2,267 matches
-
cu câte 7 pogoane și 19 prăjini și 6 locuitori pălmaș cu câte 4 pogoane și 15 prăjini. S-au dat 56 de locuri de casă și un total de 458 de pogoane și două prăjini și jumătate. <Locuitorii din cătunul Purcărești care fac hotărnicia actuală se învecinează cu proprietatea Tătărăști a doamnei Câmpineanu pe latura despre miază noapte și pe latura despre miază zi a terenurilor de hrană ale locuitorilor. Noi am început lucrarea despre vecinătatea de miazănoapte, începând din
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
făcut o măguriță, colț de trei hotare, între delimitații Porcărești, între locul bisericii Bucov-Adunați și între delimitații din Burdea-Căldăraru.> În legătură cu vecinătatea moșiei Burdea -Căldăraru, <am pornit din punctul însemnat pe plan cu nr.10, colț de trei vecinătăți: între delimitații cătunului Porcărești, delimitații din Burdea-Căldăraru și terenul bisericii din Bucov-Adunați dat în moșia Căldăraru și am mers pe scursura văii Bucov așa după cum s-a stăpânit totdeauna până în punctul însemnat pe plan cu nr.11, unde am făcut o măguriță, punct
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
Bucov-Adunați dat în moșia Căldăraru și am mers pe scursura văii Bucov așa după cum s-a stăpânit totdeauna până în punctul însemnat pe plan cu nr.11, unde am făcut o măguriță, punct care este colț de trei hotare: între delimitații cătunului Porcărești, între delimitații din Burdea-Căldăraru și între delimitații din moșia Râca-Pasărea, mergând pe scursura veche și actuală a văii Bucovu pe unde a fost de la delimitare până astăzi așa cum se stăpânește și astăzi, și pe unde se va păstra hotarul
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
delimitații din moșia Râca-Pasărea, mergând pe scursura veche și actuală a văii Bucovu pe unde a fost de la delimitare până astăzi așa cum se stăpânește și astăzi, și pe unde se va păstra hotarul și în viitor. Pentru vecinătatea delimitării locuitorilor cătunului Porcărești cu delimitarea din 1864 a locuitorilor împroprietăriți în moșia Statului Pasărea, astăzi, moșia Pasărea fiind proprietate a d-lui Kițu(...). Începând lucrarea din punctul însemnat pe plan cu nr. 11 colț de trei hotare: între delimitații cătunului Porcărești, între
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
delimitării locuitorilor cătunului Porcărești cu delimitarea din 1864 a locuitorilor împroprietăriți în moșia Statului Pasărea, astăzi, moșia Pasărea fiind proprietate a d-lui Kițu(...). Începând lucrarea din punctul însemnat pe plan cu nr. 11 colț de trei hotare: între delimitații cătunului Porcărești, între delimitații din moșia Pasărea și între delimitații din Burdea-Căldăraru și am mers pe scursura văii Bucovul până în punctul însemnat cu nr.12, în piatra de lânbă pod, colț de trei hotare: între delimitații cătunului Porcărești, între delimitații din
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
trei hotare: între delimitații cătunului Porcărești, între delimitații din moșia Pasărea și între delimitații din Burdea-Căldăraru și am mers pe scursura văii Bucovul până în punctul însemnat cu nr.12, în piatra de lânbă pod, colț de trei hotare: între delimitații cătunului Porcărești, între delimitații din moșia Pasărea și între proprietatea moștenitorilor Diaconești. (...) Vecinătatea cu Diaconeștii începe de la piatra de hotar de lângă pod pe plan nr. 12, merge pe scursura văii Bucovul până în vecinătatea cu Stancu-Neamu pe plan cu nr. 13 unde
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
