3,168 matches
-
aceste chestiuni concrete, au mai fost încheiate și alte „aranjamente” referitoare la schimburile comerciale și „interpenetrațiunile” economice dintre cele două țări. După revenirea monarhului din periplul european, la 25 noiembrie 1938, ziariștii străini din Capitală au comentat rezultatele întrevederii cu cancelarul Adolf Hitler, în sensul că „se va ameliora” situația legionarilor arestați și se vor „calma” spiritele tineretului naționalist. Jurnaliștii au apreciat că, din punct de vedere politic, cele mai mari șanse de reușită le-ar avea un cabinet condus de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aflat și părerile liderilor P.N.Ț. față de evenimentele din ultima perioadă, sursa obținând datele din cercul lui Mihai Popovici. Conform acestuia, percepția vizitei regelui în Occident „a întrecut orice așteptări”, iar întâlnirea cu Hitler a constituit „un adevărat succes”, deoarece cancelarul a garantat frontiera de est a României și a promis o deschidere investițională în economia țării. La Londra și Paris, regele a fost „foarte demn”, însă în cadrul discuțiilor a fost subliniată necesitatea unei orientări a politicii externe românești către Berlin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Adolf Hitler s-a produs la 13-14 ianuarie 1941, în localitatea Obersalzburg, ocazie cu care a fost abordată, în special, situația internă din România, relațiile cu mișcarea legionară în care s-au infiltrat comuniști și alte probleme de interes bilateral. Cancelarul german și-a dat acordul pentru sprijinirea generalului Antonescu în cazul unui conflict cu mișcarea legionară, apreciind că acesta reprezintă un factor de stabilitate și încredere în realizarea planurilor germane viitoare. O consecință a strângerii relațiilor româno-germane a fost ruperea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
München s-a desfășurat o nouă reuniune a liderilor din România și Germania (12 iunie 1941), de data aceasta fiind prezentat Planul „Barbarossa” și sarcinile care revin armatei române, în principal pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei. Șase zile mai târziu, cancelarul german l-a informat pe generalul Antonescu, printr-o scrisoare, de data exactă a ostilităților. La 22 iunie 1941, România a participat la efortul antisovietic cu două armate, care aveau în subordine 13 divizii, 6 brigăzi și 672 avioane. Alături de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cererea germană de suplimentare a trupelor române de pe front cu încă trei divizii. Noi contacte bilaterale s-au desfășurat o dată cu vizita lui Mihai Antonescu în Germania (22-23 octombrie 1942), care a avut discuții cu omologul său, Joachim von Ribbentrop și cancelarul Hitler. Prin declanșarea ofensivei sovietice la Cotul Donului (19 noiembrie 1942) și în Stepa Calmucă (20 noiembrie 1942), trupele româno-germane au fost puse în dificultate și au suferit pierderi mari, mai ales Armata 6 germană și Armata 3 română. Ulterior
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a României din război, ceea ce mareșalul Antonescu a refuzat categoric. Cei doi lideri s-au revăzut la începutul lunii septembrie 1943 și au discutat situația trupelor din peninsula Crimeea. Luna următoare a avut loc o corespondență intensă pe acest subiect, cancelarul apreciind ca indispensabilă păstrarea peninsulei, iar mareșalul Antonescu cerând retragerea trupelor, pentru a nu fi obligate să capituleze. Neîncrederea Berlinului față de poziția României și Ungariei într-o perspectivă nefavorabilă a frontului a condus la elaborarea Planurilor „Margarethe I” și „Margarethe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Informații, cu misiunea „de a recruta informatori” din mediile industriale și comerciale. În plan contrainformativ, rezidența Serviciului secret german a aflat că Societatea „Anglo-Română” (str. Dr. Slătineanu nr. 20) „continuă” să difuzeze materiale propagandistice antigermane ce cuprindeau neadevăruri flagrante la adresa cancelarului, armatei și poporului celui de-al III-lea Reich. Pentru paza transporturilor din România în Germania, aceeași mișcare politică a înființat „o serie de formațiuni”, cu rolul de a supraveghea și proteja contra tentativelor britanice de sabotare. O informație „sigură
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dispăruseră. Nici guvernul otoman nu mai avea obligații față de fosta lui vasală. Era foarte clar că țara nu putea rămîne izolată, dar alegerea unui partener de alianță nu era ușoară. Guvernul român ar fi preferat o înțelegere cu Germania, dar cancelarul german, Otto von Bismarck, insista asupra necesității stabilirii unei legături cu Viena. În această privință, dificultatea consta în desele fricțiuni dintre România și monarhia austro-ungară. După Ausgleich, situația românilor din Transilvania se înrăutățise, ceea ce nu putea să nu afecteze relațiile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
