2,510 matches
-
aminte de făgăduința mea și îndată trimițând am înnoit din temelie Sf. M-re". VIII Ph. Avril (1698 trece prin Moldova) iezuit francez și misionar În Bucovina codrii mocirloși, nestrăbătuți. În întâmpinarea lui, se trimise careta domnească escortată de 50 călăreți cu fiul marelui logofăt. Oastea, la palat, era în arme, și boierii îl coborâră de subțiori și așa îl duseră la domn, după ce îl urcară treptele palatului. X Lasiki pedepse ...pentru cea mai mică vină-i pedepsea cu moartea, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bărbați, nouă-s femei. Cine a văzut luna nu se mai minunează de stele. Întăi să vezi și pe urmă să crezi. Tot năcazu-și are hazul. Dacă te-ai prins a doua oară, nu-i vinovată capcana. La harmasar tânăr călăreț bătrân. Cine a scăpat dintr-o sută de pățanii și din nouă sute nouă zeci și nouă de năcazuri e un om de nimic. Trimite copilul la pomul cu roadă, dar fii și tu pe-aproape. Dacă vrai să stai la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cu toate acestea, Petru Aron n-a putut să respingă încercarea nepotului său Ștefan de a dobândi domnia Moldovei. Cam în același timp în care Petru Aron scria starostilor poloni, Ștefan cel Mare pătrundea în Moldova cu o mie de călăreți pe care i-i dăduse Vlad Țepeș. Venirea lui nu poate să fi fost străină multor boieri nemulțumiți de domnia lui Petru Aron. O parte dintre boierii, care sperau o creștere a averii și privilegii mai multe de la noul voievod
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Țara de Jos, tânărului Ștefan, care nu avea mai mult de 22 de ani, i s-au alăturat Șendrea, portarul Sucevii, împreună cu fratele său Ivanco, și alte rude ale viitorului domn care aveau moșii în ținuturile din sudul Moldovei. Cu ajutorul călăreților din Țara de Jos, oastea lui Ștefan s-a ridicat la 5000-6000 oameni, cifră deloc neglijabilă pentru vremea respectivă. Evenimentele s-au desfășurat cu mare repeziciune. Petru Aron a trebuit să părăsească Suceava în mare grabă și să-l întâmpine
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pază deosebită, Bogdan s-a dus să petreacă la nunta unui neam al său din satul Reuseni, situat în apropierea Sucevii. Petru Aron a aflat din vreme despre cele ce aveau să se întâmple și, strecurându-se cu 100 de călăreți, ajunse noaptea la locul petrecerii, își scoase fratele dintre nuntași și-i reteză capul. Dacă ținem seama de moravurile secolului al XV-lea și de cele ce s-au petrecut după moartea lui Alexandru cel Bun, fapta lui se înscrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Toate forțele regatului au fost chemate sub flamura regală și au trecut în iulie, 1458, hotarele Prusiei. Angajată în nord, hotarul de sud al regatului nu putea fi apărat cu forțe impunătoare. Considerând această conjunctură favorabilă, Ștefan și-a trimis călăreții dincolo de Nistru și a început vânătoarea fostului domn și pustiirea marginilor regatului. Actul de îndrăzneală al voievodului pornea dintr-o cunoaștere exactă a capacității militare a adversarului. Ștefan știa că oastea de feudali a Poloniei are nevoie de multă vreme
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Roth, iar ca voievozi ai Ardealului erau aleși frații Ion și Sigismund de Ankt-Georg și Berthold Edlerbach. Roth urma să fie încoronat ca rege. În fața acestei amenințări, Matei Corvin reacționează prompt. El concentrează o armată formată din 8.000 de călăreți greu înarmați și 4.000 de mercenari, care luptau pedestru, cehi și slovaci, sub comanda lui Jean Jiskra. Regele era hotărât să înăbușe nu numai răscoala din Transilvania, dar să pornească și împotriva Moldovei. O afirmă Bonfinius și acest lucru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a îngrijit să organizeze un numeros corp de mercenari, supranumit „legiunile negre”, cărora li se adăugau contingentele de cavaleri și pedestrimea. La asediul Vienei, în 1485, regele dispunea de 20.000 de cavaleri greu înarmați și de 8.000 de călăreți ușor înarmați, plus pedestrimea. Era o armată foarte numeroasă pentru vremea respectivă. Nu este exclus ca în 1467 să fi avut o oaste al cărei efectiv să se fi ridicat la peste 40.000 de oameni. Matei Corvin a pătruns
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
