5,189 matches
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Impresii > PROIECT LITERAR: SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE Autor: Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Proiect literar: Seri literare la Cafeneaua cu citire, Atelier. Să ne cunoaștem scriitorii băcăuani! Cenaclul Școlii Populare de Artă Bacău Editura ArtBook Cenaclul online Lira21 Dacă e joi, este literatură! Vă invităm la o SEARĂ LITERARĂ În fiecare joi la ora 17, la CAFENEAUA ATELIER Str.
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
literare la Cafeneaua cu citire, Atelier. Să ne cunoaștem scriitorii băcăuani! Cenaclul Școlii Populare de Artă Bacău Editura ArtBook Cenaclul online Lira21 Dacă e joi, este literatură! Vă invităm la o SEARĂ LITERARĂ În fiecare joi la ora 17, la CAFENEAUA ATELIER Str. Războieni, nr. 46, Bacău Scriitori, cititori, pasionați ai lecturii, vă așteptăm în fiecare joi la orele 17, să vă ascultați scriitorii băcăuani citind din propriile creații. Veniți să vă cunoașteți scriitorii! Vă veți putea spune opiniile despre literatura
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
carte despre iubiri la marginea gesturilor și-n care ritualul ceaiului, de exemplu, fixează trăiri sufletești, se personalizează emoțional până la sublim. O mie de cocori pictați pe o eșarfă străbat vieți de la speranță la moarte. Kawabata? profund și liric! la Cafeneaua Atelier Seara de 28 ianuarie 2015 Cristina Ștefan: ...iar a fost frumos la noi la cafeneaua cu citire, Atelier...nu știu când au trecut două ore. Mihaela Băbușanu a citit din volumul nou, de la Editura Ateneul scriitorilor, a cărui lansare
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
se personalizează emoțional până la sublim. O mie de cocori pictați pe o eșarfă străbat vieți de la speranță la moarte. Kawabata? profund și liric! la Cafeneaua Atelier Seara de 28 ianuarie 2015 Cristina Ștefan: ...iar a fost frumos la noi la cafeneaua cu citire, Atelier...nu știu când au trecut două ore. Mihaela Băbușanu a citit din volumul nou, de la Editura Ateneul scriitorilor, a cărui lansare va fi în curând, Atena Ivanovici ne-a delectat cu poezia sa directa, clară ca lumina
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
întâmplă să ai și seri minunate. Seri în care să te simți de parcă ai aparține cu adevărat acelui loc, acelor oameni care te-au primit o vreme în sufletul și gândul lor. Așa s-a întâmplat în seara asta, la “cafeneaua cu citire” cum frumos îi spune Cristina Stefan, cea care a organizat această întâlnire a noastră cu poezia și frumosul. M-a încântat mai întâi locația, un spațiu parcă special creat pentru a îndemna la reverie, intim și elegant în
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
cu nerăbdare următoarea întâlnire la care vor citi două poete dragi mie. Dar nu vă spun înca cine sunt... O să citiți săptămâna viitoare, aici, pe dordefemeie Eliza Noemi Judeu: Atelier, întâlnire poetică cu doamna Cristina Ștefan. Atelierul asta e o cafenea. Ce poate să atragă o cafenea...?Poezie. Nu întâmplător mă aflam acolo. Eu cred și voi crede mereu că poezia este starea de grație a ființei umane. De care am avut parte. Acolo. Nu e cenaclu. E spovedanie. Iar acolo
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
vor citi două poete dragi mie. Dar nu vă spun înca cine sunt... O să citiți săptămâna viitoare, aici, pe dordefemeie Eliza Noemi Judeu: Atelier, întâlnire poetică cu doamna Cristina Ștefan. Atelierul asta e o cafenea. Ce poate să atragă o cafenea...?Poezie. Nu întâmplător mă aflam acolo. Eu cred și voi crede mereu că poezia este starea de grație a ființei umane. De care am avut parte. Acolo. Nu e cenaclu. E spovedanie. Iar acolo unde e spovedanie sunt și eu
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
a României, gara din Pitești, construcția de căi ferate din România celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Reînmatriculat la Facultatea de Drept, întreruptă de perioada Marelui Război, viața lui Gib Mihăescu a consemnat același comportament: frecventarea cafenelelor, a bibliotecilor și a mai multor redacții culturale. Capitolul Un alt început exprimă potențialul incomensurabil al autorului de a ne dezvălui bogăția sufletească a lui Gib Mihăescu, discursul moralizator la adresa societății contemporane, dilema sa permanentă între gloria scrisului literar sau
AL.FLORIN ȚENE-LA BRAȚ CU ANDROMEDA, CRONICĂ DE DR.DIN PETRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363405_a_364734]
-
perindat de la Eminescu încoace.” Chendi, din contră, vede în ea verbozitate, epatare, o anumita impostura, o sfidare a gustului contemporanilor. Arghezi îl desființează că poet în pamfletul „Seară”.”Zgomotul operei sale- arată Arghezi- nu a trecut pragul cenaclurilor și al cafenelei, din inspirație îi rămân exterioritățile disparate, firimiturile, pleava, mătreața unei idei, pielea jupuita a unei imagini...e ca un plisc farfuridi răzbit în simbolism...el cântă numerele paisprezece, douăzeci și unu și șapte; iahturile, castelele, mătasurile, săpunul Floră, fabricile de parfum..., complăcându
