplitatea, rigoarea, strădania de a munci, respectul față de tine însuți și față de alții. Aceeași este și imaginea unei modernități care corupe, grăbind distrugerea obiceiurilor de altădată: Nu e de prisos s-o spunem încă o dată, repetă Péguy, de la burghezie ni se trage tot răul, tot ce este aberație, tot ce este crimă. Burghezia capitalistă a infectat poporul. Mai precis, 1-a infectat cu ceea ce este spiritul burghez și capitalist..." REFUGIILE UITATE E vorba deci de o puritate pierdută, dar
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
alții. Aceeași este și imaginea unei modernități care corupe, grăbind distrugerea obiceiurilor de altădată: Nu e de prisos s-o spunem încă o dată, repetă Péguy, de la burghezie ni se trage tot răul, tot ce este aberație, tot ce este crimă. Burghezia capitalistă a infectat poporul. Mai precis, 1-a infectat cu ceea ce este spiritul burghez și capitalist..." REFUGIILE UITATE E vorba deci de o puritate pierdută, dar și de o solidaritate care s-a rapt. Acel vechi cartier din Orleans în
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
note distinctive fiind date de faptul că progresele individuale erau asociate "culturii", iar cele colective "civilizației". În Germania, însă, cultura și civilizația se aflau în opoziție. Contrarietatea celor doi termeni reflecta tensiunea și diferențierea socială și politică dintre aristocrația și burghezia germană 9. Aceasta din urmă era reprezentată de intelectuali germani, ce căutau să obțină întâietatea socială prin aprecierea valorilor spirituale, cărora le dădeau naștere, în special în domeniul literelor și artelor. Ei se erijau drept reprezentanții culturii, declarând că "tot
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
liées à la famille, à la sécurité et au travail ". Mots-clés: la culture, valeurs, système de valeurs, normes sociales, sanctions sociales În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de 25 %; • peste 10 cărți comandate reducerea devine 30 %. Colecția UNIVERSITARIA • Agresivitatea în școală, Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu, 240 pag., 125.000 lei • Asistența socială în tranziție, Alain Villbrod, Ion Ionescu (coord.), 380 pag., 290.000 lei • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon și Monique Pinçon-Charlot, 192 pag., 162.000 lei • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian, 232 pag., 220.000 lei • Comunicarea, Denis McQuail, 272 pag., 131.000 lei • Curs de logică, Ion Petrovici, 260 pag., 99.000 lei • Crestomație
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
p. 11) 18 "Pictînd mediul oamenilor din mină ca pe o societate sălbatică, ca pe o lume a naturii și nu a culturii sau a istoriei, E. Zola ne ajută să înțelegem ceea ce L. Althusser numește "discursul tăcut al dorinței Burgheziei." (H. Mitterand, "Idéologie du mythe dans Germinal", La Pensée, nr. 166, p. 86, reluat în Le Discours du roman, P.U.F., 1980) 19. Aceste metafore pot să trimită intertextual la "discursul social" într-un raport de convenție culturală (a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
plus, opțiunea pentru melodramă, cu etica ei schematic-melioristă, altădată foarte "populară", îi va fi apărut lui Lovinescu drept o curajoasă tentativă de singularizare, pentru că se revendică de la acea distincție sufletească și de la o eleganță "retro" care compun farmecul discret al burgheziei de secol XIX, în răspăr cu "autenticismul" ori "naturalețea" contemporanilor (revizitarea trecutului teatralizează imaginea vieții). Așa se explică de ce a ales el să-și dramatizeze confesiunea/ "povestea", ca spectator-narator al propriei existențe, probabil și din convingerea că unica modalitate de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
prin "spontaneitate populară". Ele nu au cunoscut decît cîteva ore de existență, contestată de către majoritatea populației: Acestea nu au fost decît niște tresăriri" (P.-O. Lissagaray, pag.170). P.-O. Lissagaray evaluează la 107.000 de victime bilanțul "răzbunărilor înaltei burghezii": omorîți în timpul războiului civil, împușcați, întemnițați, deportați în Noua Caledonie (uitînd cele două armistiții din 17 ianuarie 1869 și din 14 ianuarie 1880 care au adus înapoi un mare număr de deportați și au eliberat prizonieri). La acest număr contestat trebuie
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
