2,573 matches
-
caleștii, iar prințesa, transformată Într-o căprioară albă, fuge În pădure. Doamna de companie Îi ia locul prințesei. Căprioara se transformă noaptea În prințesă; Prințul Războinic se oprește lângă un măr, mănâncă un fruct și cade Într-un somn adânc. Căprioara se apropie de prințul adormit; el se trezește, o mângâie și o ia cu el. În momentul când prințesa Își deplângea soarta rea, prințul și credinciosul său o aud, iar șiretlicul plănuit de Spin Lung Împreună cu mama sa iese la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
larg, modelat, la nivel ideal, de căutarea soției (vânătoarea); de cererea soției și de unirea popriu-zisă. Vânătorii dau de o urmă de fiară și Încearcă s-o descifreze; descifrarea implică un șir de ipostaze metaforice: urmă de zână, urmă de căprioară, floare. Descoperirea va fi făcută În cele din urmă de naș. Românul crede că toate câte trebuie să i se ntâmple În cursul vieții Îi sunt scrise de mai Înainte și, orice ar face, soarta nu i se poate schimba
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ținut.) Toată lumea mi se-nchină, SCENA I CHIRIȚA (pe canapea) Căci aice eu domnesc, Iată-mă-s isprăvniceasă! Și din oricare pricină Dorul meu s-a împlinit. Eu întâi mă folosesc. Ce vis (bis) frumos și fericit! Păstrăvi buni și căprioare, M-am făcut cea mai aleasă Căpățâne de zahar, Și tot neamul mi-am mărit. Juvaeruri, bani, odoare... Ce vis (bis) frumos și fericit! Toate le primesc în dar! (V. Alecsandri, Chirița în provinție) 1. Exemplifică două trăsături ale textului
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
faunistic din zonă, ne vom limita la o prezentare sumară a faunei, pe baza bibliografiei existente și a informațiilor primite de la silvicultori. Fauna mamiferelor este reprezentată de speciile obișnuite ale pădurilor: lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), iepurele (Lepus europaeus), veverița (Sciurus vulgaris), jderul (Martes martes). În număr redus întâlnim: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus), râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris) etc. Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări sedentare, sezoniere sau
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
activităților de educare a limbajului prin metoda conexiunilor interdisciplinare, se aduce contribuție esențială la precizarea, îmbogățirea și nuanțarea vocabularului copiilor printr-o serie de cuvinte și expresii noi precum și la formarea unor trăsături morale pozitive. De exemplu, prin lectura povestirii Căprioara, de Emil Gârleanu s-a realizat îmbogățirea și precizarea sensului unor metafore cum ar fi:ochi îndurerați, ființă fragedă, fugă fulgerătoare, salturi îndrăznețe, prevăzătoare, zberet adânc,sfâșiitor, botul mic, catifelat și umed, mușchiul gros, cald ca o blană, cuvinte care
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Câți dintre dascăli mai au această dăruire? Condamnați la tăcere supunere și uneori la umilințe, împovărați de griji îi întâlnim astăzi tacuți, mergând disciplinat pe drumul sinos al cunoașterii. Cu sufletul mare cât galaxia, măria sa dascălul asemeni unui pui de căprioară, nu știe că se aseamănă cu sfinții. Ei au dăruit. El se dăruiește semănând pulberi peste semințele ce stau gata să încolțească. Mă întreb atunci cu-adâncă amărăciune-ce se va întâamplacu bădița Vasile”cu pupăza”, „cu cireșul mătușii Mărioara”,”cu
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
specii de animale. În general, principalelor zone de vegetație, le corespund anumite specii de animale. Speciile faunistice din bazinul Ba Cotnari aparțin pădurii de foioase și silvostepei (D. Mititelu, 1992). VII. FAUNA FAUNA PĂDURILOR DE FOIOASE Este reprezentată de mamifere: căprioara (Capreolus capreolus), cerbul lopătar (Dama dama), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), viezurele (Meles meles), pisica sălbatică (Felix silvestris). Dintre acestea, vulpea și lupul au ajuns la o densitate redusă datorită acțiunilor de combatere brutală, omițîndu-se rolul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
rozătoarelor: popândău (Citellus citellus), cățelul pământului sau orbetele (Spalax leucodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șobolanul de câmp (Apodemus agraris), hârciobul (Cricetus cricetus), iepurele de câmp (Lepus europaeu) etc.Acestor mamifere li se alătură și altele, specifice zonei forestiere vecine (căprioara, mistrețul, vulpea, uneori lupul și bursucul). Păsările mai caracteristice sunt: cucul (Cuculus honorus), pupăza (Upupa epopo), graurul (Sturnus vulgaris), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), porumbeii (Columba aenas), cioara (Corvus frugilegus), sitarul (Scolopax rusticola)-în timpul pasajului său poposește în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
