2,115 matches
-
dintre sângele din capilarele glomerulare și ultrafiltratul din spațiul capsular. Acesta practic nu are proteine; diferența de presiune este egală cu presiunea oncotică (coloid-osmotică) a plasmei (PCO) (fig. 99). Ca urmare presiunea efectivă de filtrare (PEF) este . Presiunea hidrostatică în capilarul glomerular (PH) este principala forță a filtrării și depinde de presiunea arterială. Sub o PA de 80 mm Hg presiunea scade, iar sub 50 mm Hg PA filtrarea se oprește (insuficiență renală acută, IRA). Presiunea hidrostatică din capsula Bowman depinde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
motorie pentru eliminarea urinei prin tubi. Dacă apare o obstrucție de-a lungul tractului urinar (ca în litiază, obstrucții ureterale sau hipertrofii de prostată) se produce retenție de urină și se oprește filtrarea glomerulară datorită presiunii retrograde. Presiunea coloid-osmotică din capilar se opune filtrării. Reducerea concentrației proteinelor plasmatice scade presiunea coloidosmotică și crește filtrarea. Rata filtrării glomerulare (GFR) depinde de variațiile diverșilor termeni din ecuația anterioară. Coeficientul de Ultrafiltrare Glomerulară(CUG) depinde de conductivitatea hidraulică (permeabilitatea pentru fluide) și suprafața membranei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sanguin renal depășește foarte mult aceste nevoi. Fluxul foarte mare de sânge se datorează necesității de aprovizionare cu plasmă pentru menținerea fluxului glomerular, care ajunge la 180 l/zi. Reglarea GFR Deși presiunea arterială variază permanent, presiunea hidrostatică la nivelul capilarelor glomerulare nu se modifică în mod semnificativ. Aceasta are doi determinanți: presiunea din arteriola eferentă și presiunea din arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte mare datorită marginii în perie cu care este dotată. La acest nivel există o multitudine de canale ionice și transportori proteici care asigură trecerea substanțelor hidrosolubile din lumenul tubular în celula tubulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Fenomenul este deosebit de important mai ales la nivelul tubului proximal și este însoțit și de o reabsorbție semnificativă pe cale paracelulară a substanțelor solvite, prin așa-numitul fenomen de „solvent drag”. Odată ajunsă în interstițiu, apa se reabsoarbe extrem de rapid prin capilarele peritubulare, deoarece sângele de la acest nivel este același sânge care a trecut prin glomerul și care are o presiune osmotică crescută datorită rămânerii în lumenul capilar a proteinelor plasmatice ce nu au putut trece prin filtrul glomerular. Glucoza și substanțele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la nivelul lichidului interstițial al zonei medulare. Aceasta se realizează cu ajutorul vasa recta, vase lungi, ce coboară de la limita între corticală și medulară și merg în paralel cu ansele. Aceste sunt atât arteriole cât și venule. Vasa recta ascendente sunt capilare fenestrate, iar cele descendente au un endoteliu continuu, cu proteine transportori pentru uree și aquaporine. Vasa recta mențin hipertonicitatea cu ajutorul unui mecanism numit schimb în contracurent. Electroliții și alți solviți, mai ales ureea, cere sunt prezenți în concentrații mari în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ductului medular sunt capabile să secrete ioni de hidrogen în cantități crescute, chiar împotriva unui gradient înalt de concentrație, ceea le acordă o importanță deosebită în reglarea metabolismului acido-bazic. 25.3. Fenomene secretorii Secreția tubulară reprezintă transferul de material din capilarele peritubulare către lumenul tubular renal. Ea poate avea loc la toate nivelele tubului urinifer. Mecanismul principal prin care se realizează este transportul activ. De obicei, doar câteva substanțe sunt secretate, ele fiind prezente în plasmă în cantități foarte mari, sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
arteriolele aferente). Eliberată în circulație, renina clivează un polipeptid mic, numit angiotensină I dintr-o proteină plasmatică numită angiotensinogen, sintetizată în ficat (fig.110). Sub influența unei enzime endoteliale, numită enzimă de conversie a angiotensinei, cel mai abundentă la nivelul capilarelor pulmonare, angiotensina I va fi convertită într-un peptid cu 8 aminoacizi, ce acționează asupra unor receptori membranari numiți AT1 și AT2. Stimularea acestora este asociată cu multiple efecte biologice, dintre care cele mai importante sunt vasoconstricția arteriolară și stimularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