revendicat atentatul printr-un manifest redactat într-o franceză foarte aproximativă: "A lovi articulațiile centrale care leagă astăzi strategia lor politică, economică și militară și în sînul cărora se găsesc incluse și identificate antagonismele cele mai puternice ale contradicției proletariat / burghezie imperialistă... a concretiza saltul calitativ al ansamblului antagonismelor de masă și a le dezvolta în sensul unei strategii revoluționare globale." II. Există un terorism internațional ? Un om politic al Republicii Federale Germane a definit terorismul care făcea ravagii în țara
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
la originea multor revolte în istoria Maghrebului, marcat, în tradițiile populare, de așteptarea semnelor precursoare ale venirii lui Mahdi, trimisul lui Dumnezeu (cf. Jean Servier, Les Berbčres, Paris, PUF, 1990). S-a spus de multe ori că teroriștii "politici" aparțin burgheziei. Este surprinzător să citim într-un articol al doctorului Richard Clitterbuck, " Poliția și terorismul urban", "cum în majoritate teroriștii aparțin burgheziei, ei știu că pot întotdeauna să se abată pe la o mamă sau pe la un tată, care nu le-ar
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Dumnezeu (cf. Jean Servier, Les Berbčres, Paris, PUF, 1990). S-a spus de multe ori că teroriștii "politici" aparțin burgheziei. Este surprinzător să citim într-un articol al doctorului Richard Clitterbuck, " Poliția și terorismul urban", "cum în majoritate teroriștii aparțin burgheziei, ei știu că pot întotdeauna să se abată pe la o mamă sau pe la un tată, care nu le-ar cere mai mult decît să revină acasă." (Bulletin de l'International Police Association, Secțiunea franceză, nr. 47, septembrie-octombrie 1975). Această nouă
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
și pe egalitatea dintre oameni. Socialismul și comunismul au aceleași obiective, dar diferă modul de atingere al acestor obiective: reformă sau revoluție. Originile ideologiei comuniste sunt reprezentate de operele lui Marx, în care acesta fundamentează principiul „luptei de clasă” (între burghezie și proletariat). Rusia a devenit un stat comunist în urma revoluției din octombrie 1917, când puterea a fost preluată de Lenin. După moartea lui Lenin, conducerea Uniunii Sovietice a fost preluată de Stalin (1924/1929 1953). Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (U
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în anii ’30 a multor partide politice, situație alimentată de tendințele lui Carol al II-lea de a discredita sistemul pluripartidist și de dorința diverselor grupări de a folosi viața politică în interes propriu; Partidul Național Liberal a reprezentat interesele burgheziei industriale și financiare, ale căror poziții economice și politice s-au consolidat mult după Marea Unire; a fost cel mai important partid politic în perioada interbelică; organul de presă: „Viitorul”; perioada 1918-1927 este denumită „decada brătienistă”; principalul lider al partidului
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de progres a României. Prin aplicarea doctrinei „prin noi înșine”, liberalii urmăreau protejarea economiei naționale față de concurența capitalului străin. Se dorea valorificarea resurselor naționale prin forțe proprii, în special cu capital autohton. 2. pe plan social, liberalii urmăreau consolidarea pozițiilor burgheziei; 3. pe plan politic liberalii erau adepții democrației parlamentare; Partidul Național Țărănesc s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea dintre Partidul Țărănesc (format în 1918 sub conducerea lui Ion Mihalache) și Partidul Național Român; a reprezentat interesele burgheziei
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
burgheziei; 3. pe plan politic liberalii erau adepții democrației parlamentare; Partidul Național Țărănesc s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea dintre Partidul Țărănesc (format în 1918 sub conducerea lui Ion Mihalache) și Partidul Național Român; a reprezentat interesele burgheziei mici și mijlocii; a fost al doilea partid ca importanță în viața politică interbelică; lideri: Iuliu Maniu (1926-1933, 1937-1947), Ion Mihalache (19331937); organul de presă: „Dreptatea”; doctrina: țărănismul; ideile de bază ale țărănismului: 1. pe plan economic, național țărăniștii susțineau
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
