3,155 matches
-
primite de la profesorii Lina și Theodor Codreanu, dar și de la domnul Mihai Ștefan - nepot al învățătorului Ionescu și nu în ultimul rând de la cărturarul Dan Ravaru. Voi încerca, alături de acestea, să redau pas cu pas și etapele de execuție a bustului scriitorului V. I. Popa, bust realizat de sculptorul Cristian Pântea. Din scrisorile trimise către învățătorul Ionescu reiese clar că Victor Ion Popa a purtat corespondență și cu alți locuitori din comuna Dodești. Îmi exprim încă de pe acum rugămintea ca, în
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93460]
-
Theodor Codreanu, dar și de la domnul Mihai Ștefan - nepot al învățătorului Ionescu și nu în ultimul rând de la cărturarul Dan Ravaru. Voi încerca, alături de acestea, să redau pas cu pas și etapele de execuție a bustului scriitorului V. I. Popa, bust realizat de sculptorul Cristian Pântea. Din scrisorile trimise către învățătorul Ionescu reiese clar că Victor Ion Popa a purtat corespondență și cu alți locuitori din comuna Dodești. Îmi exprim încă de pe acum rugămintea ca, în cazul în care urmașii acelor
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93460]
-
timp de un an, 1969-1970 un ciclu de conferințe pe teme de educație plastică. Expozițiile personale au beneficiat de cronici prezentate de personalități cunoscute în viața artistică: Petre Comarnescu, Amelia Pavel, Ion Frunzetti, Dan Grigorescu, Radu Negru. Am realizat două busturi monumentale reprezentându-i pe Ion Ionescu de la Brad și Agricola Cardaș la comanda Ministerului Agriculturii. Munca de creație nu am considerat-o ruptă de activitatea pe care o desfășor la catedră de aproape treizeci de ani. Am predat mai multe
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
III-III, A. D. Xenopol, Păun, Vis, Compoziție I,II,III, Cocoș, Păpușă, Măști Sala Victoria, Iași Expoziția de artă plastică - Salonul 70 Participă cu lucrarea Păsări lemn patinat 1971 Devine lector universitar, la Facultatea de Arte Plastice din Iași A realizat bustul agronomului Ion Ionescu de la Brad, cu prilejul comemorării a 80 de ani de la moartea acestuia decembrie, Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică 1972 februarie, Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică Participă cu lucrările Belșug
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
diferite materiale - Odihnă, Portret, Compoziție I-II, Copiii lumii, Fata cu flori decembrie, Sala Victoria, Iași Expoziție de artă plastică Participă cu două portrete și lucrarea Rod bogat 1987 Conservatorul George Enescu, Iași Expoziție de artă plastică 1989 A realizat bustul biologului Agricola Cardaș (1883-1955) în piatră, amplasat în parcul de la Universitatea Agronomică Ion Ionescu de la Brad, Iași. 2000 Iași, Muzeul de Artă Salonul ART ’IS Participă cu lucrările Rocă de șist lemn și Mărul -ipsos 2002 S-a stins din
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
din sipet se ridică un trandafir. Atunci se auzi din sipet un sunet ca de harpă, venind o lumină strălucitoare ca ieșită din paradis. Lumina din sipet distribuită în fascicole de raze care luminau ecranul pe tavan, unde apăru un bust de fată, cu părul bălai și ochi albaștri. Din ochi îi curg lacrimi diafane, ca perlele de rouă. Robert îi vede ochii ca două oglinzi de lună nouă, din care curg boabe de argint ca mărgăritarele de rouă. Uimirea îl
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
cu excepția a două lumânări, care răspândeau o lumină crepusculară. Rafael era așezat pe o canapea cu ochii ațintiți în neant. Însalon era o liniște supremă. După ce îi invocă, dintr-o ceață deasă, au apărutpe peretele camerei într-o lumină opalescentă, busturile a doi bărbați, care nu erau cât de cât, tulburați. Erau Iancu de Hunedoara și Matei Corvin, tatăl și fiul. Iancu făcea mișcări cu mâinile și buzele, cerând ceva. Rafael îi întinse în transă, hârtie și creion. Acesta scrise cu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
îmbrăcată, atât de sufocantă era căldura golfului la reflux. Îți vedeam trupul și amestecul de fragilitate și forță, pe care mișcările tale îl scoteau la iveală. Jocul acela carnal și inocent al nudității care nu știe că e contemplată. Un bust cu contururi musculoase, desenul ferm al unei gambe și, deodată, parcă trădată, clavicula aceea fină, aproape dureroasă în liniile ei copilăroase... Ceva s-a răzvrătit în mine. Munca asta de strângere a rămășițelor pare întotdeauna, la început, să nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ei, îndepărta pământul cu mișcări largi, ca un înotător. Dar când ajunse la jumătatea trupului, degajând pântecele, se înălță brusc în genunchi și scutură din cap, alungând parcă o vedenie. Apoi se aplecă și, deja cu autoritate de adult, pipăi bustul acela murdar de pământ, pântecele acela rotund, îngreunat cu o viață. Ea rămase nemișcată, chircită lângă focul zdravăn pe care el îl aprinsese într-o scobitură a malului povârnit. Două găleți umplute cu apă se încălzeau atârnate deasupra flăcărilor. Nikolai