cu moștenitorii Diaconești pe plan nr.14, urmând scursura văii Bucovul iar până la Neamu pe plan nr.15. (...) Vecinătatea cu Stancu-Neamu: <... Am mers pe scursura văii Bucovul până la punctul însemnat cu nr, 14, punct comun între locuitorii de limitați în cătunul Porcărești, moștenitori Diaconești și moștenitor Stancu-Neamu, de unde moștenitorii cu Stancu Neamu se întrerupe, prin vecinătatea cu moștenitorii Deaconești până în punctul însemnat pe planul nostru cu nr. 15, punct comun între delimitații cătunului Porcărești, moștenitorii Diaconești și moștenitorii Stancu Neamu; de
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
14, punct comun între locuitorii de limitați în cătunul Porcărești, moștenitori Diaconești și moștenitor Stancu-Neamu, de unde moștenitorii cu Stancu Neamu se întrerupe, prin vecinătatea cu moștenitorii Deaconești până în punctul însemnat pe planul nostru cu nr. 15, punct comun între delimitații cătunului Porcărești, moștenitorii Diaconești și moștenitorii Stancu Neamu; de aici din nr.15 vecinătatea între locuitorii delimitați în cătunul Porcărești cu moștenitorii Stancu Neamu se urmează tot pe scursura văii Bucovul până în punctul însemnat pe plan cu nr. 16, punct comun
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
Stancu Neamu se întrerupe, prin vecinătatea cu moștenitorii Deaconești până în punctul însemnat pe planul nostru cu nr. 15, punct comun între delimitații cătunului Porcărești, moștenitorii Diaconești și moștenitorii Stancu Neamu; de aici din nr.15 vecinătatea între locuitorii delimitați în cătunul Porcărești cu moștenitorii Stancu Neamu se urmează tot pe scursura văii Bucovul până în punctul însemnat pe plan cu nr. 16, punct comun la trei vecinătăți : locuitorii Porcărești, moștenitorii Stancu Neamu și Răiculeștii, pu unde se va păstra și în viitor
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
viitor tot pe scursura văii Bucovul.> Pentru vecinătate cu Răiculeștii < începând lucrarea din punctul cu nr.16, punct comun cu trei vecinătăți (...), hotarul merge pe scursura veche a văii Bucovului până în punctul pe plan nr.17, hotar comun între delimitații cătunului Porcărești, între moștenitorii Răiculești și între moștenitorii C. Mihaiu, ziși Mihăilești. De notat că actualmente hotarul este schimbat prin mutarea scursurii actuale a văii Bucovului din punctele a la b, încălcând de la locuitorii cătunului porcărești porțiunea cuprinsă între vechea scursură
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
nr.17, hotar comun între delimitații cătunului Porcărești, între moștenitorii Răiculești și între moștenitorii C. Mihaiu, ziși Mihăilești. De notat că actualmente hotarul este schimbat prin mutarea scursurii actuale a văii Bucovului din punctele a la b, încălcând de la locuitorii cătunului porcărești porțiunea cuprinsă între vechea scursură ș aceleieași văi, porțiune în suprafață de 0 ha și 1460 m. (0 pog., 07 prăjini) și care actualmente se stăpânește de moștenitorii Răiculești, suprafață care urmează a se revendica de locuitorii cătunului Porcărești
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
locuitorii cătunului porcărești porțiunea cuprinsă între vechea scursură ș aceleieași văi, porțiune în suprafață de 0 ha și 1460 m. (0 pog., 07 prăjini) și care actualmente se stăpânește de moștenitorii Răiculești, suprafață care urmează a se revendica de locuitorii cătunului Porcărești pe calea justiției. Pe acest teren a fost după delimitare pe o scursură veche a văii Bucov o moară făcăleață, care s-a stăpânit de locuitorii cătunului Porcărești până la 1890, când, venind apele mari, a înecat-o, potmolind moara
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
