1,848 matches
-
au distrus mausoleul și au turnat un bloc, iar morții noștri se spune că au fost reînhumați la trei cimitire din capitală. Această versiune am primit-o de la camarazii studenți în noiembrie 1948 când, retras din munți în București, așteptam călăuza care să mă treacă frontiera spre Triest, împreună cu Gh. Ungurașu, Nicolae Simionescu, Cezar Tănase și alți doi camarazi. Tot de la studenții noștri am aflat că Ion Moța și un Nicador au fost duși la cimitirul Sfânta Vineri. Așa cum am putut
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
întemeietor nu se declară nici profet, nici trimisul lui Dumnezeu, și respinge ideea existenței unei substanțe universale, a unei ființe supreme. Totuși se ajunge ca Buddha să fie investit, chiar indirect, cu acest statut, deși el este considerat doar o călăuză, un maestru spiritual. Învățăturile ce-i sunt atribuite nu trebuie privite ca niște cunoștințe care ar putea fi demonstrate, însă ele nu sunt nici revelate. Buddha este un îndrumător în sensul că indică o cale, dar fiecare rămâne liber s-
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
relicvariu de cristal care conținea trei resturi de oseminte. Este posibil să fi fost ale lui Buddha. 4. Urmarea lui Buddha Iluminatul n-a numit nici un succesor al său în fruntea comunității pe care o întemeiase. El considera că singura călăuză credibilă pentru discipolii săi era doar învățătura pe care le-o lăsase moștenire. Astfel, datoria fundamentală a oricărui călugăr era aceea de a respecta cu sfințenie tot ceea ce predicase Maestrul pe parcursul vieții sale. Tradiția din Ceylon consemnează că, imediat după
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cu tot ceea ce este viu și mai ales cu toți cei care se apropie de el. Buddha nu este o divinitate distantă și intangibilă către care să-ți ridici privirile cu teamă și smerenie, ci un prieten înțelept și o călăuză iubitoare pentru care simți o afinitate lăuntrică spontană, căci el însuși și-a croit drum printre greșelile și capcanele naturii umane, peste toate culmile și sub toate genunile saṃsărei. Acest element omenesc al caracterului lui Buddha este cel care îi
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dintre care unul de piatră, altul de fier și opt de bârne de lemn), 14 tipografii, 12 librării, opt băi de aburi, 349 sacale de apă etc. (v. și Di mitrie Frunzescu, Dicționar topografic și statistic al României, pp. 72-75; Călăuza sau Con ducătorul Bucureștiului de maior D. Pappazoglu, București, 1871). 196. Bacalbașa greșește cu câțiva ani; în 1871 Hotel de Englitera (Hôtel d’Angleterre - M.E. Weingber, Calea Victoriei 42) încă nu exista; în aceeași clădire (casa Vanic), la etaj, se afla
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nou al monedelor străine era într adevăr mai scăzut, de pildă, decât în 1871, când un icosar turcesc se schimba pe 4,44 lei noi, o rublă rusească = 4 lei, un „sfanțih“ austriac = 84 bani etc. (D. Pappazoglu, Ghid sau călăuză în București, p. 27). parte din același corp sau serviciu, care din doi are să facă scuze celuilalt, după care declară onoarea satisfăcută. Ei, după gravitatea faptului, pedepsesc disciplinar pe culpabil sau, dacă cazul este grav, cere ministerului, prin calea ierarhică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pedagogic al jud. Neamț, Bacău, Putna. Azi locuiește În Iași. A colaborat mai ales cu folklor la: Cuvânt moldovenesc (și redactor), Opinia, Lumea, Liga, Deșteptarea, șezătoarea, Albina, Junimea lit. etc. Pseudonime: Ion al lui Toderică și I.T. Cuviosu. Opera: Testamentul călăuză, Buc., f.an; Cărți de cetire. Chișinău 1921 și Iași 1928 (În colaborare), Țara mea; Geografie, Iași (1928) id.; Dostoevski. La pomul de Crăciun al lui Christos, trad. (cu L. Filianovici) 1928; cu pseudonimul Ion al lui Toderică: Către oamenii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În domeniul pomicol prin conferințe, broșuri și lucrările: Monografia centrului pomicol Rădășeni (În rev. „Câmpul”, 1/1908, București, p. 11-30); Părul - pere de vară, pere de toamnă (1915), Pepinierele de pomi roditori și plantațiile definitive (1927), 667 Cultura mărului (1928), Călăuza generală a pomicultorului (1935). La Rădășeni a Înființat pepiniera de pomi roditori, de unde a răspândit material săditor ( În 1914). Distincții: 2 premii a câte 500 lei. Cel din 1908 acordat de Casa școalelor. În 1908 a fost În călătorie În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
