2,636 matches
-
bine în tabără și mă gîndesc mereu, mereu numai la voi. Îmi lipsiți, îmi lipsesc prietenele. Aici sînt foarte singură; Anca nu a venit și Cătălina, Monica (Ciubotaru), Codrina (o prietenă de-a Cătălinei) și Dana (o colegă de-a Cătălinei) stau în altă vilă, mereu în altă parte. Majoritatea copiilor din tabără sînt foarte mici și nu mă pot înțelege cu ei, habar n-au să se poarte în societate. Vreau să știți că voi petrece două săptămini NEGRE în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
singur! După ce adorm cei trei mîrlani, deschid geamul. Ca și la Udești, aci simt stelele aproape. Le privesc intens pînă îmi obosesc ochii, cum nu fac niciodată acasă, la bloc. Nevăzut, în întuneric, aseară un bărbat cînta plin de năduf: „Cătălină, Cătălină, Mi-ai distrus, tu, viața lină... Într-o noapte de pomină...” Am zîmbit, dar în același timp m-am emoționat de faptul că mai există suflete simple, pentru care dragostea e un eveniment crucial („seara de pomină”), o schimbare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
După ce adorm cei trei mîrlani, deschid geamul. Ca și la Udești, aci simt stelele aproape. Le privesc intens pînă îmi obosesc ochii, cum nu fac niciodată acasă, la bloc. Nevăzut, în întuneric, aseară un bărbat cînta plin de năduf: „Cătălină, Cătălină, Mi-ai distrus, tu, viața lină... Într-o noapte de pomină...” Am zîmbit, dar în același timp m-am emoționat de faptul că mai există suflete simple, pentru care dragostea e un eveniment crucial („seara de pomină”), o schimbare dramatică
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ei încep să vorbească, mă simt ca sub un foc încrucișat, de care cu greu mă pot feri. Azi au început mai întîi să schimbe impresii despre viitoarea premieră a teatrului, Gaițele: cum joacă Ioana (Ene), ce rol minunat face Cătălina (Murgea), cum se frămîntă în scenă (Viorel) Baltag, actor viguros, impulsiv și dezordonat, cum exagerează Doina (Iacob) neurastenia personajului, ce bine și-a compus rolul Tanța (Constanța Zmeu), și nu s-au oprit pînă n-au trecut în revistă întreaga
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
văzută, aveam în fața ochilor panorama întregului fort... Să fi stat acolo jumătate de oră, încercând să descifrez atitudinea absurdă a autorităților închisorii, când observ că în fața ei s-a oprit o mașină, din care au coborât: mama Căpitanului, soția lui, Cătălina și Lizeta Gheorghiu. Așadar, pentru aceasta ne alungaseră de acolo! Căpitanul era în Jilava și noi nu trebuia să-l vedem. Numaidecât l-au adus. L-am urmărit cu privirea de când a pășit pe poarta fortului și, cu toate că ochii mei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
miște din temelii istoria românească, să se pună de-a curmezișul destrămării țării sale și să-și poarte viața pe drumul celor mai mari desăvârșiri și al celor mai grele sacrificii. Prima care a rupt acest tablou a fost fetița Cătălina. Smulgându-se din mâinile D-nei Codreanu, s-a repezit printre soldați la Căpitan, strigând: „Cănel, Cănel!”. Căpitanul s-a oprit și cu un genunchi în pământ a așteptat o cu brațele deschise ridicându-se cu ea în brațe, a acoperit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să asist la întâlnirea emoționantă cu familia sa... Sfertul de oră, cât a durat vizita reglementară a trecut ca un fulger. Din nou apare Căpitanul cu familia sa. Se desparte îmbrățișând cele două doamne și sărutând cu sete pe fetița Cătălina. încadrat de aceeași soldați se îndreaptă Căpitanul spre poarta fortului Jilava. De două trei ori s-a oprit, s-a întors și a privit grupul femeilor ce-l urmăreau cu priviri plângânde. A schițat o mică fluturare de mână Cătălinei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cătălina. încadrat de aceeași soldați se îndreaptă Căpitanul spre poarta fortului Jilava. De două trei ori s-a oprit, s-a întors și a privit grupul femeilor ce-l urmăreau cu priviri plângânde. A schițat o mică fluturare de mână Cătălinei, care continua să strige: „Cănel...Cănel, vino!” Cu fiecare pas, cu fiecare strigăt al fetiței, parcă umerii Căpitanului se încovoiau mai mult, sub povara unor dureroase presimțiri..... îl priveam înmărmurită cum se depărta încet, încet până când gura fortului l-a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
medie”, 1959; Chițimia, Probleme, 145-158; Piru, Ist. lit., I, 47; Panaitescu, Contribuții, 412-418; Ist. lit., I, 274-277; Ivașcu, Ist. lit., I, 118-120; Dicț. lit. 1900, 247; Dan Zamfirescu, Contribuții la istoria literaturii române vechi, București, 1981, 383-459; Velculescu, Scriere, 58-65; Cătălina Velculescu, Din nou despre „Cronica paralelă” și „Letopisețul cantacuzinesc”, RITL, 1994, 3. C.V.