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
să fie erodata de tiparele desuete ale genului. Drept urmare Minulescu îi va crea un nou statut, o va adapta spiritului altei epoci. După debut, el devine o strălucitoare vedeta, reciclând gustul publicului. Venit de la Paris, o ia metodic, începe cu cafeneaua Kubler, introdus de Eugeniu Ștefănescu-Est. Prezența sa în boema bucureșteana capătă strălucire la Terasă Oteteleșteanu, fieful literaturii de avangardă. „ O cafenea este pentru artiști o universitate”- va zice Arghezi. Cum spuneam, poezia lui Minulescu, încearcă recondiționarea romanței eminesciene, obosită nu
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
epoci. După debut, el devine o strălucitoare vedeta, reciclând gustul publicului. Venit de la Paris, o ia metodic, începe cu cafeneaua Kubler, introdus de Eugeniu Ștefănescu-Est. Prezența sa în boema bucureșteana capătă strălucire la Terasă Oteteleșteanu, fieful literaturii de avangardă. „ O cafenea este pentru artiști o universitate”- va zice Arghezi. Cum spuneam, poezia lui Minulescu, încearcă recondiționarea romanței eminesciene, obosită nu de Eminescu, ci de epigonii ei. Prima modificare e și cea mai superficială. El rupe versul tradițional și-l „ răscăcărează”-cum
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
Arghezi- în unități asimetrice, lăsând din punct de vedere grafic, impresia versului liber. Noua formulă marchează pauze, izolează cuvinte, afectează mesajul rimei. Versurile lui trebuie citite într-un anume fel, cu voce tare, teatral, cum de altfel o făcea în cafenelele literare. Muzicalitatea poeziei e un artificiu tehnic de amplificare a sunetului melodic, o agresiune asupra urechii, menită să contracareze indiferență auditorului, textul are o fonetica turbulenta de efect. Apoi aduce sonoritatea neologismelor, sonoritatea numelor proprii, el schimba șoaptă, îngânarea, lamentația
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
la metafore pline de substanță: „Istoria vine din larg și pleacă în larg. Legendele ei, de asemenea. Apele Mediteranei vin la zidurile Orașului-Cetate, precum evreii la Zidul Plângerii.” Amintirile ieșene sau băcăuene renasc într-un moment de tihnă la o cafenea telaviviană. Privește în sine, retrăind Iașul, apoi, cu ochii spre exterior, vede că „Marea e de un albastru-verzui. O mare caldă, bună, puternică, imensă. Urmează un oraș, la margine de imensitate. Vecin cu infinitul apei și aflat în continuarea lui
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
un supermarket la câteva străzi depărtare și doream să-l vizitez și să mă informez asupra prețurilor ori dacă aveau și oferte accesibile bugetului meu de austeritate. Mai mult, mă intriga faptul că în interiorul magazinului erau amenajate un fel de cafenele, pline cu pensionari de ambele sexe. Doream să spionez ce fac acolo acești vârstnici, unii dintre ei de vârsta mea, alții cu mult mai “trecuți”. Am plecat de acasă înainte de ora nouă. Nu știam dacă Bogdan mă va invita în
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
întreba, la modul absolut, Leda cu Lebăda, altă poveste din șirul vieții și al cenușii, Aureliano, să nu uităm, voise să se căsătorească, dar fata plecase odată cu zorile; Aureliano, ziceam, clătina din cap neîncrezător, în timp ce turcul Fadul zăcea într-o cafenea din Paris, pe malul Senei, și discuta cu Milan Kundera despre secția de propagandă, care l-a șters pe Clementis din toate biografiile. Imaginați-vă un șef de stat fotografiat cu două pălării: una pe cap și cealaltă în mînă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
mă mulțumește este armonia existentă cu mine dar și cu semenii-cititorii cărora le sunt și le voi rămâne totdeauna recunoscător pentru încurajări. Întrebare: De ce atâta grabă? De ce atât de mult? Răspuns: Într-una din convorbirile literare ce aveau loc la Cafeneaua Literară, întrebat de poetul Vasile Voiculescu: „Cum stăm cu exigența, cu factorul calitate”, Liviu Rebreanu a zâmbit larg și a replicat imperturbabil: „Cantitatea, indiferent de valoare, dovedește totuși bogăția râvnei creatoare. Înainte de a alege, trebuie să ai din ce anume
INTERVIU CU MINE ÎNSUMI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361094_a_362423]
-
imperturbabil: „Cantitatea, indiferent de valoare, dovedește totuși bogăția râvnei creatoare. Înainte de a alege, trebuie să ai din ce anume să alegi. Cantitatea devine astfel premiza calității. Bogăția cantității permite o mai îngrijită selecție calitativă ... [Desigur păstrez proporțiile]”. Am citat din: „Cafeneaua Literară și boema din România”, Antologie de Florentin Popescu Am avut o viață foarte agitată, grea în meseria de teren dar dăruindu-mă în totalitate frumuseții ei. Ofițer Superior, topograf în Armata Română, de peste treizeci de ani, primind numeroase ordine
