1,915 matches
-
22 În Capitala Republicii Populare Române, functioneaza Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române. În fiecare centru regional funcționează un tribunal regional pentru regiunea respectivă. Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, precum și tribunalele regonale, au cate unul sau mai multe colegii penale și cate unul sau mai multe colegii civile. Numărul colegiilor se stabilește prin ordinul Ministrului Justiției. Articolul 23 Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române și fiecare tribunal regional este compus dintr-un număr de judecători și este condus de un președinte, ajutat de
LEGE nr. 5 din 19 iunie 1952 (*republicată*) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152718_a_154047]
-
fi dată. În caz contrar, cauza se va judeca din nou și cu precădere. Capitolul VII Dispozițiuni tranzitorii și finale Articolul 47 Tribunalele populare, în circumscripția cărora sînt cuprinse comune sau orașe pentru care, sînt întocmite cărți funciare, vor avea cate o secție de carte funciară. Articolul 48 Ori de căte ori legile întrebuințează denumiri de instanțe sau de funcțiuni judecătorești, stabilite sau înlocuite potrivit decretului 132/1949, aceste denumiri se socotesc înlocuite după cum urmează: - Curtea Supremă, prin Tribunalul Suprem; - Curtea
LEGE nr. 5 din 19 iunie 1952 (*republicată*) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152718_a_154047]
-
Capitalei Republicii Populare Române și tribunalele regionale Articolul 22 În Capitala Republicii Populare Române, functioneaza Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române. În fiecare centru regional funcționează un tribunal regional pentru regiunea respectivă. Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, precum și tribunalele regonale, au cate unul sau mai multe colegii penale și cate unul sau mai multe colegii civile. Numărul colegiilor se stabilește prin ordinul Ministrului Justiției. Articolul 23 Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române și fiecare tribunal regional este compus dintr-un număr de judecători
DECRET nr. 99 din 20 februarie 1953 privind republicarea cu unele modificări a Legii Nr. 5 din 19 iunie 1952 , pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152716_a_154045]
-
22 În Capitala Republicii Populare Române, functioneaza Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române. În fiecare centru regional funcționează un tribunal regional pentru regiunea respectivă. Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, precum și tribunalele regonale, au cate unul sau mai multe colegii penale și cate unul sau mai multe colegii civile. Numărul colegiilor se stabilește prin ordinul Ministrului Justiției. Articolul 23 Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române și fiecare tribunal regional este compus dintr-un număr de judecători și este condus de un președinte, ajutat de
DECRET nr. 99 din 20 februarie 1953 privind republicarea cu unele modificări a Legii Nr. 5 din 19 iunie 1952 , pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152716_a_154045]
-
fi dată. În caz contrar, cauza se va judeca din nou și cu precădere. Capitolul VII Dispozițiuni tranzitorii și finale Articolul 47 Tribunalele populare, în circumscripția cărora sînt cuprinse comune sau orașe pentru care, sînt întocmite cărți funciare, vor avea cate o secție de carte funciară. Articolul 48 Ori de căte ori legile întrebuințează denumiri de instanțe sau de funcțiuni judecătorești, stabilite sau înlocuite potrivit decretului 132/1949, aceste denumiri se socotesc înlocuite după cum urmează: - Curtea Supremă, prin Tribunalul Suprem; - Curtea
DECRET nr. 99 din 20 februarie 1953 privind republicarea cu unele modificări a Legii Nr. 5 din 19 iunie 1952 , pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152716_a_154045]
-
contra personalului marinăresc aflat în exercițiul funcțiunii; ... d) Infracțiunile săvîrșite de personalul navigant și dela uscat în serviciu ori în legătură cu serviciul. ... Capitolul ÎI Organizarea tribunalelor speciale maritime și fluviale. Articolul 104 La Constantă și Galați se înființează și va funcționa cate un tribunal Maritim și Fluvial cu jurisdicție specială permanentă avînd una sau mai multe secții. Aceste tribunale vor judeca infracțiunile prevăzute în decretul de față la Art. 103, săvîrșite la bordul vaselor române în largul mării sau în marea teritorială
DECRET nr. 40 din 13 februarie 1950 privind Marina Comercială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152508_a_153837]
-
special maritim și fluvial se vor delegă prin decizia ministrului justiției, numărul necesar de judecători de instrucție. Prin aceeași decizie se va stabili și numărul cabinetelor de instrucție. Articolul 107 Pe lînga fiecare Tribunal special maritim și fluvial, va funcționa cate o cameră de instrucție, cu unul sau mai multe complete, în compunerea căreia va intra judecătorii desemnați de președintele Tribunalului special Maritim și Fluvial și asesorii populari al căror număr se va stabili prin decizia Ministerului Justiției. Capitolul III Parchetul
DECRET nr. 40 din 13 februarie 1950 privind Marina Comercială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152508_a_153837]