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
în care a fost scris, realizând mai curând ceea ce se numește o istorie a culturii. Exemplele cele mai ilustre sunt: Nicolae Iorga, Nicolae Cartojan, P.P. Panaitescu, Sextil Pușcariu și, după ei, George Ivașcu, Alexandru Duțu, Virgil Cândea, Dan Horia Mazilu, Cătălina Velculescu. A doua tendință este dată de cei care selectează grijuliu textele scrise în limba română și, dintre acestea, doar pe cele care au un potențial estetic vizibil. Călinescu însuși a procedat în acest fel, dar dintr-o nevoie reală
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Nu scrisul reprezenta, aminteam, mijlocul cel mai autoritar de vehiculare a cunoștințelor, ci, în cel puțin aceeași măsură, imaginea. Din păcate, în cercetarea noastră foarte puțini specialiști s-au ocupat serios și sistematic de acest dialog între imagini și texte. Cătălina Velculescu se numără printre ei, în două dintre lucrările sale: Cărți populare și cultura românească (1984) și Între scriere și oralitate (1988). Imaginarul epocii lui Cantemir s-a format, nu doar în spațiul românesc, ci și în cel european, profitând
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
noi, Fiziologul a pătruns de timpuriu, încă din epoca influenței slavone", observă Nicolae Cartojan 41. Dacă primele ediții tipărite datează din secolul al XIX-lea și al XX-lea, fiind îngrijite de Moses Gaster sau de Margareta D. Mociorniță și Cătălina Velculescu 42, manuscrisele sunt cu mult anterioare. Un lucru nu trebuie să ne scape: dacă cel mai vechi dintre acestea, copiat de Costea Dascălul de la Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului, datează din anul 169343, copii în limba slavonă circulau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aceasta este una dintre marile probleme ale cercetătorului care vrea să reconstituie trecutul: absența documentelor, care nu înseamnă că ele nu au existat, ci doar că nu au supraviețuit în timp, că nu au mai ajuns până la noi. În fine, Cătălina Velculescu este cea care a editat științific, pe urmele lui C.N. Mateescu, și o traducere din grecește a unui Fiziolog al lui Damaschin Studitul, redactată în secolul al XVI-lea, singura copie a traducerii în română (realizată de dascălul Nicolae
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Fiziolog al lui Damaschin Studitul, redactată în secolul al XVI-lea, singura copie a traducerii în română (realizată de dascălul Nicolae Duma în 1774) datând însă din 183245; textul original i-a fost însă cunoscut lui Cantemir, după cum demonstrează aceeași Cătălina Velculescu 46. Lucru observat de majoritatea comentatorilor, această variantă diferă într-un punct esențial de Fiziologul alexandrin și de cel latin și de toate bestiarele medievale care au derivat din acestea: renunță la interpretarea alegorică, în sensul cultivării virtuților creștine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
același Costea Dascălul din Brașov în jurul anului 1700: Poveastea țărilor și a împărățiilor câte-s în pământul Asiei și Împărțeala dintâi. Cozmografie, ce să zice împărțeala pământului pre hotară și pre alte seamne ce sânt în cercurile ceriului, editate de Cătălina Velculescu și V. Guruianu 66. Punând laolaltă o traducere prin intermediar polonez a părții I a unei lucrări a lui Giovanni Bottero, Le relationi universali (apărută la Roma, în 1591), pe care N.A. Ursu i-o atribuie lui Nicolae Costin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să face pardos-cămilă. Iarăși lupii de la India să împreună cu cânii de acolo și fac zăvozi; asemenea pardoșii să împreună cu leoaicele și să fac paralei; asemenea și alte hiară împreună alcătuite așa să fac întru acele locuri"55. Mihai Moraru și Cătălina Velculescu au demonstrat influența acestei scrieri asupra Istoriei ieroglifice. Către finalul Evului Mediu, frecvența acestui atribut al cornului magic crește sensibil 56. Pe de o parte, din motivații spirituale. În Biblie, coarnele sunt asimilate forței 57 și, ca urmare a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în neamul jigăniilor, supt domnia Leului îl da. Care lucru pricina cercetării, apoi și gâncevii între doaă monarhii fu: fietecarea socotind că chip ca acela șie supus a fi s-ar cuvini"3. Iată-l, prin urmare, obiect al disputei. Cătălina Velculescu pune în legătură această situare inedită cu o gravură dintr-o ediție de secol al XV-lea a fabulelor lui Esop, în care era înfățișată exact această situație.4 Liliacul reprezenta, ca într-o fabulă a lui Esop, netradusă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
