1,758 matches
-
discutabilă a "corectitudinii politice". Această bizarerie politico- ideologică, care marchează un avatar occidental, eminamente american, al gândirii marxiste și care reprezintă o formă activă de mentalitate totalitară (obstinația de a face binele cu forța!), a depășit în ultimii ani zona campusurilor americane de pe Coasta de Vest devenind un canon din ce în ce mai agresiv pe piața discursului public din Europa. El marchează un reviriment al stalinismului agresiv, în care o mână de oameni, deghizată într-o instanța impersonală, decide ce e corect și ce
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de către Consiliul de Securitate al ONU (rezoluția a fost respinsă prin veto de SUA, la 5 octombrie, invocându-se faptul că se ignoră terorismul care amenință statul Israel); la 17 octombrie, armata israeliană a anunțat că-și retrage trupele din campusul de refugiați palestinieni, Jabalia; la 11 noiembrie, presedintele Autorității Palestiniene, Yasser Arafat a murit la vârsta de 75 de ani (într-un spital militar de lângă Paris), Mahmoud Abbas îl va înlocui la conducerea OEP, iar Farouk Kaddoumi va fi desemnat
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de toate zilele a fost o temă de cercetare propusă psihologilor de către DePaulo și Rosenthal (1979:1720-1721) în programul lor pentru studiul minciunii ca fenomen, din anul 1979. În mod surprinzător, antropologii, pentru care era aproape o tradiție să abandoneze campusul universitar, atrași fiind de lucrul pe teren, au neglijat la rîndul lor să studieze procesul socializării prin minciună, deși ei au fost cei care au oferit cele mai amănunțite cercetări asupra minciunii la adulți. Psihologi, sociologi și antropologi, cu toții par
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să intrăm în cabinetul unui psiholog pentru a lua parte la un experiment și nu sîntem păcăliți, unii dintre noi vor fi chiar dezamăgiți! Aproape în același timp, din motive care nu au o legătură directă cu cercetarea socială, în campusuri au apărut comitete etice universitare sau consilii de monitorizare a instituțiilor, după cum sînt cunoscute în America. În Australia, și poate și în alte zone, unele dintre aceste comitete și-au interpretat rolul în mod naiv, considerînd de datoria lor să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1983), menționate în capitolul 6, arătau că studentele manifestau mai puțină toleranță față de minciună decît studenții. Totuși, într-un alt studiu al acestor autori, s-a descoperit că nu exista nici o diferență între atitudinea studenților și cea a studentelor din campus; ambele grupuri tolerau minciuna mai puțin decît colegii lor mai în vîrstă, de la seral. O deosebire mai evidentă, de alt gen, este scoasă la iveală de un studiu asupra atitudinii efectuat de medici americani și menționat în capitolul 6. Potrivit
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de vârstă sau microgeografice; g) creșterea producției de tutun și alcool indigene, precum și a numărului campaniilor de publicitate a produselor din tutun și alcool provenite din import; h) răspândirea consumului de droguri în baruri, discoteci, locuri de distracție, locuințe părăsite, campusuri universitare etc. 2. Factorii determinanți ai consumului și abuzului de droguri: a) lipsa de informare și educare în domeniu; b) acceptarea la nivelul societății a consumului de tutun și alcool; c) diminuarea supravegherii copiilor de către părinți, precum și lipsa de responsabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
apoi transferată, scurtă vreme, la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor. Colaborează la „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Ateneu”, „Saeculum”, „Limbă și literatură” ș.a. După 1989 U. începe să scrie proză. Romanele sale, în manieră postmodernistă, se încadrează în tipologia campusului universitar, între formula romanului cu cheie, gen Bietul Ioanide de G. Călinescu, și formula umoristico-intelectualistă a englezului David Lodge. Prima experiență în acest sens este romanul (eseu, narațiune, comentariu psihologic, estetic, politic etc.) Universitatea care ucide (1995), dedicat „ultimului eminescolog
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
pp. 703-734. Burton, M., Gunther, R. și Higley, J., 1992, Introduction: Elite Transformations and Democratic Regimes, în Higley și Gunther [1992]. Cama, G., 2000, Istituzioni e democratizzazione: l' avvento della politica di massa in Gran Bretagna e Germania, Milano, Angeli. Campus, D., 2000, L' elettore pigro: informazione politica e scelte di voto, Bologna, II Mulino. Caramani, D., 2000, Elections în Western Europe since 1815: Electoral Results by Constituencies, London, Macmillan. Cardoso, F.H. și Faletto, E., 1967, Dependencia y desarrollo en America Latina
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