au hotărât că trebuie să plece imediat ca pe înserat să poată ajunge la Jamul Mic. Deci au plătit lui Țăranu datoria cu prisosință și au plecat cu finul lui Cojocaru. în România, la Lățunaș înainte de a ieși din Vârșeț călăuza i-a dus acasă la el. Aici o mizerie înfiorătoare, care i-a impresionat, îngrijorându-i pe ce mâini își dăduseră soarta. Cojocaru le spusese că prietenul lui, Petre Boroancă, vine să-i întâlnească, la marginea satului. Au ajuns la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ne făcea nici o plăcere să-i vedem chipul, căci, în bătaia ei, pe șesul din fața noastră, se putea deosebi orice tufă, orice umbră. După ce am ieșit din sat, am pornit spre răsărit, tăind direct câmpul. În fața noastră străluceau niște lumini. Călăuzele ne-au spus că acolo este Jamul Mare. Noi trebuia să mergem mai întâi în direcția acestei localități, până ce ieșim din zona primejdioasă, apoi să schimbăm drumul spre sud și să mergem paralel cu granița, pentru a ajunge la Lățunaș
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dintr-un sat vecin, la Forotnic, unde să rămână sâmbăta seara și Duminică toată ziua, iar luni dimineață, cu trenul care aduce muncitori la muncă, să plece spre Timișoara. Totul era foarte bine chibzuit, dar a intervenit imponderabilul negativ, de la călăuzele noastre: Boroancă și Cojocarul. Aceștia după ce au luat plata pentru ce făcuseră, în loc să se întoarcă în aceeași noapte acasă, s-au oprit la Jamul Mare într-o cârciumă. Au atras atenția, că erau murdari și s-au așezat la masă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în criză, aflată în căutarea certitudinilor, a principiului ordonator al existenței. Variate ca sorginte socială, toate personajele, de la militarii dezertori din Iedule, am căzut în lapte! până la nuntașii din Frumos e numai adevărul sau la tovarășii întâmplători de ascensiune din Călăuza rătăciților, trăiesc intens dezechilibrul lăuntric ce își caută rezolvări în exterior. Construite ca niște confesiuni la persoana întâi (face excepție doar Frumos e numai adevărul), nuvelele prezintă o tramă epică similară; miezul conflictului se dezvăluie relativ târziu, reordonând retroactiv materia
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
în lapte!, soldații dezertori mănâncă melcii vii care invadează casa, secvența având evidente similitudini cu imagistica filmelor expresioniste ale lui Buñuel. Aluzia livrescă este o altă constantă a stilului lui G. Se fac trimiteri la Poe sau la Melville, iar Călăuza rătăciților (având tulburătoare analogii cu filmul lui Tarkovski, Călăuza, realizat în același an, 1979), propune o parodiere și o reinterpretare a celebrei scrieri a lui Maimonide, un detaliu interesant prin semnificația sa desacralizatoare fiind momentul în care personajele profanează mâinile
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
casa, secvența având evidente similitudini cu imagistica filmelor expresioniste ale lui Buñuel. Aluzia livrescă este o altă constantă a stilului lui G. Se fac trimiteri la Poe sau la Melville, iar Călăuza rătăciților (având tulburătoare analogii cu filmul lui Tarkovski, Călăuza, realizat în același an, 1979), propune o parodiere și o reinterpretare a celebrei scrieri a lui Maimonide, un detaliu interesant prin semnificația sa desacralizatoare fiind momentul în care personajele profanează mâinile bătrânei călăuze. G. este un prozator rafinat, ale cărui
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
având tulburătoare analogii cu filmul lui Tarkovski, Călăuza, realizat în același an, 1979), propune o parodiere și o reinterpretare a celebrei scrieri a lui Maimonide, un detaliu interesant prin semnificația sa desacralizatoare fiind momentul în care personajele profanează mâinile bătrânei călăuze. G. este un prozator rafinat, ale cărui personaje își pun întrebări existențiale semnificative, fără ca între materia epică și trăirea psihică să se instaleze vreo falie. Lipsește însă o anume cristalizare a stilului, sesizabil fiind un inventar funcțional limitat pentru construirea
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
RL, 1969, 37; Nicolae Baltag, „Hanimore”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6340; D. Țepeneag, „Hanimore”, RL, 1970, 7; Alex. Ștefănescu, Întâmplări cu și fără sens, „Scânteia tineretului”, 1980, 9604; Negoițescu, Lampa, 251-254; Negoițescu, Alte însemnări, 199-202; Regman, Noi explorări, 113-118; Ioan Holban, Călăuza adevărului, CRC, 1990, 18; Negoițescu, Scriitori contemporani, 180-183; Popa, Ist. lit., II, 903. M.Dr.
