9,571 matches
-
similară cu a gării din Frieburg - Elveția, fiind construită în 1902. Iată câteva repere istorice despre această gară; ,, Gara, executată într-o plastică arhitecturală ce amintește de eclectismul de școală franceză al vremii, a fost construită din cărămidă roșie lustruită, cărămidă tratând în întregime fațadele clădirii. Compusă din două corpuri laterale cu două niveluri, gara are în mijloc, pe lângă holurile de acces, o frumoasă sală în stil baroc, impunătoare ca dimensiune și modalitate de tratare arhitecturală, ce a servit inițial ca
CHEMAREA PĂMÂNTULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370999_a_372328]
-
școli au fost și fondatorii ei, respectiv,soții Maria și Scarlet Tudor. Aceștia au avut un rol important în acțiunea de construire a primului local de școală, cât și în demersurile către primărie și revizorul școlar. Clădirea este construită din cărămidă, iar așa cum reise din procesul verbal din 25 noiembrie 1924, învățau la începuturile ei elevi ai claselor I-IV. În anul 1934 apare și clasa a V- a și mai apoi clasa a VI- a și a VII -a. Cursurile
ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370990_a_372319]
-
calc” ori în „Nu râd, nu plâng”: „Stau aici împietrită/ Pe piatră/ Nestrămutata/”. Poeta ne amintește că-n noi stă puterea de înălțare spirituală și de trezire a neamului față de care avem o datorie morală. Dacă fiecare am zidi o cărămidă la catedrala Ființei naționale române am fi salvați: „Aici, la Sarmisegetuza/ este semnul tămăduirii noastre/ Lângă steagul dacic (cu trei culori din curcubeu),/ ca legământ cu Dumnezeu”. Poezia „Epistolă din veacul trecut” - e o încununare a românismului poetei, refrenul fiind
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
să ia cu asalt Clujul, la facultatea de arhitectură. Prietena sa locuise într-o clădire veche cu două etaje și mansardă, cu o arhitectură deosebită, ca în mai toată zona peninsulară a orașului, cu ziduri groase și pereți dubli din cărămidă roșie, situată deasupra Cazinoului și în apropierea Acvariului, pe fostul bulevard Carpați, acum Regina Elisabeta, unde părinții săi primiseră un apartament de la „ICRAL” cu patruzeci de ani în urmă, ca și ai săi de fapt. Adriana locuia ceva mai sus
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370370_a_371699]
-
și-au pus amprenta, definitiv, pe sufletele și educația noastră.Și locația în care am învățat are o însemnătate deosebită, fiind un fost conac boieresc ce a aparținut boierului Jean Atanasiu. Clădirea conacului este realizată pe fundații și zidărie din cărămidă. Fațada a fost realizată în stil neoromânesc, bogat ornamentată cu solbancuri din piatră, ancadramente la ferestre și uși, brâuri ornamentale cu denticuli sub cornișe. Construită în anul 1912, suprafața parterului 565 mp, etajul 558 mp, beci/cramă din căramidă 90
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
dăinui această Casă a Tatălui Ceresc și se vor face slujbe în ea, vor fi pomeniți mereu toți cei care au contribuit la înălțarea ei. Vor fi numiți binefăcători ai acestei biserici toți cei care au donat cel puțin o cărămidă sau un metru pătrat de teren, iar cei care au donat cel puțin o unitate de cărămizi sau de teren vor fi trecuți în rândul ctitorilor...Așa cum auzim în timpul Sfintei Liturghii, când rostim ectenia întreită: „Încă ne rugăm pentru fericiții
O NOUĂ CASĂ A DOMNULUI CU HRAMUL „SFÂNTUL GHEORGHE” – BISERICA DIN TARACLIA DE SALCIE de IONUŢ NACU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370467_a_371796]
-
toți cei care au contribuit la înălțarea ei. Vor fi numiți binefăcători ai acestei biserici toți cei care au donat cel puțin o cărămidă sau un metru pătrat de teren, iar cei care au donat cel puțin o unitate de cărămizi sau de teren vor fi trecuți în rândul ctitorilor...Așa cum auzim în timpul Sfintei Liturghii, când rostim ectenia întreită: „Încă ne rugăm pentru fericiții și pururea pomeniții ctitori ai sfântului lăcașului acestuia și pentru toți cei mai înainte adormiți, părinți și
O NOUĂ CASĂ A DOMNULUI CU HRAMUL „SFÂNTUL GHEORGHE” – BISERICA DIN TARACLIA DE SALCIE de IONUŢ NACU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370467_a_371796]
-
minorități conviețuiau împreună pașnic. într-o atmosferă spiritual, antrenantă și efervescentă. Nu existau idei preconcepute, ură de etnie sau religie între locuitorii săi. Mitropolia, - asemănătoare unui castel, datorită porților cu ziduri înalte de trei metri și a clădirilor sale din cărămidă, cu pinioane în trepte și merloane - era bijuteria arhitectonică a orașului. Ansamblul este format din trei corpuri, o curte oficială și un parc de cinci hectare, cu specii rare de arbori, dealuri artificiale, heleștee cu fântâni, statui și grotă, fiind