stăpânește de moștenitorii Răiculești, suprafață care urmează a se revendica de locuitorii cătunului Porcărești pe calea justiției. Pe acest teren a fost după delimitare pe o scursură veche a văii Bucov o moară făcăleață, care s-a stăpânit de locuitorii cătunului Porcărești până la 1890, când, venind apele mari, a înecat-o, potmolind moara și iazul și a mutat cursul văii Bucovul pe scursura lui actuală.> Pentru vecinătatea cu Mihăileștii <... începând cu lucrarea din punctul însemnat pe plan cu nr.17, punct
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
Bucovului până în punctul însemnat pe plan cu nr. 21, punct hotar comun cu trei proprietăți(...). În legătură cu vecinătatea cu moșnenii din Râca <... începând cu lucrarea din punctul însemnat la nr.21, punct de hotar comun cu trei proprietăți: între locuitorii din cătunul Purcărești, între Dobre P. Rădulescu și îîntre moșnenii din Râca; de aici hotarul urmând pe vechea și actuala scursură a văii Bucovului până în punctul ănsemnat pe plan la nr.9, punct de hotar comun la trei proprietății : între proprietatea d-nei
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
Râca; de aici hotarul urmând pe vechea și actuala scursură a văii Bucovului până în punctul ănsemnat pe plan la nr.9, punct de hotar comun la trei proprietății : între proprietatea d-nei Irina Câmpineanu, între moștenii din Râca și între locuitorii cătunului Porcărești. În trecut pe toată acestă lungime hotarul s-a urmat pe vechea și actuala scursură a văii Bucovul(...). În legătură cu vecinătatea locuitorilor din comuna Popești-Palanga <...începând lucrarea din movila mare de lângă șoseaua Bucov-Adunați-Popești-Palanga, movilă însemnată pe planul nostru cu nr.
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
În legătură cu vecinătatea locuitorilor din comuna Popești-Palanga <...începând lucrarea din movila mare de lângă șoseaua Bucov-Adunați-Popești-Palanga, movilă însemnată pe planul nostru cu nr. 3 , movilă semn de hotar între trei proprietăți: între proprietatea Tătărăști a d-nei Irina Câmpineanu, între proprietatea delimitaților din cătunul Porcărești și între delimitații din Palanga. Ambele aceste delimitări făcute în moșia Tătărăști a defunctului Ștefan Bellu, astăzi proprietate a d-nei Irina Câmpineanu. Din această movilă mergând în linie dreaptă prin movila însemnată pe plan cu nr. 4, de aici
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
consemnează desființarea comunei Bărbătești (comasată cu Răchițele de Sus), celelalte trei comune aflându-se în plasa Uda a aceluiași județ. Comuna Cocu avea 1972 de locuitori în satele Cocu, Dealu Bisericii, Dealu Boului, Făcălețești, Linia Mare, Negulești, Popești și în cătunul Văruici. Comuna Răchițelele de Jos avea 856 de locuitori în satele Bogdanu, Chelbești, Dealu Scroafei, Greabănu, Moțoești și Pleșești; iar comuna Răchițelele de Sus avea 1775 de locuitori în satele Bărbătești, Ciocești, Dealu Cătușii, Dealu Scroafei, Grebănu, Linia-Richițelele și Picuești
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
o școală rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Cuca și comasarea ei cu comuna Măcăi, care făcea parte din plasa Dănicei a aceluiași județ, având 1775 de locuitori în satele Bălțata, Cârcești, Crivățu, Cuca, Măcăi, Sinești și în cătunele Mănești și Stănicei. În 1931, comuna a luat numele de "Cuca", alipindu-i-se și satele Dealu Lăune, Dealu Scheii, Dobrești, Valea Scheiu și Valea Cucii, de la comuna Dănicei. În 1950, comuna a fost transferată raionului Gura Boului, apoi (după
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