86 Topsell, Edward, 110, 131, 246 U Ursu, N.A., 55, 58, 59, 60, 246 V Vaida, Petru, 71, 72, 157, 159, 161, 246 Varlaam, mitropolitul, 38, 54, 55, 57, 112, 141, 246 Vasile cel Mare, Sfântul, 77, 91, 246 Velculescu, Cătălina, 34, 38, 42, 47, 49, 50, 54, 55, 149, 220, 246 Vincent de Beauvais, 95, 101, 198, 246 Voisenet, Jacques, 100, 103, 104, 105, 113, 114, 115, 117, 118, 246 Volovici, L., 18, 246 W Worm, 152 Z Zamfirescu, Dan
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cumpărat în schimbul unui loc de livadă dintr-un sat de lângă Râmnic. Vezi N. Cartojan, Alexandria în literatura românească, București, 1910, p. 79, cf. Alexandru Duțu, Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 26. 11 Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultura românească, Editura Minerva, București, 1984, pp. 53-54. 12 Idem, p. 55. 13 Dragoș Moldovanu, Dimitrie Cantemir între umanism și baroc. Tipologia stilului cantemirian din perspectiva figurii dominante, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2002, pp.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
comunicări științifice, București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 137. 22 Cf. Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, p. 6. 23 Victor Simion, Imagini, legende, simboluri. Reprezentări zoomorfe în arta medievală românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000. Prima ediție a apărut, sub titlul Imagine și legendă, la Editura Meridiane, București, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îndreptat, completat și cu indice de C. Săndulescu-Verna, Editura Sophia, București, 2000. 29 Idem, p. 68. 30 Idem, p. 83. 31 Idem, p. 222. 32 Idem, p. 180. 33 Idem, p. 148. 34 În afara lucrării lui Victor Simion, vezi și Cătălina Velculescu, Ileana Stănculescu, Prezențe animaliere pe pridvorul de nord al bisericii de la Mănăstirea Sucevița, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011). 35 Vezi Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, în "Revista Fundațiilor Regale", an VI
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
XVI-lea-al XVIII-lea. Contribuții filologice, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2006, p. 289. 45 A lui Damaschin arhiereu Studitului adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți, în vol. Fiziolog. Bestiar, ediție de Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 46 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt-înainte de acad. Mihai Cimpoi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
289. 45 A lui Damaschin arhiereu Studitului adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți, în vol. Fiziolog. Bestiar, ediție de Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 46 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt-înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, pp. 55-62. 47 Mihai Moraru, Alegoria
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Academiei Republicii Socialiste România, București, 1972, p. 372. 63 Ibidem, pp. 376-377. 64 Vezi Dan Horia Mazilu, Varlam și Ioasaf. Istoria unei cărți, Editura Minerva, București, 1981. Pentru un comentariu amănunțit asupra acestei legendei și a variantelor sale europene, vezi Cătălina Velculescu, capitolul Parabola inorogului: prăbușire sau acensiune, în vol. Cărți populare și cultura română, pp. 8-13. 65 Cristina Bogdan, Avatarurile unui simbol escatologic (calul) în iconografia monumentelor de cult din Țara Românească (secolele XVIII-XIX), în vol. Lumea animalelor: realități, reprezentări
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
iconografia monumentelor de cult din Țara Românească (secolele XVIII-XIX), în vol. Lumea animalelor: realități, reprezentări, simboluri, volum îngrijit de Maria Magdalena Székely, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, pp. 140-141. 66 Povestea țărilor Asiei. Cosmografia românească veche, ediție de Cătălina Velculesc și V. Guruianu, ilustrații de Mihalea Dumitru, după desene de epocă, Editura Vestala, București, 1997. 67 N.A. Ursu, Nicolae Costin, traducător al geografiei universale a lui Giovanni Botero, în vol. N.A. Ursu, Contribuții la istoria culturii românești. Studii și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]