armată foarte numeroasă pentru vremea respectivă. Nu este exclus ca în 1467 să fi avut o oaste al cărei efectiv să se fi ridicat la peste 40.000 de oameni. Matei Corvin a pătruns în Transilvania cu 8.000 de călăreți și 4.000 de pedeștri. Acestora li se adăuga nobilimea transilvăneană, contingentele oferite de orașe și secuii, obligați să meargă la oaste toți bărbații, adică 6.000-8.000 oameni. Veneau români din sudul Transilvaniei, 2.000 de oameni, despre care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
căile și la toate porțile, (iar) la intrările pieții așează cohortele pretoriene. Dinaintea gazdei sale el rânduiește două sute de veterani, și aceștia cu arme grele, ca să primească iureșul dușmanilor dinspre cele două ulițe care se întâlnesc acolo, (iar) pâlcurile de călăreți le împarte pe la toate răscrucile. Așadar, regele nu a fost surprins de atacul românilor, cum a scris Pannonius. Dimpotrivă, el a fost cel care s-a îngrijit de organizarea apărării. „De-abia le orânduise astfel pe acestea”, scrie Bonfinius, când
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan a atacat doar cu 8.000 de oameni. Autorul Cronicii moldo-germane credea că, dacă vornicul ar fi participat la luptă, n-ar mai fi rămas picior de ungur. Pannonius ne prezintă sfârșitul bătăliei ca un iureș de nestăvilit al călăreților unguri conduși de un rege care era sănătos și arăta foarte bine. Așa că i-a urmărit pe români până la Siret, stingându-i până la unul. În realitate, regele n-a mai putut călări, el a fost scos pe targă din Baia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lor”. (p. 45) Asta nu înseamnă că incursiunea a avut loc în 1467, ci în 1468, deoarece anul începea la 1 septembrie, când era scris letopisețul. Dlugosz scrie că în 1469, Ștefan „năvăli în Transilvania numai cu 1 800 de călăreți, pe când regele Matei se afla în Wratislavia și, jefuind-o cu foc și amar în repezeală, întocmai ca o furtună, săvârși mai multe cruzimi și se întoarse încărcat de pradă”. Este vorba, așadar, de două expediții în Transilvania, una în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să-l trimită în Boemia însoțit de un număr cât mai mare de oșteni, care să-i asigure viața. Cu această ocazie, Cazimir i-a cerut lui Ștefan cel Mare să-l trimită pe fiul său cu o mie de călăreți, care să-l însoțească pe Vladislav. Deși îi promisese regelui, cu un an mai înainte, că va depune omagiul, indiferent de greutățile pe care avea să le întâmpine, la 13 iulie 1471, Ștefan cel Mare îi răspunde regelui Cazimir că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu poate să-i îndeplinească cererile, deoarece este înconjurat și amenințat din toate părțile de dușmani, de tătari, de turci, de munteni, de secui, de unguri. Cât privește solicitarea de a-l trimite pe fiul său cu o mie de călăreți, Ștefan îi arată regelui că nu poate s-o facă, deoarece fiul său este foarte tânăr și încă nedeprins să îndeplinească o slujbă. El îi cere iarăși regelui să intervină în aplanarea conflictului cu Radu. În ceea ce privește pericolele care amenință Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pretext ca să nu se prezinte în fața regelui, pentru a depune omagiul de vasalitate. Nu s-a prezentat, cum promisese, cu un an mai înainte, ca să depună omagiul la 1 mai, acum refuza să-și trimită fiul și o mie de călăreți care să-l însoțească pe fiul regelui. Puterea Poloniei crescuse foarte mult în ultimele decenii. Reușise să înfrângă și să impună suzeranitatea asupra Ordinului Teutonic. Își deschisese o ieșire la Marea Baltică, iar dacă Boemia devenea un regat supus regelui polon
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
planurile sale de cucerire a Europei centrale, colaborarea tătară ar fi fost cel mai de mare folos. Dar, ca să ajungă în hotar cu Hanatul Crimeii, trebuia cucerită Cetatea Albă. Pe de altă parte, ca să vină în ajutorul turcilor oastea de călăreți a tătarilor trebuia să se deplaseze spre Câmpia Panonică peste teritoriul Moldovei. Cucerirea Belgradului și stăpânirea Dunării, folosirea tătarilor în campaniile de pe Dunărea Mijlocie, acestea erau planurile făurite de Mahomed al II-lea. În calea realizării lor sta Moldova, din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și au prădat țara și s-au întors”. În Țara Românească, turcii i-au prădat pe boierii care-1 sprijiniseră pe Laiotă și, încărcați de prăzi, au trecut în sudul Dunării. Sfârșitul anului 1473 reprezintă primul contact pe care oastea de călăreți prădalnici a turcilor îl făceau cu pământul Moldovei. Din acest moment, Ștefan cel Mare se află în conflict deschis cu turcii și o primă măsură, care ilustra această nouă stare de lucruri în raporturile sale cu Imperiul Otoman, era suspendarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