-
judecătorii desemnați de președintele Tribunalului special Maritim și Fluvial și asesorii populari al căror număr se va stabili prin decizia Ministerului Justiției. Capitolul III Parchetul Maritim și Fluvial Articolul 108 Pe lînga fiecare Tribunalul special maritim și fluvial, va funcționa cate un procuror șef și numărul necesar de procurori și asesori populari și se va stabili prin decizia Ministerului Justiției. Articolul 109 În cadrul Parchetelor Curților Constantă, Galați și Parchetul Curții Supreme, se va delegă prin decizia Ministerului Justiției, numărul de procurori
DECRET nr. 40 din 13 februarie 1950 privind Marina Comercială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152508_a_153837]
-
fie-care plasă, plaiu sau ocolu se va institui unu singuru judecatoru sau județu de plasă cu unu adjutoru. Articolul 6 Orașele principale se voru împărți după numerulu populatiunei și trebuințele locale, în unulu sau mai multe ocole, avendu fie-care ocolu cate unu judecatoru. Articolul 7 Circonscriptiunea teritorială a judecatorieloru de plasă, pentru comunele rurale este aceeași cu a sub-prefectureloru, iar acea a judecatorieloru de orașe va fi după determinarea ocoleloru ce se va face conformu art. 6. Articolul 8 Residenta judecatoriloru
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
judecatoriloru de plasă, din comunele rurale, va fi asedata în comuna nnde se află sub-prefectura. Articolul 9 Judecătorii de plăși sau ocole, au misiune de a împăca pe părți, si de a judeca, în primă sau ultimă instanță, tote căușele cate li se atribuescu, prin procedură civilă. Articolul 10 Se va numi judecatoru de plasă, acela care se va distinge prin bunele sale purtări, va avea ore care cunoscinta de legi și etatea de 25 ani, celu putinu. Dacă unulu din
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
Fie-care din aceste tribunale se va compune: de atati președinți, catu sînt secțiunile. Unulu dintre acești președinți se va numi prim-președinte. De căte doui judecători și unu supleantu pentru fie-care secțiune. De unu prim-procuroru cu atatia procurori de secțiuni cate sînt secțiunile. Articolul 20 Tote cererile civile, din nuou intentate se voru adresa către primulu-președinte, carc le va împărți după rindulu intrarei între acțiunile civile, daca asemenea secțiuni esista, sau daca tote naturele de causa se judecă de tote secțiunile
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
55 Fie-care curte se va împărți în mai multe secțiuni, compusă fie-care de căte cinci membri între cari și președintele. Curtea din Bucnresci va coprinde trei secțiuni. Cea din Craiova, cea din Iași și cea din Focșani, va avea fie-care cate doue secțiuni. Articolul 56 Fie-care secțiune a curtiloru de apelu se compune: De atati președinți cate secțiuni sînt. Unulu dintre președinți se va numi prim-președinte. De unu procuroru generalu cu atatia procurori de secțiuni cate sînt secțiunile. De căte
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
între cari și președintele. Curtea din Bucnresci va coprinde trei secțiuni. Cea din Craiova, cea din Iași și cea din Focșani, va avea fie-care cate doue secțiuni. Articolul 56 Fie-care secțiune a curtiloru de apelu se compune: De atati președinți cate secțiuni sînt. Unulu dintre președinți se va numi prim-președinte. De unu procuroru generalu cu atatia procurori de secțiuni cate sînt secțiunile. De căte patru membri și unu supleantu. De căte un grefier pentu fie-care secțiune cu mai multe ajutoare
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
Focșani, va avea fie-care cate doue secțiuni. Articolul 56 Fie-care secțiune a curtiloru de apelu se compune: De atati președinți cate secțiuni sînt. Unulu dintre președinți se va numi prim-președinte. De unu procuroru generalu cu atatia procurori de secțiuni cate sînt secțiunile. De căte patru membri și unu supleantu. De căte un grefier pentu fie-care secțiune cu mai multe ajutoare. Articolul 57 Numai primul-președinte va primi apelurile și le va împărți între secțiuni după rendulu intrariloru. Articolul 58 Oțăririle curții
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
voesce a lua o conclusiune ce se desaproba de procuroru, acesta este în dreptu a opri pe substitutu și a lua însuși conclusiuni. Titlul VIII Grefa și agenții judecatoresci. Articolul 84 Pe lînga fie-care judecătorie de județe se va afla cate unu grefieru. Fie-care grefieru va avea unulu sau mai multe ajutoare. La curți va fi cate unu grefieru pentru fie-care secțiune cu mai multe ajutoare. Articolul 85 În județele unde tribunalulu este împărțitu în mai multe secțiuni, va fi unu
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
pe substitutu și a lua însuși conclusiuni. Titlul VIII Grefa și agenții judecatoresci. Articolul 84 Pe lînga fie-care judecătorie de județe se va afla cate unu grefieru. Fie-care grefieru va avea unulu sau mai multe ajutoare. La curți va fi cate unu grefieru pentru fie-care secțiune cu mai multe ajutoare. Articolul 85 În județele unde tribunalulu este împărțitu în mai multe secțiuni, va fi unu grefieru pentru fie care secțiune cu unulu sau mai multe ajutoare, după trebuința. Articolul 86 Pe