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
a revela seria de sintagme culese din poemele înserate în acest volum, din versurile cu o mare încărcătură metaforică, care impresionează prin expresivitatea estetică și prin semantica conținutului lor, cum ar fi: dorința respiră prin rime - te-am zidit din cărămizi de cuvinte (Nu te-am pierdut); m-ai adunat din răsăritul fiecărei dimineți (Hamac din cuvinte); simt neliniști vechi și-n brațele minții te strâng - timpul te-a dăltuit pe placa din sufletul meu (Umbra destinului); te caut printre ramuri
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
iată întrebări la care autorii au căutat răspunsuri, cercetând acte de familie și documente de arhivă, aflate la institutele din București, Râmnicu-Vâlcea, Pitești și Craiova. S-a născut astfel o lucrare amplă, care alături de altele similare vine să așeze o cărămidă la temelia construcției, pe care marile familii boierești au făurit-o în istoria și în cultura Valahiei. A fost o muncă de cercetare asiduă, cu multe momente de cumpănă, depășite însă de convingerea că, în istoria oricărei țări, aristocrația a
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
adânci. Cunoscuse în viață răul și binele deopotrivă. După o copilărie plină de sărăcie a urmat o perioadă când a trebuit să suporte rigorile regimului comunist. Au fost obligați să se mute din bordei. Atunci au construit primele case din cărămidă, la marginea satului. Căsuțe mici cu câte o cămăruță, două. Dar era altceva. Părinții au măritat-o de mică,după datină. Ajutată de socri și de părinți, împreună cu Ciucurdel, țiganul ei, a reușit să-și ridice și ea o căsuță
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
două cămăruțe. În căsuța aia, a reușit ea și Ciucurdel să-și crească cei șapte copii. Pe timpul comuniștilor, nu le-a fost chiar așa de greu, dar nici ușor. Mai munceau pe la colectivă, iar vara făceau câte două cuptoare de cărămidă pe care reușeau s-o vândă românilor. Așa au reușit să facă câte o căsuță fiecărui copil. Copiii ei au fost și pe la școală. Nu prea mult, dar destul cât să poată citi și scrie. Pentru ea, care nu știa
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
lux. I-a fost greu să se obișnuiască cu noul stil de viață impus de copii și de nepoți. Pentru ea vremurile astea bune au venit prea târziu ! În mintea ei încă mai stăruie imaginile bordeielor și ale căsuțelor de cărămidă. Ba se simte rușinată, atunci când românii îi calcă pragul și-i vorbesc așa de frumos, ei , celei căreia, până nu de mult, îi ziceau țigancă borâtă, aruncându-i peste gard, în țărâna drumului, resturi de mâncare. * Luna, felinarul nopții, cu
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
din găoacea visului“ (De ce? - p. 13), „se agață de viață «ca întunericul / de felinar, ca iarba de botul mielului / sacrificat, uneori, în zadar» (Viața, p. 14), „e sclav fugit de pe plantația inimii iubitei“ (cf. Fuga, p. 16); își ridică «singur, cărămidă / cu cărămidă, gol cu gol, zidul» „la care va fi pus și împușcat“ (Zidul, p. 17); paradoxizează în șoc plasticizant-revelator ninsoarea văzută-ntâia dată: «Când am văzut întâia ninsoare m-am speriat. / O zi întreagă am plâns, credeam că explodaseră
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
visului“ (De ce? - p. 13), „se agață de viață «ca întunericul / de felinar, ca iarba de botul mielului / sacrificat, uneori, în zadar» (Viața, p. 14), „e sclav fugit de pe plantația inimii iubitei“ (cf. Fuga, p. 16); își ridică «singur, cărămidă / cu cărămidă, gol cu gol, zidul» „la care va fi pus și împușcat“ (Zidul, p. 17); paradoxizează în șoc plasticizant-revelator ninsoarea văzută-ntâia dată: «Când am văzut întâia ninsoare m-am speriat. / O zi întreagă am plâns, credeam că explodaseră / țâțele pline
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
creștinilor - a amintit un moment culminant al acelui Sinod, cum Sfîntul Ierarh Spiridon, căutînd să lămurească pe Arie despre taina Preasfintei Treimi și cum că toate cele trei persoane sunt de o ființă și de aceeași cinste, a luat o cărămidă arsă și, făcînd semnul sfintei cruci, când a strîns cărămida, focul care a ars-o s-a ridicat în sus, apa a curs pe pămînt și lutul a rămas în mâna lui. Cărămida era simbolul Preasfintei Treimi. Focul închipuia pe
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
Sfîntul Ierarh Spiridon, căutînd să lămurească pe Arie despre taina Preasfintei Treimi și cum că toate cele trei persoane sunt de o ființă și de aceeași cinste, a luat o cărămidă arsă și, făcînd semnul sfintei cruci, când a strîns cărămida, focul care a ars-o s-a ridicat în sus, apa a curs pe pămînt și lutul a rămas în mâna lui. Cărămida era simbolul Preasfintei Treimi. Focul închipuia pe Tatăl, lutul pe Fiul întrupat și apa pe Duhul Sfînt