după zilele de revoluție sinodică ale Lunii. Aproape toate casele cerești definesc animale: Zmeul, Balaurul, Viezurele, Iepurele, Vulpea, Tigrul, Leopardul, Licornul, Boul, Liliacul, Soarecele, Rândunica, Porcul, Yu, Lupul, Câinele, Fazanul, Cocoșul, Corbul, Maimuța, Yuan-o specie de maimuță, Sacalul, Capra, Căprioara, Calul, Ciobanul, Sarpele, Râma. Fig.16 - O veche armilă, care se păstrează în curtea observatorului din Pekin. Totuși, puterea lui 12 s-a impus în alt chip. Fiecare an, este dedicat unui anumit animal-constelație: Sobolanul, Bivolul, Tigrul, Pisica, Dragonul, Sarpele
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
faunei este strâns legată de specificul învelișului vegetal, putându-se astfel vorbi de fauna pădurilor de foioase, fauna de silvostepă, fauna de luncă și cea acvatică. Majoritatea faunei terestre o întâlnim în zona forestieră. Dintre mamiferele caracteristice se întâlnesc veverița, căprioara și mistrețul; lupul, vulpea și iepurele, fiind specii euritope, se întâlnesc pe toată suprafața județului. Păsările de pădure sunt reprezentate de sturz, mierlă, ciocănitoare, cuc, turturică, cinteză și uliu. Dintre reptile întâlnim șarpele de pădure și gușterul. Insectele și alte
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
reptile: șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla cenușie (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis); păsări: buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), fugaciul pitic (Calidris temminckii), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), gaița (Garrulus glandarius), coțofana (Pica pica); mamifere: șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), căprioara (Capreolus capreolus), hârciogul (Cricetus cricetus), iepurele de câmp (Lepus europaeus), hermelina (Mustela erminea), nevăstuica (Mustela nivalis), popândăul (Spermophyllus citellus). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
un ospăț de vânat, În raport de vârstă și dezvoltarea corporală. Oricum, părțile din corpul vânatului sunt consumate În ordine, după poziția și rangul fiecărui exemplar În cadrul ierarhiei, care se respectă cu strictețe. Hrana preferată a lupului este carnea de căprioară, elan, cerb, ren, mistreț etc., vânate În câmpiile și pădurile Întinse pe care le străbat noaptea, seara și dimineața, iar pe măsură ce vânatul se Împuținează din cauza vânatului excesiv practicat de către om, lupul dă târcoale pe la stânele și gospodăriile sătenilor pentru a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și Încrederea În sine, pașii grațioși și siguri cu care se deplasează, mersul pâș-pâș, ușor și degajat, fără zgomot; aplomburile perfecte și propulsia puternică a trenului posterior, cât mai ales lungimea și suplețea corpului, stăpânit de linii armonioase ce imită căprioara În alertă. Totodată, impresionează lărgimea pieptului raportată la celelalte regiuni corporale cât și punctele de jar situate deasupra arcadelor oculare, care nu numai că inspiră teamă răufăcătorilor, dar, realmente, denotă putere, rezistență și eficiență În acțiunile la care este folosit
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
canis lupus). Spre deosebire de acesta, lupul din sălbăticie dovedește, uneori, un comportament interesant legat de hrănire, care Îmbracă un caracter selectiv ce se transmite ereditar, ca o Însușire Înnăscută În structura lui genetică. De pildă, lupul preferă carnea de cervide (cerb, căprioară, ciută etc.), pentru vânarea cărora folosește tehnici specifice pe timpul urmăririi și răpunerii lor, ceea ce motivează Înclinația lupului de a le devora cu o voluptate ieșită din comun. Rezultă că plăcerea de a vâna și a se hrăni cu carne de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Le Delire, 1975). Un alt subcapitol, Realisme socialiste et dissidence, introduce în scenă nume la fel de cunoscute. Cât de exact se va vedea imediat: Nicolae Labiș cântă iubirea solului natal, mutilat de năvălitorul străin (se citează și o strofă din Moartea căprioarei, alături de versiunea franceză: Seceta a ucis orice boare de vânt etc.; este, de altfel, și singurul citat în limba română din întreg volumul Lettres Europeennes). Cariera de poet blestemat a românului Ion Caraion, autor de Cântece negre (Chants Noirs, 1946
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
vrei. Ne-a dăruit mie un ponei și mamei o trăsură frumoasă. Am trei odăi pline cu cărți și jucării. În castel te poți pierde de mare ce-i (...) Parcul este minunat! Are copaci groși cum n-am mai văzut, căprioare, iepuri și tot soiul de animale. Bunicul este foarte bogat, dar nu e nici rău, nici mândru, cum ai crezut dumneta că sunt conții. Îmi place mult să mă plimb cu el. Pe aici oamenii sunt foarte politicoși: toți își
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