această analiză cu factorii externi. 38 Nu este acesta locul pentru dezvoltarea pe larg a aceastei teme, de o importanță indubitabilă și în știința politică, legată de evoluțiile din psihologia cognitivă. Pentru o aplicare a acestei discipline în politică (v. Campus, 2000). 39 Printre altele, să ne amintim de Huntington (1968: 461): "Organizarea este drumul spre puterea politică, dar este, de asemenea, fundația de stabilitate politică", și, mai departe: "Cine organizează politica controlează viitorul". 40 Este faimosul termen folosit de Roth
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Krippendorf, Ekkehart (1988) 'Wie die Groen mit den Menschen spielen. Goethes Politik, Frankfurt am Main: Suhrkamp. -(1985) Staat und Krieg. Die historische Logik politischer Unvernunft, Frankfurt am Main: Suhrkamp. -(1977) Internationale Beziehungen als Wissenschaft. Einführung 2, Frankfurt am Main: Campus Verlag. -(1963) 'Ist Ein Beitrag zur Theorie und der Versuch, eine unhaltbare Unterscheidung aufzuheben', in Ekkehart Krippendorff (ed.), Internationale Beziehungen, Köln: Kiepenheuer and Witsch, 1972, pp. 189-213. Kuhn, Thomas (1970a) The Structure of Scientific Revolutions, 2nd edn, Chicago: University of
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
unor edificii remarcabile și un bun punct de plecare spre alte locuri de atracție turistică din Venezuela. Unul din obiectivele care merită a fi vizitate în capitala țării este Universitatea din Caracas, cea mai veche din Venezuela, fondată în 1721. Campusul acestei universități este o adevărată capodoperă de arhitectură urbană, motiv pentru care a fost inclus în lista Patrimoniului mondial UNESCO din anul 2000. Cu o suprafață de 2km2, campusul a fost construit în perioada 1940-1960 și include 40 de clădiri
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Universitatea din Caracas, cea mai veche din Venezuela, fondată în 1721. Campusul acestei universități este o adevărată capodoperă de arhitectură urbană, motiv pentru care a fost inclus în lista Patrimoniului mondial UNESCO din anul 2000. Cu o suprafață de 2km2, campusul a fost construit în perioada 1940-1960 și include 40 de clădiri importante. Lucrările au fost coordonate de arhitectul venezuelean Carlos Raul Villanueva. Cumaná, o veche așezare colonială fondată în 1515, este astăzi un oraș cu peste 300.000 locuitori, situat
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
conturează și conținutul literaturii destinată studiului În școli. Apar, În fascicule, Teze provizorii de istorie a literaturii române, care, În final, trebuiau să alcătuiască programa școlară a disciplinei În discuție. O imagine a literaturii destinată manualelor școlare ne dă Eugen CAMPUS 76: „A trecut mai bine de o jumătate de an de când au Început să apară treptat, În broșuri succesive, tezele provizorii de istoria literaturii române. Și totuși, până acum, nici un ecou În presă, nici un comentariu. Există o explicație și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dosoftei, Cronicile, Istoria Ieroglifică a lui Cantemir și Într-un caz sau două, În literatura nouă”. * În programa didactică, În primul an de liceu (cl.aVIII-a) se studia și teoria literaturii - cu un conținut care stârnește indignarea aceluiași E. CAMPUS 77 de la Viața românească: „La sfârșitul unei lecții de teoria literaturii, (Ă), una dintre elevele clasei a VIII-a a unui liceu din Capitală și-a exprimat astfel nedumerirea: «Tovarășă profesoară, dar cu literatura imperialistă ce-i? Citim mereu În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai tare: Examenul fusese-o sărbătoare”. Despre imaginea lingvisticii În 1951, despre tangența ei cu opera literară, cu arta actorului, despre conținutul și stadiul cercetării lingvistice la Academie, despre stilistica marxistă, ș.a., În suita de articole din paginile următoare. Eugen CAMPUS 86: „Cele mai frumoase succese ale lor le-au dobândit fruntașii scrisului nostru atunci când bogatul conținut de idei bazat pe cunoașterea adâncă a vieții, l-au exprimat Într-o limbă clară, simplă, viguroasă, bogată. Să ne amintim de pildă, poemul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oameni, de faptele lor. (Însemnări pe marginea unor nuvele). În: Flacăra, nr. 51-52, 30 dec. 46. Titus Ștefănescu. - Priboi I. Puțuri „Orbecanii”. În: Flacăra, nr. 27 (131), 8 iul. Același roman recenzat și În Viața românească, nr. 6, de Eugen Campus; Mihai Novicov. - O carte care trebuie citită de cât mai mulți: A. G. Vaida „Scântei În beznă”, III. În: Flacăra, nr. 34 (138)-35 (139). Cronică literară la același roman și În Contemporanul, nr. 207, 22 sept., de Eugen Luca. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
I. Jipa: „E ușor de ținut minte”. Ibidem, nr. 22 (126), 3 iun. Horia Bratu. - Haralamb Zincă „Primăvara”. Ibidem, nr. 23 (127), 10 iun. Notă de lectură și În Almanahul literar, Cluj, nr. 7, iun. 1950, de D. Mircea. Eugen Campus; „La Taliana” de Traian Coșovei; Notă de lectură și În Almanahul literar, Cluj, nr. 10, sept.1950, de A.M.(Aurel Martin). Mihai Novicov. - O imagine concretă a realității În devenire. (Mihail Sadoveanu: „Mitrea Cocor”). În: Flacăra, nr. 4 (108), 28