turcesc era exclusă. Și această socoteală se baza pe mai multe considerente. În primul rând pe superioritatea numerică a oastei otomane, care, împreună cu oastea Țării Românești, se ridica la aproximativ 80.000-100.000 (Oastea turcă avea peste 30.000 de călăreți, o parte din trupele de ieniceri, azapii și achingiii din sudul Dunării). Pe de altă parte, fiind iarnă, Ștefan cel Mare nu putea să primească ajutorul vecinilor săi creștini. În afară de aceasta, Moldova era mult prea neînsemnată ca întindere, deci, gândeau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu se putea realiza decât prin cucerirea Moldovei. Mahomed renunța la eforturile, uneori sterile, de a cuceri câte o cetate așezată pe piscurile Albaniei. Loviturile mari se puteau da de la Belgrad, în sus, pe Dunăre, unde câmpia lăsa spațiu suficient călăreților să se desfășoare sau prin cucerirea Moldovei. De aceea, Suleiman pașa primise firmanul împărătesc să părăsească munții Albaniei și să se îndrepte cu întreaga lui putere asupra Moldovei. Hadâmbul a trimis mai întâi un pâlc de câteva mii de călăreți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
călăreților să se desfășoare sau prin cucerirea Moldovei. De aceea, Suleiman pașa primise firmanul împărătesc să părăsească munții Albaniei și să se îndrepte cu întreaga lui putere asupra Moldovei. Hadâmbul a trimis mai întâi un pâlc de câteva mii de călăreți, ca să-1 repună în scaunul Țării Românești pe Laiotă. Acesta urma să organizeze detaliile întreținerii oastei turcești în trecere spre Moldova. Fiind vreme de iarnă și neputându-se hrăni caii cu iarba câmpului sau spicele grânelor - campaniile se organizau, de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trebuia să-și odihnească și să-și întremeze oastea. De aceea, înaintarea s-a făcut în etape scurte. După cum ne informează Giovanni Maria Angiolello, un vicentin care căzuse prizonier în timpul luptelor de la Negroponte și ajunsese sclav al sultanului, oastea de călăreți a lui Suleiman, care se ridica la 30.000 de oameni, a trecut Dunărea pe la Vidin și Silistra, pe bărci în care încăpeau câte 16 cai. Restul, ienicerii, azapii au trecut care cum au putut. De la începutul lui noiembrie 1474
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trecut care cum au putut. De la începutul lui noiembrie 1474 și până la începutul lui ianuarie 1475, timp de două luni, această masă enormă de oameni și cai a înaintat fără nici o grabă spre hotarul Moldovei. Calculând etapele de marș, pentru călăreții care au trecut Dunărea la Vidin, însemnează că aceștia n-au parcurs mai mult de 10 km pe zi ca să ajungă în Moldova. Acest calcul este necesar, pentru a demonstra că, la sosirea ei pe pământul Moldovei, oastea otomană nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
știre venețiană aflăm că oastea lui Ștefan cel Mare număra 42.000, iar în alta, de 32.000. Din alte izvoare reiese că armata moldovenească număra 50.000 sau 60.000 de oameni. Un izvor florentin menționează 12.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași. În campania din 1467, Ștefan cel Mare i-a întâmpinat la trecători pe unguri și i-a urmărit cu 12.000 de oameni. Este vorba de oastea cea mică, elita oastei moldovenești. Era mai bine
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai era și ceața, iar de pe deal nu se vede ce se petrece pe vale. Tunurile erau utile pe frontul de luptă. Zgomotul lor speriau caii adversarului, iar proiectilele (bolovani) aruncate stricau ordinea în rândurile pedestrimii, îngăduind un atac cu călăreții, care să sporească deruta. Tunurile nu puteau fi puse decât în vale, de o parte și de alta a frontului de luptă. Înaintarea oastei otomane s-a făcut cu mare dificultate. Istoricii români au întâmpinat dificultăți în descrierea felului în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lor săgeți de ploaie, a dat cea dintâi semnul înfrângerii în inimile ostașilor ocrotitori de țări [turcilor]. Așa s-au stricat podoabele lor, asemenea unor grădini; s-a dus prospețimea lor... Torentul de ploaie udându-i de tot pe acei călăreți și slujitori, toți șoimii care zburau în lupte au devenit ca niște găini jumulite... În partea aceea, serdarul cel răufăcător al țării Moldovei [Ștefan cel Mare] în scopul pregătirii oștilor a trimis de știre ghiaurilor din țările de la marginea ținuturilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]