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
tribunalulu este împărțitu în mai multe secțiuni, va fi unu grefieru pentru fie care secțiune cu unulu sau mai multe ajutoare, după trebuința. Articolul 86 Pe lînga fie-care tribunalu și fie-care secțiune de curte sau de tribunalu se va afla cate unu registratoru arhivaru și unu numeru hotărîtu de copiști. Articolul 87 Se institue pe lînga fie-care curte sau tribunalu de județu agenții judecatoresci numiți portărei. Numerulu acestoru portărei, pe lîngă fie-care curte sau tribunalu se va hotărî după trebuințele fie-carii
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
că nulu. Grefierulu este capulu cancelariei sale, și are dreptulu de controlu și privighere asupra impiegatiloru grefei. Elu va păstra tote actele, procesele verbale, registrele și colectunile de legi. Va păstra asemenea, sub a sa răspundere, tote actele și documentele cate i se voru încredință de portărei sau de particolari. Articolul 92 Grefa va fi deschisă în tote dilele afară de duminici, serbatori și vacanții, celu putinu șepte ore pe di. Articolul 93 Portăreii asedati pe lînga curți și tribunale voru face
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
voru încredință de portărei sau de particolari. Articolul 92 Grefa va fi deschisă în tote dilele afară de duminici, serbatori și vacanții, celu putinu șepte ore pe di. Articolul 93 Portăreii asedati pe lînga curți și tribunale voru face tote actele cate se impunu de legi, agentiloru, judecatoresci. Voru face somațiunile, comandamentele și urmăririle, voru esecuta mandatele de arestare, de depunere sau de aducere. Voru îndeplini protestirile de polițe, de bileturi la ordine. Voru esecuta sentințele, decisiunile și alte titluri esecutorii. Ei
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
trebuie să aplice un sistem al calității aprobat conform prevederilor de la pct.8.3, care trebuie să fie supus supravegherii conform prevederilor de la pct. 8.4. 8.3. Sistemul calității 8.3.1. Producătorul solicită unui organism notificat ales de cate acesta, evaluarea propriului sistem al calității pentru echipamentul sub presiune care face obiectul evaluării. Cererea pentru evaluarea sistemului calității trebuie să cuprind��: a) toate informațiile relevante pentru echipamentul sub presiune avut în vedere; ... b) documenta��ia privind sistemul calității; ... c
PROCEDURI din 15 aprilie 2004 de evaluare a conformităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157678_a_159007]
-
pe arme și pe ori ce altu lucru va pare că a servitu sau a fostu destinatu la comiterea crimei sau a delictului, precumu și pe ori ce vă pare unu productu alu acelui faptu, cu unu cuventu pe tote cate ar pute servi spre descoperirea adeverului; elu va interpela pe prevenitu să se esplice asupra lucruriloru luate cari i-se voru areta, va încheia despre tote unu procesu verbale care se va subscrie de prevenitu, iar nevoindu sau nesciindu a-lu
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
intatisarea să în persona. Articolul 182 Dacă prevenitulu nu să vă înfățișa, elu va fi judecatu în lipsă. Articolul 183 Condemnarea în lipsă va remane că cum nu aru fi fostu, daca prevenitulu, în terminu de cinci dile adaugitu cu cate o di pentru fiecare distanță de doue miriametre socotite de la primirea copiei de sentința de dinsulu, sau la alu seu domiciliu, va forma opositiune la esecutarea sentinței. Cu tote aceste cheltuelele ocasionate printr-o opositiune voru remane în sarcina prevenitului
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
va face, în altu terminu de cinci-spre-dece dile de la priimirea loru, requisitiunele ce va judeca; iar cameră de acusatiune va ordona, în terminu de trei dile, cele de cuviință. Capitolul ÎI DESPRE FORMAREA CURȚII JURATILORU Articolul 246 Se va forma cate o curte de jurați în fie care din cele patru orașe cari sînt reședințe de curți de apelu. Articolul 247 Aceste cărți se vor compune de trei membri ai curții de apelu, dintre cari unulu va fi președinte, si de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
vă intatisa, sau care va refusa oi de a jură, ori de a marturi, va fi condemnatu la pedepsa prescrisa prin articolulu 77. Articolul 379 Calea opositiunii va fi deschisă în contra acestoru condemnari, în terminu de dece dile, măi multu cate o di pentru fiecare distanță de doue miriametre, socotindu-se acestu terminu din diua primirii decisiunii condemnatorie, în copia, de marturulu condemnatu sau la domiciliulu seu. Opositiunea va fi primită atunci candu marturulu va proba că a avutu legitime împiedicări
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
va esercita drepturile condemnatului. Dacă în urma acestei noue procedure se va descoperi că cea d-antiiu condemnatiune a fostu pronuntiata pe nedreptu, noua decisiune a curții va ușura memoria condemnatului de acusarea ce i s-a fostu adusu. Titlul IV Despre cate-va procedure particularie Capitolul I DESPRE FALSU Articolul 450 Falsulu în scripturi se poate defaimă sau prin acțiune principale sau incidinte, si, în acestu după urma casu, sau pe cale criminale sau pe cale civile. Articolul 451 În tote procesele pentru falsu
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]