1,944 matches
-
care să vorbească despre asta. Faptul că existau atâția armeni care se spumegau Împotriva turcilor era un semn clar că otomanii nu Îi persecutaseră. Până astăzi, Întâlnirile celor de la Café Constantinopolis cu turcii fuseseră În esență un schimb Înfierbântat de calomnii și monologuri. De data asta tonul era radical diferit. Statul tău Își poate cere scuze, a răspuns Coexistență-Nefericită. Statul meu? Nu am nimic de-a face cu statul, a scris Asya gândindu-se la urmărirea În justiție a Caricaturistul Alcoolic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Acest partid, care a condus România în câteva rânduri, se află în cel mai de jos punct al său, mai jos chiar decât în 1990, anul renașterii din cenușa comunismului. În „duminica orbului“, sub povara unui munte de prejudecăți și calomnii împotriva partidului istoric și a unui adversar politic gigant, Frontul Salvării Naționale, care întâi a confiscat speranțele întregii națiuni și apoi s-a transformat în partid roșu, PNȚCD a obținut 2,56%. În alegerile locale din 2004, pentru consilierii județeni
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
la monopolul asupra bogățiilor țării. Jos mafia, sus patria!“ Și dă-i și luptă și luptă și dă-i. Ei bine, când arhiva s-a închis, în studio a rămas un Vadim plăpând, intrat la apă, cumințit în procese de calomnie pierdute. Nu-ți venea să-l atingi nici cu o floare. N-a crezut în Ceaușescu, a fost doar indus în eroare de regina Angliei, de Henri Coandă și de Octavian Paler, care cu toții l-ar fi apreciat pe dictator
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Rechinului de presă nu-i pasă de binele comun, de principii universale ca acelea din Carta Drepturilor Omului. El urmărește doar interesul propriu sau de clan, se cantonează într-o „provincie” spirituală în care nu contează decât ceea ce se vinde: calomnia, injuria, scan131 dalul, violența, în fine, conștiința subordonatului dornic de afirmare. Cândva se pricepea să instrumenteze dosare cu minciuni și falsuri, necesare pentru a-i înfunda pe opozanții regimului comunist. Astăzi, ca patron de presă, uzează de aceleași mijloace pentru
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
știu prea bine. Jurnalistul mai sus citat credea, sincer, că păcatele presei din vechiul regat nu-și mai au locul în România de după Marea Unire. Din nefericire, ele au supraviețuit. După un sfert de secol, regimul comunist le-a selectat (calomnia, minciuna, procesul de intenție, șantajul, înscenările de tot felul) și le-a ridi132 cat la rangul de virtute „patriotică”. Și ce motiv ar avea să se schimbe „patrioții” de ieri, reșapați după 1989 și deveniți patroni media? Norocul nostru stă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
să fie pus în neplăcuta situație de a concedia un subordonat (o doamnă secretar de stat) din cauză de... plagiat! Penibilitate absolută! Și atunci, cum să nu scriu, chiar dacă vorbesc în pustiu?! „Scena politică” mă agresează zilnic cu minciuni și calomnii, cu discursuri demagogice, un fel de poșircă „modernă” livrată ca esență nobilă. Am fost nevoit să înghit timp de 25 de ani un spectacol de circ politic montat pe trupul vlăguit al țării, jucat de actori puși pe căpătuială, unii
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
1950-1960, tânărul purtând numele „chiaburilor” Drăgan din Viișoara era persecutat în numele „revoluției proletare”. Noua „revoluție” de după 22 decembrie 1989 s-a legitimat tot prin victime. Unii au fost uciși cu gloanțe, alții au fost „împușcați” cu dosarul, cu imprecația și calomnia, cu toate mijloacele subtile ale terorismului kaghebisto securist. Diversiunea „teroriștilor” i-a propulsat la putere pe așa-zișii „salvatori naționali”; diversiunea „Mihai Drăgan” i-a acoperit pe securiștii și activiștii din Facultatea ieșeană. Un intransigent care își etala cărțile pe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
turnători”. I s-a făcut un dosar cu delațiuni (dactilografiate la aceeași mașină de scris!) pentru excluderea de la catedră. O comisie a Senatului universitar a constatat falsul mult prea târziu, după ce, fiind supus unui tir de acuzații nefondate, minciuni și calomnii, atacuri de presă, telefoane de amenințare etc. (unul dintre conspiratori se exprimase tranșant: „Mihai Drăgan trebuie exterminat!”), sănătatea i s-a erodat profund. Statura didactică și științifică recunoscută, asumarea unei 190 anume independențe de conștiință și intransigența față de parvenitismul pe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Rechinului de presă nu-i pasă de binele comun, de principii universale ca acelea din Carta Drepturilor Omului. El urmărește doar interesul propriu sau de clan, se cantonează într-o „provincie” spirituală în care nu contează decât ceea ce se vinde: calomnia, injuria, scan131 dalul, violența, în fine, conștiința subordonatului dornic de afirmare. Cândva se pricepea să instrumenteze dosare cu minciuni și falsuri, necesare pentru a-i înfunda pe opozanții regimului comunist. Astăzi, ca patron de presă, uzează de aceleași mijloace pentru