INTERVIU CU MINE ÎNSUMI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361094_a_362423]
-
dar si a celor 12 limbi pe care le stăpânea), refăcând totul „de la mobilier la narghilea”, considerând „chestiunea gastronomică” a timpului, o necesitate, aducând „la curte” un premiant al bucătăriei orientale. Simt o adiere cu parfum de epocă și în cafenea și în salonul levantin și în cel voievodal. Bucureștiul a devenit un oraș atractiv, cu tendința de a arăta călătorilor și locuitorilor săi, că poate fi un simbol, un loc al acestui deceniu turistic, dezvăluindu-și monumentele, creând în spații
ELISABETA IOSIF UN PRINŢ LA HANUL LUI MANUC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364198_a_365527]
-
toată vechimea lui, orașul respiră și aer de prospețime, chiar ușor cosmopolit. Clădirile noi se îmbină plăcut cu cele vechi de la care au preluat unele linii și elemente decorative, prelungind în timp valoarea frumuseții arhitecturale. Sunt multe muzee, dar și cafenele în care vienezii petrec ore de relaxare. Orașul pulsează de viață pe care o transmite și vizitatorilor, făcându-i să guste din frumusețea vieții vieneze, trăită frumos, decent și în liniște, un trai în care se simte prezența bunului gust
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
nelegitim al lui Arghezi. Lothar i-a înlesnit intrarea în boema pariziană, ajutînd-o să-și împlinească dorința de a cunoaște pe cei mai mari scriitori ai lumii. În cartierul St. Germain mai ales, își amintește Aurora, puteai să stai în cafenele alături de toate geniile timpului, cu condiția să nu fii bogat, ci doar boem ca ei. Așa cum ea avea să-i ajute pe alții, și ea a fost ajutată la vremea aceea. Soția lui Pierre Emmanuel, bunăoară, i-a plătit chiria
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
Toamnă, mulțumescu-ți ție, sunt bucate noi pe masă ! S-a întunecat iar cerul. Lumea merge mai grăbită, ora-și cântă efemerul. Vremea zici că- ostenită... Amintiri mai vin rebele, abur, ceașcă de cafea... Pe trotuar răsar umbrele până-n prag de cafenea. Autoarea de „rugină” a pictat să ne răsfețe ! Ploaie rece cade lină, fulgii albi ne dau binețe ... Referință Bibliografică: Toamna / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2136, Anul VI, 05 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorel
TOAMNA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364275_a_365604]
-
spunea Georgeta în gând. - Ce ziceți? - Nu se cuvine să merg la un bărbat acasă, mai ales când este și divorțat. - Cu ce schimbă situația acest lucru? Dacă doriți să discutăm problemele personale ce vă frământă, ori mergem într-o cafenea, restaurant, sau bar, unde doriți, deoarece în parc nu putem sta din cauza frigului, ori mergem la mine acasă, unde nu ne deranjează nimeni și precis este cald? Trebuie să vă hotărâți! mai spuse Condurache ca pe un ultimatum. - Bine..., bine
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363157_a_364486]
-
XIX lea . În lipsa unui teatru propriu zis, se încearcă acum înființarea așa-ziselor teatre de varietăți. O primă acțiune de acest fel este consemnată, pentru anul 1907, când Iosif Park făcea cunoscut primarului că deschide un teatru de varietăți în cafeneaua Metropol din oraș122, acțiune aprobată de autorități. Nu știm cât a funcționat acest teatru, dar în primăvara anului următor( în mai 1908) se înregistrează o nouă cerere în acest sens. Atunci, Maria P. Scăueru solicita aprobarea să construiască o scenă
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
obicei aveau loc asemenea spectacole. Coroborând informațiile cuprinse în cele două documente, putem presupune cu destul temei că în perioada 201 1907-1908 funcționează în același timp în Tr Severin două teatre de varietăți- unul desfășurându-și activitatea în sală( în cafeneaua Metropol) și altul în grădină( vara). Îregistrăm cu interes și amănuntul referitor la faptul că severinenii căpătaseră obișnuința spectacolelor de teatru în aer liber, preferând grădinile în care se organizau asemenea manifestări. Nu știm dacă și cât au mai funcționat
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
scăpătați ai artei și să respecte moralitatea 126. Peste doi ani ( la 18 februarie 1914) , documentele atestă o nouă inițiativă de acest gen, de data aceasta venind din partea unui anume N.Paul, care cerea permisiunea ca în berăria și cafeneaua Casele Aurelian să funcționeze o trupă de artiști și artiste, deci de varietăți 127. Se reînnoda o tradiție mai veche a acelui local, cunoscut încă înainte de 1904 sub denumirea Teatru Aurel 128, denumire datorită, desigur, spectacolelor de teatru organizate aici
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]