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
și de aceeași cinste, a luat o cărămidă arsă și, făcînd semnul sfintei cruci, când a strîns cărămida, focul care a ars-o s-a ridicat în sus, apa a curs pe pămînt și lutul a rămas în mâna lui. Cărămida era simbolul Preasfintei Treimi. Focul închipuia pe Tatăl, lutul pe Fiul întrupat și apa pe Duhul Sfînt, Mîngîietorul care a fost trimis în lume. Predica s-a încheiat cu aceeași invocare mărturisitoare: ”Iubi-Te-voi Doamne, virtutea mea. Domnul este
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
recitat primele poezii, am primit primele încurajări, premii la serbări școlare pe scenă, am văzut primele filme (primul a fost ”Ciulinii Bărăganului”), spectacole, alte acțiuni de interes sătesc - am fost la nunți, baluri etc. Țin minte clădirea aceea de la primele cărămizi zidite, am fost acolo, casa culturii s-a zidit sub ochii mei... A fost ceva din lăuntrul meu, ceva ce vine, de la părinții din părinți, cum zicea poetul, din părinții părinților... Un imbold, pentru că nu mi-a cerut nimeni, nici
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
duci și te descurci! Uite, ia ca să ai de drum! Tâmpitul de Sulfinel primi în loc de bani o scatoalcă în scăfârlia aia proastă și o tuli să îndeplinească ordinul șefului. Exact atunci una din ferestrele primăriei se făcu țăndări și o cărămidă ateriză în biroul primarului. Acestuia îi ieșiră și mai mult ochii din cap și se repezi afară să vadă cine-i criminalul. Jale! Aproape toată comuna era în stradă și răcnea ceva. Între timp dorințele oamenilor se mai focalizaseră, așa că
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
minerală când afară sunt mai mult de douăzeci de grade, alții voiau parizer cu chifle sau zacuscă de vinete, iar țiganii cereau să vadă ce ajutoare s-au adus de afară ca să nu cumva să fie luate de alții. Iar cărămizile începuseră deja, în acest perimetru, să devină ceva mai periculoase decât amenințările cu bomba nucleară proferate de islamicii radicali. Domnului primar îi fugi gândul de la întărirea rândurilor partidului și începu să promită că le va satisface toate cererile numai să
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
Bonte, care ne aștepta. Dumneaei era conducătorul auto al familiei. Drumul de la aeroport spre Tongrinne, satul unde locuia familia Bonte, era de vreo douazeci de kilometri, într-o zonă preponderent agricolă, de șes, cu sate frumoase, unde predominau casele din cărămidă netencuită și cu acoperișul în două planuri. Cât m-am aflat în avion deasupra Belgiei și priveam spre pământ, mă intriga culoarea roșcată a locurilor necultivate și nu înțelegeam de ce era pământul roșcat. Unde era cernoziomul nostru ca tăciunele? Acum
FESTIVALUL FLORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370753_a_372082]
-
satele belgiene, unde casele erau mari, predominând cele cu unul sau chiar și cu două etaje și că existau multe supermarketuri moderne cu nume de firme internaționale. Casa gazdelor mele era una impunătoare, cu două etaje și mansardă, toată din cărămidă roșie netencuită, specific locului. În fața ușii sub fereastră, tronau multe ghivece mari, pline cu flori, așezate direct la stradă. Din fereastra “camerei roz” ne zâmbea un perpetuum mobile sub formă de trifoi cu patru foi, care mișca continuu o mână
FESTIVALUL FLORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370753_a_372082]
-
adânci. Cunoscuse în viață răul și binele deopotrivă. După o copilărie plină de sărăcie a urmat o perioadă când a trebuit să suporte rigorile regimului comunist. Au fost obligați să se mute din bordei. Atunci au construit primele case din cărămidă, la marginea satului. Căsuțe mici cu câte o cămăruță, două. Dar era altceva. Părinții au măritat-o de mică,după datină. Ajutată de socri și de părinți, împreună cu Ciucurdel, țiganul ei, a reușit să-și ridice și ea o căsuță
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
două cămăruțe. În căsuța aia, a reușit ea și Ciucurdel să-și crească cei șapte copii. Pe timpul comuniștilor, nu le-a fost chiar așa de greu, dar nici ușor. Mai munceau pe la colectivă, iar vara făceau câte două cuptoare de cărămidă pe ... Citește mai mult MolearcaMolearca era bolnavă. Bătrână și bolnavă. Pe chipul ei, viața săpase șanțuri adânci. Cunoscuse în viață răul și binele deopotrivă. După o copilărie plină de sărăcie a urmat o perioadă când a trebuit să suporte rigorile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]