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
știu prea bine. Jurnalistul mai sus citat credea, sincer, că păcatele presei din vechiul regat nu-și mai au locul în România de după Marea Unire. Din nefericire, ele au supraviețuit. După un sfert de secol, regimul comunist le-a selectat (calomnia, minciuna, procesul de intenție, șantajul, înscenările de tot felul) și le-a ridi132 cat la rangul de virtute „patriotică”. Și ce motiv ar avea să se schimbe „patrioții” de ieri, reșapați după 1989 și deveniți patroni media? Norocul nostru stă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
să fie pus în neplăcuta situație de a concedia un subordonat (o doamnă secretar de stat) din cauză de... plagiat! Penibilitate absolută! Și atunci, cum să nu scriu, chiar dacă vorbesc în pustiu?! „Scena politică” mă agresează zilnic cu minciuni și calomnii, cu discursuri demagogice, un fel de poșircă „modernă” livrată ca esență nobilă. Am fost nevoit să înghit timp de 25 de ani un spectacol de circ politic montat pe trupul vlăguit al țării, jucat de actori puși pe căpătuială, unii
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
1950-1960, tânărul purtând numele „chiaburilor” Drăgan din Viișoara era persecutat în numele „revoluției proletare”. Noua „revoluție” de după 22 decembrie 1989 s-a legitimat tot prin victime. Unii au fost uciși cu gloanțe, alții au fost „împușcați” cu dosarul, cu imprecația și calomnia, cu toate mijloacele subtile ale terorismului kaghebisto securist. Diversiunea „teroriștilor” i-a propulsat la putere pe așa-zișii „salvatori naționali”; diversiunea „Mihai Drăgan” i-a acoperit pe securiștii și activiștii din Facultatea ieșeană. Un intransigent care își etala cărțile pe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
turnători”. I s-a făcut un dosar cu delațiuni (dactilografiate la aceeași mașină de scris!) pentru excluderea de la catedră. O comisie a Senatului universitar a constatat falsul mult prea târziu, după ce, fiind supus unui tir de acuzații nefondate, minciuni și calomnii, atacuri de presă, telefoane de amenințare etc. (unul dintre conspiratori se exprimase tranșant: „Mihai Drăgan trebuie exterminat!”), sănătatea i s-a erodat profund. Statura didactică și științifică recunoscută, asumarea unei 190 anume independențe de conștiință și intransigența față de parvenitismul pe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
În prisma ei este (mai bine zis era) zăvorât un vraf de scrisori. Până aici nu Încape nici o taină. Corespondenta și admiratoarea mea e Mariana Ruiz Villalba de Muñagorri, Moncha pentru intimi. Eu joc cu cărțile pe față. În pofida unor calomnii impostoare, legăturile noastre n-au fost intime. Noi hălăduim Într-un plan mai elevat, emoțional și mental. În fine, un argentinian nu va Înțelege nicicând atari afinități. Mariana e un spirit frumos; mai mult chiar, o femelă frumoasă. Pletoricu-i trup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
onestă cu privire la un sector limitat al societății locale. Primele dificultăți care mi-au apărut În cale au fost, poate, nesemnificative. Numele personajelor, de pildă. Să le fi numit ca În realitate ar fi Însemnat să mă expun unui proces de calomnie. Doctorul Garmendia, care are un birou de avocatură după colț, m-a asigurat, ca și cum și-ar fi luat măsuri de prevedere, că omul mediu din Ezpeleta e un litigios. Îmi rămânea să inventez nume, dar asta ar fi Însemnat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
jurnaliști (nu doar o oglindire a faptelor "brute", care, fără a fi interpretate și integrate într-un context, nu au o semnificație de sine stătătoare). Conform lui Tuchman, jurnaliștii se află sub presiunea mai multor factori: * timpul; * riscul proceselor de calomnie; * critica publicului; * critica din partea colegilor. Pentru a fi eficienți, rapizi și pentru a preîntâmpina acuzațiile, ei se justifică prin ideea de obiectivitate (în sensul că nu fac decât să redea faptele), iar din punct de vedere tehnic recurg la metode