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
turciți”, franțuziți”, „germanofili” și „rusofili”. Acum, suntem „americanofili” și „eurofili”. În mitologia greacă există un zeu numit Proteu, care își schimba înfățișarea de câte ori i se punea o întrebare de care vroia să scape. În principiu, zeul acesta ar merita un bust pe undeva prin București, prin Piața Charles de Gaule. izvorâtă din nesiguranța de-acasă și atractivitatea comodității occidentale. Motivația marilor mișcări de oameni este strict conjuncturală, materială și nu izvorâtă dintr-un consens al valorilor... În politică este de dorit
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
58, 59, 207; Mihai Vintilă - 101 pete de culoare, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2005, pag. 62 Mihai Vintilă, Arca din arhipelagul naivilor, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2008, pag. 59-63. În memoria lui Viorel Cristea a fost ridicat un monument reprezentând bustul artistului, în satul său natal, realizat de sculptorul timișorean Aurel Gheorghe Ardeleanu. Lucrări publicate: Volumul Viorel Cristea, Ciclurile vieții, Ed. Sport - Turism, București, 1984. După decesul său i s-a publicat de către Inspectoratul pentru Cultură din Timișoara la Ed. Marineasa
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Crăciun, Cristina Violeta Popescu - Mica enciclopedie a localități Marginea, Ed. Liclan, Suceava, 2007. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul Literaturi Române, Muzeul „Ion Creangă”, Iași; Școala Generală „Mircea cel Bătrân”, Iași (bustul lui Mircea cel Bătrân); Universitatea de Medicină și Farmacie, Iași (bustul Prof. Tănăsescu); Liceul Pedagogic, Iași (bustul lui Burebista) „Deși se pare că Brâncuși l-a impresionat mult, nu s-a lăsat pradă acestuia, ci disciplinat și lucrativ, cu o
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Suceava, 2007. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul Literaturi Române, Muzeul „Ion Creangă”, Iași; Școala Generală „Mircea cel Bătrân”, Iași (bustul lui Mircea cel Bătrân); Universitatea de Medicină și Farmacie, Iași (bustul Prof. Tănăsescu); Liceul Pedagogic, Iași (bustul lui Burebista) „Deși se pare că Brâncuși l-a impresionat mult, nu s-a lăsat pradă acestuia, ci disciplinat și lucrativ, cu o pasiune izvorâtă din generații de oameni ai pădurilor sucevene, obsedat de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul Literaturi Române, Muzeul „Ion Creangă”, Iași; Școala Generală „Mircea cel Bătrân”, Iași (bustul lui Mircea cel Bătrân); Universitatea de Medicină și Farmacie, Iași (bustul Prof. Tănăsescu); Liceul Pedagogic, Iași (bustul lui Burebista) „Deși se pare că Brâncuși l-a impresionat mult, nu s-a lăsat pradă acestuia, ci disciplinat și lucrativ, cu o pasiune izvorâtă din generații de oameni ai pădurilor sucevene, obsedat de contactul direct cu materia pe care
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
diverse variante, la situația privilegiată a celor vînați de aparatele de fotografiat, la flash-uri, la instantanee, la gestul expresiv surprins Într o clipă de har. Și, la divele care pășesc cu nonșalanță pe covorul roșu al consacrării, arcuindu-și bustul, talia, zîmbetul. Veverița le Întrecea. Și covorul ei de frunze, și alura de driadă (nimfă a pădurii) erau mai naturale. Mai autentice. Covorul roșu și În cadru sînt două sintagme suficiente pentru a sugera aluziile la toată scenografia fotografierii. Focalizează
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mijloacelor aplicate în cadrul experimentului. Acest lucru confirmă ipoteza lucrării. 2. Progresele cele mai mari s-au obținut la perimetrul șoldurilor (6,83), perimetrul coapselor (5,23 coapsa dreaptă; 4,99 coapsa stângă), greutate (4,58), talie (4,15). La perimetrul bustului, indicele este diminuat (2,59), iar la perimetrul brațului drept grupa de control a obținut un progres mai mare (1,15). 3. Mijloacele create și aplicate în experiment în fiecare lecție s-au dovedit benefice pentru modelarea morfoplastiei corporale. Ele
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
oubli. Ses descendants cherchent encore, mais ne trouveront pas le Mot qui résume l'univers. (J.-L. Borges. "La parabole du palais". L'auteur. Œuvres complètes. Tome 2. Paris: Gallimard, 1999. 23.) Fig. 1. Togatus Barberini. Nobil cu togă, ținând busturile strămoșilor. A doua parte a sec. I î.Ch. Muzeul Capitolin, Roma. Fig. 2.a. Jupiter Otricoli (replică a statuii de cult Jupiter Capitolinul), prima jumătate sec. I î.Ch. Muzeul Vatican, Roma. Fig. 2.b. Alegoria Romei. Monedă (verso