Schitu; iar comuna Leordeni avea 2040 de locuitori în satele Băila, Cârciumărești, Leordeni și Prundu-Leordeni. În același timp, comuna Glâmbocata era în plasa Bogați a județului vecin Dâmbovița și avea 1678 de locuitori în satele Bâutan, Călugărița, Glâmbocata și în cătunul Cotu Malului. În 1931, comuna Ciulnița a primit numele de "Ciulnița-Budișteni", având în compunere satele Băila, Budișteni, Ciulnița, Glodu, Prundeni și Schitu-Scoicești, și reședința în satul Budișteni; iar comuna Leordeni a rămas cu satele Cârciumărești, Leordeni și Moara Mocanului. Mai
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
sat cu același nume (Galeș) atestat din secolul al XIII-lea. Bătrânii încă povestesc că moșii lor și-au făcut întâi bordeie prin crânguri, departe de râu, de drum, pentru a se adăposti de ochii spionilor veniți de dincolo de Carpați. Cătunul Ungureni - probabil cel mai vechi din sat, oferă și astăzi mărturii în acest sens. Credincioșii ardeleni s-au adăpostit pe pământurile Mănăstirii Aninoasa (la răsărit de Vâlsan), ale Episcopiei Argeșului (la miază-zi și apus) și ale boierilor Brătieni (la miază
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
Măncioiu este un sat în comuna Morărești din județul Argeș, Muntenia, România. Satul se află la intersecția Drumului Național 7 cu Drumul Județean Poienari - Curtea de Argeș. Se află la limita cu Județul Vâlcea și numără mai multe puncte și cătune: Vărzaru, Gârtani, Urleacu, Ișailești, Măncioi. În aceste locuri a sosit și scriitorul Liviu Rebreanu care a poposit, parese, înainte să scrie Ciuleandra și în hanul Vărzari. Astăzi acest han nu mai există, în locul lui fiind o clădire construită după modelul
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
plasa Uda ale aceluiași județ. Comuna Păduroiu avea 1646 de locuitori în satele Cepari, Gărdinești, Păduroiu din Deal și Păduroiu din Vale; comuna Poiana Lacului avea 1444 de locuitori în satele Dinculești, Gălățanu, Gălcești, Negoești, Negrea, Poiana Lacului și în cătunele Popești și Teiu; iar comuna Samara avea 1586 de locuitori în satele Cătunașu, Dealu Orașului, Dealu Viilor, Popești, Valea Satului și în cătunele Dealu Bărcii, Dealu Rogozei, Piscu Popii și Zlapia. În 1931, comunele Păduroiu și Samara au fost desființate
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
Poiana Lacului avea 1444 de locuitori în satele Dinculești, Gălățanu, Gălcești, Negoești, Negrea, Poiana Lacului și în cătunele Popești și Teiu; iar comuna Samara avea 1586 de locuitori în satele Cătunașu, Dealu Orașului, Dealu Viilor, Popești, Valea Satului și în cătunele Dealu Bărcii, Dealu Rogozei, Piscu Popii și Zlapia. În 1931, comunele Păduroiu și Samara au fost desființate, satele lor trecând la comuna Poiana Lacului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
Lunca Asău, Asău, Straja și Gura Ciobănușului) făcând parte din comuna Comănești din plaiul Muntelui al județului Bacău. Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei Asău, formată atunci din satele Apa Asău, Asău, Lunca Asău, Ciobănuș, Păltiniș și Straja și cătunul Gura Ciobănușului, având în total 3120 de locuitori și făcând parte din plasa Comănești a aceluiași județ. În 1931 din comuna vecină Agăș s-a separat comuna Goioasa, căreia i s-au alipit și satele Ciobănuș și Gura Ciobănușului. În
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
Goiasa de comuna Brusturoasa și făcea parte din plaiul Muntelui al județului Bacău. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Comănești a aceluiași județ, având în compunere satele Agăș, Beleghetu, Columba, Goioasa, Scurzeni, Preluci, Simbrea și Sulța și din cătunul Diaconești. În 1931, mai multe sate s-au separat formând comuna Goioasa, iar comuna Agăș a rămas cu satele Agăș, Beleghet, Cotumba, Simbrea și Sulța. În 1950, comunele Agăș și Goioasa au trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău. În
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]