tratatului avea să constituie unul dintre motivele pentru care Italia a putut rămîne neutră după declanșarea conflictului. Măsurile care se cereau luate nu au fost nici ele discutate la Berlin într-un mod adecvat situației. Wilhelm al II-lea și cancelarul său, Theobald von Bethmann-Hollweg, au asigurat guvernul habsburgic că Germania îl va susține indiferent ce decizie va lua în privința Serbiei. Acest "cec în alb" îi permitea Vienei să hotărască asupra politicii ambilor parteneri aliați. Metodele alese au fost cele adoptate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
obținut 37,5 % din voturi, iar comuniștii 14,5 %. Cu alte cuvinte, majoritatea electoratului german își pierduse încrederea în regimul constituțional. Etapele prin care a ajuns Adolf Hitler la putere au fost adeseori relatate. El a devenit în ianuarie 1933 cancelar pe o cale perfect legală. După ce a preluat puterea, sprijinit de dreapta, Hitler a reușit să dobîndească de la nou aleasa Adunare puteri extraordinare pentru a rezolva criza internă. El și partidul său au trecut apoi la lichidarea atît a opoziției
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din cruciadă (participă la a douași moare în a treia) un mijloc de a-i egala pe marii împărați ai pax romana-ei. De la începutul domniei sale, Frederic reprimă cu energie orice veleitate de revoltă a celor mari. Sfătuit și asistat de cancelarul Rainald de Dassel, el își manifestă dorința de a restaura Sfîntul Imperiu, de a face din el un stat organizat și unit, căruia să-i revină dominium mundi, pe scurt, să reînnoade tradiția inaugurată de auguștii romani și reluată de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în 1194, Papa Celestin III acordă corporației studențești primele sale privilegii. La acea dată, magistrii și elevii începuseră să părăsească curtea interioară a catedralei, preferîndu-i pantele colinei Sainte-Géneviève sau abatia Sf. Germain-des-Pres: ei considerau apăsător controlul exercitat de agentul episcopal, cancelarul, căruia-i revine dreptul exclusiv de a conferi gradele (mai ales licentia docendi, licența de învățămînt). În 1200, în urma unei înfruntări între burghezi și studenți, urmată de intervenția starostelui și a santinelei care a făcut mai mulți morți printre cei
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
familie nobilă, ales Episcop la propunerea regelui Poloniei, lăsând un preot diocezan care să administreze bunurile cuvenite Episcopului și să-i trimită rentele în Polonia, iar el avea rolul de Vicar al Episcopului de Premysł, fiind numit de către acesta Mare Cancelar al regatului. Sf. Congregație a decis rechemarea Episcopului la datorire. Dar, văzând că toate invitațiile de până atunci au fost zadarnice, în sesiunea din 14 martie 1640 a decis să-l preseze prin Nunțiul din Polonia cu amenințarea că, dacă
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
nu va elimina singularitatea celui de-al Treilea Reich [...] (cf. Maier, 1988, pp. 17-18). Argumentul "revizioniștilor"36 a fost că cultura germană în general și memoria colectivă în special manifestă o obsesie față de Holocaust care trebuie depășită. Încă din 1981 cancelarul Helmut Schmidt a afirmat că "suveranitatea Germaniei nu mai trebuie să fie prizoniera Auschwitz-ului" (Olick, 1998, p. 550). Același Nolte a punctat forța sufocativă asupra prezentului pe care fixarea obsesivă a conștiinței contemporane pe păcatele trecutului nazist o poate avea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Croce, B. (1921). Theory & History of Historiography. Londra: George G. Harrap & Co. Ltd. Culic, I. (2005). Re-Writing the History of Romania after the Fall of Communism. History Compass, 3(1), 1-21. Diaconescu, M.G. (2004). Gândirea politică a lui Ștefan Jósika, cancelarul principelui Sigismund Báthory (Paternitatea unei idei politice: unirea Transilvaniei cu Țara Românească și Moldova). Acta Transylvanica. Anuarul Centrului de Istorie a Transilvaniei, vol. I, 17-42. Djuvara, N. (2008). Există istorie adevărată? București: Humanitas. Dobrincu, D. și Iordachi, C. (coord.). (2005
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe liderul partidului majoritar în coaliția de guvernare, cel care a obținut mai multe voturi și mai multe locuri. În Germania, de exemplu, dreptul-datorie al partidului cu o majoritate relativă, adică al creștin-democraților sau al social-democraților, de a-și prezenta cancelarul, nu a fost niciodată pus în discuție de către liberali, partid minoritar, dar crucial, în posibilele coaliții de guvernare. În mod analog, partidele mici israeliene, indispensabile în formarea coaliției de guvernare, au consimțit întotdeauna ca, fie conservatorii din Likud, fie progresiștii
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care are o oarecare validitate: votul de neîncredere constructiv. Firește că și el necesită prezența unor condiții politice favorabile: sisteme multipartidiste moderate și competiție bipolară centripetă, adică orientată către centrul coaliției. Oricum, simplul fapt că neîncrederea (votul de neîncredere) pentru cancelarul din Germania și pentru președintele guvernului din Spania trebuie votată deschis de o majoritate absolută, fiind urmată la cîteva zile de un alt vot, tot cu majoritate absolută, care va conferi această funcție unei alte personalități în caz contrar urmînd