într-un fus și va muri. Blestemul a fost îndulcit de o zână bună, care-i menește că nu va muri, doar va dormi un somn greu de o sută de ani, din care o va trezi fiul unui rege. Căprioara albă [Contesa DAulnoy, Prințul Spiriduș și alte povești] relatează cazul unei împărătese nefericite care nu putea avea moștenitor. Un rac mare o conduce la un palat minunat, cele șase zâne din palat îi dăruiesc câte o floare din pietre prețioase
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Războinic se îmbolnăvește în așteptarea Mult Doritei; prințesa călătorește spre ținutul prințului într-un rădvan acoperit, în așa fel încât să nu poată vedea lumina zilei. Doamna de companie străpunge cu un cuțit peretele caleștii, iar prințesa, transformată într-o căprioară albă, fuge în pădure. Doamna de companie îi ia locul prințesei. Căprioara se transformă noaptea în prințesă; Prințul Războinic se oprește lângă un măr, mănâncă un fruct și cade într-un somn adânc. Căprioara se apropie de prințul adormit; el
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
într-un rădvan acoperit, în așa fel încât să nu poată vedea lumina zilei. Doamna de companie străpunge cu un cuțit peretele caleștii, iar prințesa, transformată într-o căprioară albă, fuge în pădure. Doamna de companie îi ia locul prințesei. Căprioara se transformă noaptea în prințesă; Prințul Războinic se oprește lângă un măr, mănâncă un fruct și cade într-un somn adânc. Căprioara se apropie de prințul adormit; el se trezește, o mângâie și o ia cu el. În momentul când
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
caleștii, iar prințesa, transformată într-o căprioară albă, fuge în pădure. Doamna de companie îi ia locul prințesei. Căprioara se transformă noaptea în prințesă; Prințul Războinic se oprește lângă un măr, mănâncă un fruct și cade într-un somn adânc. Căprioara se apropie de prințul adormit; el se trezește, o mângâie și o ia cu el. În momentul când prințesa își deplângea soarta rea, prințul și credinciosul său o aud, iar șiretlicul plănuit de Spin Lung împreună cu mama sa iese la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
larg, modelat, la nivel ideal, de căutarea soției (vânătoarea); de cererea soției și de unirea popriu-zisă. Vânătorii dau de o urmă de fiară și încearcă s-o descifreze; descifrarea implică un șir de ipostaze metaforice: "urmă de zână", "urmă de căprioară", "floare". Descoperirea va fi făcută în cele din urmă de naș. "Românul crede că toate câte trebuie să i se-ntâmple în cursul vieții îi sunt scrise de mai înainte și, orice ar face, soarta nu i se poate schimba
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Vladimiri, poemul 1821 și numeroase traduceri), Cristian Sârbu, Radu Boureanu (Satul fără dragoste), Miron Radu Paraschivescu (îndeosebi tălmăciri), Al. Andrițoiu (În Țara Moților se face ziuă), Aurel Rău, A.E. Baconsky (Noaptea în flăcări), Nicolae Labiș (Gazeta de stradă, Moartea căprioarei, Rapsodia pădurii), Ion Brad (Balada împușcaților), Ion Horea, Aurora Cornu, Ion Gheorghe, Florin Mugur, Gellu Naum, Ștefan Aug. Doinaș, Petru Solomon, Petre Stoica, Ilie Constantin, Gheorghe Tomozei, Florența Albu, Doina Sălăjan, Nichita Stănescu, Darie Novăceanu ș.a. În noiembrie 1953 revista
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
și s-a reabilitat barajul lacului de agrement Dumbrava. Grădina zoologică Sibiu adăpostește acum 135 de animale și păsări din 35 de specii: maimuțe, urși, lupi albi, lupi carpatini, vulpi, tigri, lei, jaguar, pume, mistreți, lame, cerbi carpatini, cerbi lopătari, căprioare, bivoli albi, ponei, piton reticulat, crocodil, fazani, papagali, păuni, porumbei, ș.a. În prezent, la nivel național sunt inventariate 42 gradini zoologice, din care: 24 grădini zoologice autorizate; 6 grădini zoologice în procedură de autorizare; 3 grădini zoologice care au autorizația
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și cărăruia lui. Mai departe, doi câini albi fox terrier de cinci luni și un ciobănesc caucazian sunt lăsați liberi. Vin spre noi și, iată, mă bucur de prietenia lor sinceră, adevărată. Porci mistreți, viței, vaci, cai și chiar o căprioară, m-au făcut să uit pe ce lume mă aflu. „Totul a început când o bătrână ne-a dăruit un cocoș, aici la mănăstire. Când a aflat că a murit, ne-a mai adus un cocoș și o găină. Eu
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
un iepure sau căprior și, obosit, adormind la rădăcina unui stejar bătrân și falnic, „vânează În vis” cu totul alte sălbăticiuni, cu alte paradoxale reflexe, ca’ntr-o carte colorată pentru copii: uriași porci mistreți ce râd cu hohote ample, umane, căprioare ce se apropie Îndrăznețe și i se așează franc la picioare, fixându-l cu acea privire rugătoare pe care le au iubitele noastre când nu ne mai „Înțeleg” și când nu numai că nu ne mai „recunosc”, dar și refuză
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]