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
susține teza de doctorat, Biblioteci medievale românești, sub conducerea profesorului Dan Simonescu. Funcționează ca bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară (1958), redactor la Editura de Stat (1958), inspector în Ministerul Culturii (1960-1962), bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat (1962), redactor la „Călăuza bibliotecarului” (1963), conferențiar la secția de biblioteconomie a Institutului Pedagogic din București (1963-1970), secție transferată în 1970 la Universitatea din București, unde profesează până în 1977, când, după cererea de plecare definitivă din țară, i se desface contractul de muncă. În
DIMA-DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
1977, când, după cererea de plecare definitivă din țară, i se desface contractul de muncă. În iulie 1979 emigrează în Toronto (Canada), unde editează revistele „Tricolorul” și „Luceafărul” și relansează buletinul „Studiul bibliologic”, inițiat la București în 1964. Debutează în „Călăuza bibliotecarului” (1959) și editorial în 1966, cu Scriitori clasici și problemele culturii de masă. În manuscris a rămas volumul de versuri Silex înflorit. Colaborează la „Călăuza bibliotecarului”, „Îndrumătorul cultural”, „Ateneu”, „România literară”, „Ramuri”, „Mitropolia Olteniei”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Luceafărul”. Format
DIMA-DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
și „Luceafărul” și relansează buletinul „Studiul bibliologic”, inițiat la București în 1964. Debutează în „Călăuza bibliotecarului” (1959) și editorial în 1966, cu Scriitori clasici și problemele culturii de masă. În manuscris a rămas volumul de versuri Silex înflorit. Colaborează la „Călăuza bibliotecarului”, „Îndrumătorul cultural”, „Ateneu”, „România literară”, „Ramuri”, „Mitropolia Olteniei”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Luceafărul”. Format sub îndrumarea lui Dan Simonescu, D. devine un aplicat bibliolog și documentarist, lucrările sale fiind bazate pe surse arhivistice de primă mărime. Cu acribie, dar și
DIMA-DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
rare (Martin Kraus despre Principatele Române, scrieri ale lui Amfilohie Hotiniul, Legenda Sântei Parasceve patroanei Ieșului de mitropolitul Dosoftei). În comentariile care însoțesc tragedia Răposatul postelnic, Hasdeu își fixează ca țel să deslușească în istorie patimile naturii omenești (luând drept călăuze pe Sofocle și pe Shakespeare) și să dea plasticitate și specific local scenelor istorice prin apelul la folclor și obiceiuri. Studiul său Mișcarea literelor în Ieși, moment important în constituirea, la noi, a criticii literare, a apărut în D. M.
DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]
-
din urmă cu sute de mii de ani. Ultima sută de pagini a romanului descrie o excursie În post-apocalipsă și depinde numai de cititor dacă și-o imaginează pe filiera unor SF-uri americane sau pe cea a zonei din Călăuza tarkovskiană. Omul este În esență un sălbatic iată care este teza forte a lui Houellebecq. Împartasita de un Sloterdijk, ca și de alți așa-numiți "reacționari" francezi, această teză, confortată de ultimul război mondial, constituie probabil astăzi una dintre cele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
șofer neamț, eu împreună cu soția unui inginer tot din România. Ne-am întâlnit la graniță. Neamțul a acceptat să treacă granița și ne-a dus până în Staumark, unde Ion (soțul) era deja într-un lagăr” (emigrantă, 45 ani); plătind pentru călăuză: „Am găsit o călăuză care să mă treacă ilegal. Viza era mai scumpă decât călăuza” (emigrant, 33); plătind pentru viza Schengen pe piața neagră (în Sibiu sau București): „Am cumpărat o viză cu 1.500 de mărci și am plecat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
soția unui inginer tot din România. Ne-am întâlnit la graniță. Neamțul a acceptat să treacă granița și ne-a dus până în Staumark, unde Ion (soțul) era deja într-un lagăr” (emigrantă, 45 ani); plătind pentru călăuză: „Am găsit o călăuză care să mă treacă ilegal. Viza era mai scumpă decât călăuza” (emigrant, 33); plătind pentru viza Schengen pe piața neagră (în Sibiu sau București): „Am cumpărat o viză cu 1.500 de mărci și am plecat. Am avut niște relații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Neamțul a acceptat să treacă granița și ne-a dus până în Staumark, unde Ion (soțul) era deja într-un lagăr” (emigrantă, 45 ani); plătind pentru călăuză: „Am găsit o călăuză care să mă treacă ilegal. Viza era mai scumpă decât călăuza” (emigrant, 33); plătind pentru viza Schengen pe piața neagră (în Sibiu sau București): „Am cumpărat o viză cu 1.500 de mărci și am plecat. Am avut niște relații la București și așa am rezolvat viza. Am primit viză pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
autodizolvării. În 1994, „Pionier”8 era un tânăr român, în vârstă de 25 ani, șomer disponibilizat de la o întreprindere. În noiembrie 1994, Pionier, împreună cu alți trei băieți (țigani) trec ilegal granița în Ungaria (1, 2, 3). Sunt ajutați de o călăuză plătită. Pionier a fost „angajat de cei trei băieți să conducă o mașină până în Spania. Nu au avut viză, au trecut ilegal toate granițele până în Spania. Nici unul nu vorbea limba spaniolă. În decembrie 1994 au ajuns în Spania. Odată ajunși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]