populației în posibilitățile democrației de a rezolva problemele țării; în deceniul al patrulea, mișcarea legionară s-a aflat în ascensiune datorită mai multor factori: compromiterea partidelor politice; situația economică a țării; contextul european; membrii legionari erau recrutați din rândul micii burghezii, și mai ales al preoților, studenților, țăranilor, lucrătorilor ruinați; în 1920, A.C.Cuza și Nicolae Iorga au pus bazele Partidului Naționalist Democrat; rivalitatea dintre N. Iorga și A.C.Cuza a dus la retragerea celui din urmă din partid (1920) și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Pe la mijlocul secolului trecut (secolul al XIX-lea n.m.R.E.), în faza unui antagonism de clasă mai mult sau mai putin voalat, sfera publică este ea însăși sfâșiata de sciziunea între two nations (este vorba despre conflictul de interese dintre aristocrație și burghezie n.m.), iar reprezentarea publică a intereselor private câștiga (...) valoare politică. Reclamă comercială în stil mare dobândește (...) calitatea unei reclame mai mult decat numai comerciale, chiar și pentru faptul că (...) reprezintă cel mai important factor în stabilirea bugetului ziarelor și revistelor
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
styles expressifs déjà constitués dans et par l'usage et objectivement marqués par leur position dans une hiérarchie des styles qui exprime dans son ordre la hiérarchie des groupes correspondants."62 Ca exemplu, autorul evidențiază trăsăturile de exprimare ale micii burghezii (tendința de hipercorectitudine, bunăvoință culturală) care manifestă un decalaj între cunoașterea a ceea ce se cuvinte spus și apreciat, conform culturii înalte, și mijloacele de a le realiza discursiv. Astfel se manifestă în actele de limbaj tensiunea dintre ceea ce este perceput
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
schimbări. Pentru Karl Marx (1867/1955-1960), spre exemplu, societatea modernă este reprezentată de societatea capitalistă, care succede istoric societății feudale. Relațiile sociale caracteristice societății capitaliste înlocuiesc dominația și exploatarea țăranilor de către aristocrație cu un nou tip de exploatare, cea a burgheziei asupra proletariatului. Aceste relații specifice modernității sunt apanajul sistemului de producție modern, bazat pe acumularea de capital. Tema diviziunii muncii sociale în contextul epocii moderne este reluată de Émile Durkheim (1893/2001), care se apleacă asupra cauzelor evoluției în ideea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de producție. Astfel, clasa capitalistă, prin faptul că deține mijloacele de producție, ajunge clasă exploatatoare asupra clasei proletare. Conflictul dintre cele două clase reprezintă motorul istoriei prin care societatea (contemporană lui Marx) se îndreaptă spre revoluția proletară, proces în urma căruia burghezia va dispărea și proprietatea asupra mijloacelor de producție va fi comună, aparținând singurei clase sociale rămase, proletariatul comunist. Paradigma conflictului îmbracă diferite forme postmarxiste. Bibliografia privind problematica respectivă este extrem de vastă și se află în plin proces de dezvoltare. Mă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
celor mai defavorizate contribuie și el, după cum recunoaște Dahrendorf [...] la scăderea accentuată a intensității conflictelor" (Boudon, 1992/1997, p. 273). Abordând subiectul contractului social modern, Dahrendorf argumentează că nu a apărut un nou tip de conflict comparabil cu acela dintre burghezie și clasa muncitoare. Riscul anomiei provine astăzi din alte surse decât conflictul dintre clasele tradiționale [după clasificarea marxistă] (Dahrendorf, 1992/1996, pp. 213-220). Așadar, aș spune, conflictele actuale provin, potrivit lui Dahrendorf, din diferențele de putere conferite de relația elite mase
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cad în sarcina casieriei municipale. Cișmigiul e un loc de întâlnire pentru amatorii de plimbări solitare, care vin aici căutând un adăpost împotriva arșiței unui soare dogoritor; hoinarii vesperali dau năvală aici, mai ales femeile din mica aristocrație și din burghezie, toate familiile care nu-și pot permite un echipaj; chipurile proaspete și ochii frumoși ai plimbărețelor sunt tot atât de apreciați aici ca și la Șosea. În mijlocul acestor pălării pariziene, printre aceste toalete al căror bun-gust și ale căror nuanțe sunt uneori
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]