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
St. Cremene. - „Nică fără frică” duce copiii Într-o lume nouă a basmului Însemnări pe marginea volumului Ninei Cassian. În: Contemporanul, nr. 193, 16 iun. 75. Horia Bratu. - Importanța valorificării moștenirii noastre literare. Ibidem, nr. 181, 24 mart. 76. Eugen Campus. - Pe marginea tezelor provizorii de istorie a literaturii române. În: Viața românească, nr. 11, nov.1950 În: Contemporanul, nr. 80. Ibidem, nr. 147, 29 iul, 1 iul 30 iun.50 În: Viața 1951 77. Eugen Campus. - Despre manualul de teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
24 mart. 76. Eugen Campus. - Pe marginea tezelor provizorii de istorie a literaturii române. În: Viața românească, nr. 11, nov.1950 În: Contemporanul, nr. 80. Ibidem, nr. 147, 29 iul, 1 iul 30 iun.50 În: Viața 1951 77. Eugen Campus. - Despre manualul de teoria literaturii. Ibidem, nr. 10, oct. 1950 78. xxx Împotriva cosmopolitismului În știință, (Despre „Bulletin linguistique”). În: Lupta de clasă, nr. 3, ian.-mart. 1949 79. În: Contemporanul, nr. 143, 1 iul. 80. Idem, nr. 147, 29
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Alamanahul literar, Cluj, nr. 8, aug. 1950 - J. Popper. - Învățătura stalinistă despre limbă și problemele limbii noastre literare. În: Flacăra, nr. 50 (154), 16 dec. 85. A. Rogoz; H. Bratu. - Examenul. În: Contemporanul, nr. 195, 30 iun. 1950 86. Eugen Campus. - Pentru o limbă literară cu adevărat populară (sic!). În: Viața românească, nr. 5, mai 1951 87. Valentin Silvestru. - Unele probleme ale artei actorului În lumina tezelor staliniste despre lingvistică. În. Flacăra, nr. 25 (181), 21 iun. 88. xxx Sesiunea lărgită
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cunoscând cauza adâncă a deficiențelor sale, pentru a le smulge cu rădăcină cu tot. Este o datorie față de tine Însuți și față de alții. (Ă)” * În Almanahul literar 12, Cluj: „Discutând recentul volum de Poezii al lui A. E. Baconsky, Eugen Campus se Întreba printre altele, În Viața românească (anul, IV, nr. 2): «În ce constă timbrul specific al talentatului tânărului poet clujean? Răspunsul este, desigur, greu de dat. Credem că el ar putea fi formulat de la următoarele trei caracteristici fundamentale: Baconsky
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un poet care gândește, care are capacitatea de a generaliza original prin imagini artistice; este un poet de o uluitoare simplitate, un poet de o impresionantă vigoare». Trei afirmații care constituie tot atâtea exagerări, pe care, de altfel, Însuși Eugen Campus va avea grijă să le bemolizeze simțitor atunci când, părăsind terenul teoretizărilor și al aprecierilor gratuite, va analiza câteva din poemele lui Baconsky. Poetul care gândește va deveni poetul care raționează formalist (În Fabulă din lumea coniferelor), uluitoarea simplitate și impresionanta
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tipologiei șovăielnicului, alunecarea spre invidualism (a unor personaje) spre formalism ori naturalism (a autorului) ș.a. reies și din primul roman despre hidrocentrale - publicat În serial În Viața românească, iar În volum În 1952 - aflăm dintr-o cronică a lui Eugen CAMPUS 31. „Cumpăna luminilor este povestea ofensivei constructorilor hidrocentralei din Valea Corundului pentru transformarea naturii, pentru clădirea unei vieți mai bune, pentru zdrobirea dușmanului de clasă. (Ă). Cumpăna luminilor izbutește să redea concret modul cum se desfășoară munca pe un mare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
această măruntă concesie „tehnică”, a cedat În fond influenței ideologice burgheze”. Un alt roman publicat În Viața românească, Încredere de Mihail Novicov - despre care nu știm când și dacă a apărut În volum - este comentat, tot aici de același Eugen Campus dar și În paginile Almanahului literar din Cluj; primul nu reține, ca aspect pozitiv, decât sugestia din titlu: Încrederea În forța comuniștilor, aspect cu totul umbrit de multele slăbiciuni ale cărții; dincolo, mai bemolizat se vorbește despre „schematism”, abstractism, retorism
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nicorovici la Contemporanul, În schimb Almanahul literar din Cluj susține o adevărată campanie „pentru Înlăturarea unor neajunsuri ale criticii literare”. Dar să citim dovezile În ordinea producerii lor. Primele lipsuri sunt dezvăluite de George MUNTEANU 33, cu referiri la Eugen Campus, Aurel Martin, la sine Însuși, la N.Moran și I.Vitner: „O atitudine apologetică În fond, deși camuflată Întrucâtva, dovedește și Eugen Campus În cronica sa Întitulată Originalitate și manieră (În Viața Românească, an.IV, 1951, nr. 2, p.275
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]