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
într-un fel sau altul, i-materialul, se specializează un vocabular integrat în practicile funerare, care caută să edifice mnēma, un suport pentru paradoxala înscriere a absenței în prezență (Vernant, Figure 27). El trimite atât la materialitatea statuii sau a bustului de piatră, kolossós, cât și la psychē, imagine fantasmatică a corpului, eídōlon, și ea o phásma, o umbră, o iluzie. Diferit față de greci, deși vorbim tot de un ritual funerar, romanii vor utiliza și
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
componentă care va fi integrată de cercetarea arheologică a imaginarului: memoria. În cazul obiectelor care imitau un model real (legea romană ius imaginum avea să acorde aristocraților dreptul de a deține și a expune în atrium-ul casei imagini sau busturi ale strămoșilor, considerate a fi sacre), era vorba despre memorarea a ceva vizibil, perceput anterior și reintegrat în regimul vizualului, fie ca aparență (pe care grecii o numeau phántasma, apariție imaginară), fie ca o copie (eikōn, imago în
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și să se amplifice haloul conceptual al "imaginarului", înțeles în secolul IV ca un cortegiu de spirite figurate ce însoțesc corpul mort al autocratului. În sistemul roman de roluri va avea loc însă un schimb de substanță și de identitate: bustul zeului devine chipul realizat în mozaic al lui Iisus Christos, efigia (corpul de ceară al) împăratului păgân se dematerializează și ea, prin înscrierea formei în imaginea murală; "chipurile" strămoșilor sunt înlocuite de figuri sacre (personaje vetero-testamentare, apostolii) sau sacralizate (martiri
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o relație directă, prin opera creată, cu principiul suprem, eludând orice alt intermediar. Precum un basileu. Am urmărit deliberat să pun în "dialog" statuia antică Togatus Barberini cu acest Michelangelo: romanul privește spre viitor, ocrotind și fiind ocrotit de trecut (busturile strămoșilor săi); renascentistul italian împrumută haina cea mai umilă, pentru a-și afirma, cu deplina conștiință a libertății sale de spirit și a geniului său, dreptul de a privi pe deasupra trupului christic, pe care îl susține el însuși, penitent și
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
35-70. Zumthor, Paul. Încercare de poetică medievală. București: Univers, 1983. [1972] Whittaker, Thomas. Neoplatonismul. Un studiu asupra istoriei elenismului. București: Herald, 2007. [1998] Wunenburger, Jean-Jacques. Imaginarul. Cluj-Napoca: Dacia, 2009. [2003] Lista ilustrațiilor Fig. 1. Togatus Barberini. Nobil cu togă, ținând busturile strămoșilor. A doua parte sec. I î.Ch. Muzeul Capitolin, Roma. Fig. 2.a. Jupiter Otricoli (replică a statuii de cult Jupiter Capitolinul), prima jumătate sec. I î.Ch. Muzeul Vatican, Roma. Fig. 2.b. Alegoria Romei. Monedă (verso) din
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
plantele. Statul în picioare (poziția inițială, startul rugăciunii) are drept referință statura semeață a munților, dar omul își manifestă respectul și smerenia concentrându-se asupra punctului de pe pământ, pe care îl atinge cu capul atunci când se va prosterna. Urmează înclinarea bustului care o evocă pe cea a animalelor și prosternarea ce are model plantele care, bătute de vânturile cu nisip din puste, se mențin doar datorită rădăcinilor lor ce se afundă adânc în pământ. În întregul său, ritualul reunește manifestările de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
In cercul următor sunt figurate semnele celor 12 animale ale "dodecaoros"; zodiacul ocupă cercul următor, urmat de un al doilea zodiac asemănător primului. Câte trei figuri în picioare în stil egiptean, așezate deasupra fiecărui semn, reprezintă decanii. Tema mărginită de busturile celor patru vârste (dintre care numai una s-a păstrat), a fost găsit pe Aventin și se află păstrat la muzeul Louvru. Tiberiu l-a chemat într-o zi pe astrologul Thransyllus, despre care auzise numai lucruri bune. Acesta nu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Renașterii, iar opera lui joacă un rol decisiv în dezvoltarea științelor de-a lungul veacurilor. Întreaga metafizică iudaică, creștină și islamică poartă o profundă amprentă aristotelică. Aristotel unifică filosofia cu știința (dianoia), dincolo de ea fiind metafizica. Aristotel cu mâna pe bustul lui Homer (Rembrandt) Euclid din Alexandria (323-283 î.e.n.) este unul dintre cei trei părinți ai geometriei eleniste, alături de Arhimede și Apollonius. Realizează un sistem riguros logic al geometriei în trei dimensiuni, rămas posterității prin cartea sa Elementele. El definește noțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]