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cei trei cardinali se străduia să fie cât mai necruțător cu mortul ca să intre în grațiile papei Ștefan. Eu mă pregăteam să-i fac pe ceilalți doi să se îngălbenească de invidie. Mă consideram cel mai înzestrat pentru învinuiri și calomnii și am cerut cu vocea tremurând de indignare ca papa Formosus să fie declarat nedemn și uzurpator. Îmi șoptise cineva înainte că asta era dorința papei Ștefan și m-am grăbit să fiu primul. care s-o strige. Dar nu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
apar: Niculina, Epaminonda Apostol, Emil Lambru,... ...” De ce nu încerci să te aperi, domnule? Nu vezi că ăștia... De ce nu-i întrebi: cu ce drept își permit să facă afirmații fără acoperire? Nu-și dau seama că pot fi incriminate drept calomnii? Spune le cum îți faci orele, că n-ai lipsit de la nici o oră de pregătire, că cei patru elevi care merg la faza republicană sunt ai tăi! Spune-le că, dacă ar fi să faci o industrie din matematica pe
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
că pot să vă chem în judecată. Martori am, berechet! Toți cei care, acum și aici, au auzit cele ce mi-ați spus” “Asta-i prea de tot!” “Este. Că, pentru o asemenea afirmație, nesusținută de probe, deci asimilată drept calomnie, se ia de la trei luni, la cinci ani” “Nu știam că aveți și pregătire juridică, dom’ profesor. Encicloped desăvârșit. Asta vă face să creșteți în ochii mei” “Mulțumesc pentru ironie” “Nu e vorba de nici un fel de ironie. Am vorbit
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Scrisori? Care scrisori? Poate anonimele scrise... știm noi de către cine!” La auzul acestor vorbe, profesorul Alexandrescu sare ca un arc. Spune doar atât: ce-ar spune tovarășa Apostol dacă... I se ia vorba din gură: se știe placa: tribunal, proces, calomnie, codul penal, de la nu știu-câte-luni la nu-știu-câți ani, dar să stea liniștit domn’ profesor Alexandrescu, că nu-i așa de ușor de mers la tribunal, ca și cum ai merge la..., na!, că era să spună altă aia... Oricum nu s-a
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
R., nu-ți fie cu supărare, strigă un om din mulțime. Cineva mi-a zis că ai necazuri cu poliția. E adevărat? Un val de neliniște și stânjeneală cuprinse grupul de muncitori. — Cum? strigă Ignatius. Unde ai auzit o asemenea calomnie? Este absolut fals. Aceste zvonuri mârșave le-a răspândit fără îndoială unul care crede în supremația albilor, vreun bădăran din nord sau poate chiar Gonzalez în persoană. Cum îndrăznești, domnule? Voi toți trebuie să vă dați seama cât de mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pe care ți-am trimis-o la moartea tatălui tău, coroană pentru care nu am făcut nici o economie. Și acum voi fi scurt: după multe nopți nedormite, am dat originalul scrisorii alăturate avocatului nostru, care vă dă în judecată pentru calomnie, cerând o despăgubire de cinci sute de mii de dolari. Aceasta va fi o mică compensație pentru insultele primite. Adresează-te unui avocat. Ne vom vedea la tribunal, ca niște gentlemeni. Fără amenințări, te rog. Cu cele mai bune urări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
deschise la litera „A“. Nu exista nici un dosar cu Abelman. Sertarul era complet gol. Mai deschise și alte sertare și constată că jumătate dintre ele erau de asemenea goale. Bun început pentru a se putea apăra într-un proces de calomnie! — Ce faceți voi aici cu dosarele? — Și eu mă-ntrebam același lucru, spuse vag domnul Zalatimo. — Gonzalez, cum se numea țicnitul ăla pe care l-ai pus să lucreze aici, tipul ăla gras și mare, cu șapcă verde? — Domnul Ignatius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
da într-adevăr încredere în numele lor. Trebuie să mă străduiesc cât pot ca să compensez eșecul tău total ca părinte. — Să obții un premiu de la Fundația Leon Levy va fi o adevărată insultă publică. Să te ții atunci câte procese de calomnie o să-ți cadă pe cap, intentate de cei care primesc premiile. Las-o moartă! Ce s-a întâmplat cu bridge-ul? Alții continuă să joace. Și de ce nu te mai duci să joci golf la Lakewood? Mai ia niște lecții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
zică oamenii de pe Constantinopole Street? Dă-i drumu’, citește tare s-aud și eu, băiete. O încăierare crâncenă afară, pe stradă, fotografii porno, femei de noapte. E scris totu’ aici. Citește, băiete! — Mai bine nu citesc. E înțesat probabil cu calomnii și murdării. Mincinoșii aceia de jurnaliști au făcut, fără îndoială, tot felul de aluzii picante. Totuși, Ignatius onoră articolul cu o lectură fragmentară. — Cum adică? Ei pretind că autobuzul acela nu m-a lovit? întrebă el furios. Chiar și prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]