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
conducător de doctorat. După 1990, m-a preluat și pe mine la doctorat după demisia lui I. Hagiu. A fost și decan al Facultății de Filosofie din '92, este director al Institutului "Gheorghe Zane" al Academiei Române, din 1995, a fost cancelar la UAIC din 2000, este membru al Academiei Române. După înființarea UPA, a fost printre primii profesori care au acceptat să facă parte din corpul nostru profesoral. El a propus Prezidiului Academiei acordarea Premiului "Ion Petrovici" al Academiei lui Petru P.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Neamț și Stațiunea de Cercetări Ecologice și de Acvacultură de la Iași, împreună cu domnul rector, prof.dr. Dumitru Oprea. Au fost făcute eforturi mari și chiar am acceptat unele riscuri, însă succesul a fost deplin. În legislatura din 2004 am fost ales Cancelar General al Senatului. Cu alte cuvinte am revenit la funcția de Secretar Științific al Senatului, pe care am ocupat-o și în legislatura 1996-2000. În perioada 1994-2000 am fost președinte al Comisiei de Științe Exacte 2, din cadrul CNEAA, iar din
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Exacte II în cadrul Consiliului Național de Evaluare și Acreditare Academică - 1994-2000 și membru al Comisiei din octombrie 2000 până în 2004; șef al Catedrei de Zoologie și Ecologie - martie 2000 ianuarie 2001; Decan al Facultății de Biologie - ianuarie 2001 - decembrie 2004; Cancelar al Senatului Universității „Al.I. Cuza” Iași - Ianuarie 2004 - octombrie 2005; Membru de Onoare al Senatului Universității „Al.I. Cuza” Iași de la 01.10.2005. LUCRĂRI PUBLICATE: Articole publicate în anale, reviste științifice cotate ISI - 170 Lucrări publicate în buletine
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în insectele dăunătoare culturilor de legume din Moldova.” Activitatea didactică a domnului prof. Gheorghe Mustață traversează mai multe etape astfel: preparator 1962-1964, șef de laborator 1964-1968, asistent 1968-1971, șef de lucrări 1971-1991, conferențiar 1991-1993, profesor universitar din 1993, decan 20012005, cancelar al Senatului Universității 1996-2000 și 2004-2005. Domnia Sa are, de asemenea, o bogată activitate științifică și de cercetare aducându-și aportul la dezvoltarea științei prin contribuția la dezvoltarea unei școli de entomologie privind „Entomofagii și rolul lor în păstrarea echilibrului natural
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
volume de metodică. Puțini dintre noi pot îmbina atât de armonios activitatea didactică cu cea științifică și managerială; profesorul Gh. Mustață se numără printre aceștia. În ultimele două decenii a îndeplinit diferite munci de răspundere, ca șef de Catedră, decan, cancelar general al Universității, redactor șef al Analelor științifice ale Universității noastre (seria Biologie animală), președinte al Comisiei de Științe exacte din cadrul Consiliului Național de Evaluare și Acreditare Academică; pe toate le-a privit cu deosebită responsabilitate, în sprijinul perfecționării învățământului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ales, în tot ce face, oricum atent la detalii și temperat precum înțelepții antichității. Parcă părea să spună: mai bine gândești de zece ori și decizi o dată decât să iei o decizie proastă. Cine era personajul ? Profesorul Gheorghe Mustață, noul cancelar al Universității, Bismarck cum i s-a spus mai tot timpul deși nu avea nici pe departe prea multe dintre trăsăturile cancelarului german. Am colaborat destul cu profesorul Gheorghe Mustață și în situații dintre cele mai diferite. Întotdeauna m-a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
zece ori și decizi o dată decât să iei o decizie proastă. Cine era personajul ? Profesorul Gheorghe Mustață, noul cancelar al Universității, Bismarck cum i s-a spus mai tot timpul deși nu avea nici pe departe prea multe dintre trăsăturile cancelarului german. Am colaborat destul cu profesorul Gheorghe Mustață și în situații dintre cele mai diferite. Întotdeauna m-a impresionat cumpătarea d-sale în relațiile cu ceilalți, grija pentru detalii atunci când trebuie să decizi poate chiar destinul celorlalți, intransigența și chiar
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Spiritul său muncitor l-a propulsat și în diferite funcții de conducere: * director al Stațiunii Biologice Marine „Prof. dr. Ioan Borcea” de la Agigea, începând din 1990; * secretar științific al Senatului Universității „Al. I. Cuza”, Iași; * decan al Facultății de Biologie; * cancelar al Senatului Universității din Iași, devenind ulterior Membru de Onoare al Senatului aceleiași Universități. Ca o recunoaștere pentru întreaga muncă depusă de a lungul anilor, domnul prof. univ. dr. Gheorghe Mustață a fost recompensat prin alegerea sa în numeroase foruri
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]