angiotensină este rata secreției de renină din rinichi. Scăderea presiunii arteriale reduce presiunea glomerulară, ceea ce reduce filtrarea glomerulară, ceea ce modifică caracteristicile osmotice și saline ale fluidului tubular la intrarea în tubul proximal. Aceste modificări sunt percepute de celulele baroreceptoare din capilarele glomerulare, care sunt chiar celulele granulare, celule musculare netede modificate pentru secreția de renină, precum și de celulele din macula densa care percep variațiile concentrației de sodiu și clor. Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ANP și BNP acționează prin intermediul receptorului ANPA iar CNP acționează prin intermediul receptorului de tip ANPB. Efectele stimulării receptorilor de ANPA și ANPB sunt următoarele: Dilată arteriola aferentă și contractă arteriola eferentă, relaxează celulele mezangiale. Aceste evenimente cresc presiunea la nivelul capilarelor glomerulare și cresc GFR, ducând la o filtrare crescută a apei și sodiului. Scade reabsorbția sodiului la nivelul tubului contort distal și a ductului colector cortical prin fosforilarea cGMP-dependentă a ENaC (canalul de sodiu epitelial, numit canalul de sodiu sensibil
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
glomerular prin această metodă. Există un al doilea mecanism prin care se poate crea cantități suplimentare de bicarbonat în plasmă. Acesta implică generarea și secreția ionului de amoniu (NH4). Celulele tubulare preiau glutamina atât din filtratul glomerular cât și din capilarele peritubulare și îl metabolizează formând amoniac. Amoniacul liber nu poate rămâne solvit, și atunci preia un proton din mediu, creând NH4, care apoi va fi eliminat prin antiport NH4+/Na+. Eliminarea fiecărui ion de amoniu în lumenul tubular va avea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de gradul I pacing-ul cardiac nu este indicat decât dacă intervalul PR nu se poate adapta odată cu creșterea frecvenței cardiace și este mai mare de 300 ms, producând simptome prin umplerea inadecvată a ventriculului stâng (VS), sau creșterea presiunii în capilarul pulmonar deoarece sistola atrială are loc simultan cu cea ventriculară. În astfel de cazuri, puține la număr, studiile au dovedit o ameliorare a simptomelor la acești pacienți (19,20). Înainte de a lua decizia de implantare a unui stimulator cardiac permanent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
Sistemele ultramicroeterogene tipice sunt solurile, în schimb suspensiile și de obicei emulsiile și spumele sunt microeterogene. Un loc deosebit, îl ocupă sistemele capilare. Acestea nu sunt - în accepțiunea clasică - sisteme coloidale propriu-zise, ci corpuri solide poroase străbătute de canale (fisuri) capilare în care se găsește gaz sau lichid; ele pot fi deseori confundate cu sistemele coloidale din punct de vedere al suprafeței lor specifice. În sistemele cu un grad de dispersie foarte ridicat, faza dispersă este doar un „germen” particulele ei
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
mai reduse la cei antrenați decât la neantrenați. Acoperirea necesităților de oxigenare a țesuturilor se realizează în efort pe trei căi cuplate: - schimbul alveolo-capilar, asigurat prin difuziunea crescută de 4¬6 ori a O2; - transportul mai rapid al O2 din capilarele pulmonare spre țesuturile beneficiare; - eliberarea intensificată a O2 la nivel tisular, ca urmare a favorizării procesului de disociere a oxihemoglobinei de către O2 tisular scăzut și CO2 crescut (efectul Bohr); Prin antrenament fizic gradat și susținut, respirația devine mai eficientă, atât
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de intensitate submaximală - aerobă la 100-150 l/min, pe când în cele maximale se ajunge la 150-180 l / min. Consumul de O2 - În efort aprovizionarea cu O2 la nivelul organismului este limitată datorită timpului scurt de contact al aerului alveolar și capilare, circulația sanguină pulmonară, fiind mult activată în timpul efortului. Aportul de O2 la nivelul musculaturii active este asigurat numai parțial de sânge și circulație, deoarece mai intervine un mecanism adaptativ periferic și anume, creșterea coeficientului de utilizare a O2 de către sângele
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sau de antrenament - Când efortul este judicios efectuat ca durată și intensitate, modificările produse dau o mai bună adaptare la efort și o mărire a capacității de lucru. Volumul inimii - evoluează în sensul hipertrofiei datorită efortului îndelungat și constant. Între capilarele sanguine și fibrele miocardice există un anumit raport numeric: la naștere - un capilar la 6 fibre musculare, iar la adult - 1 capilar la o fibră miocardică. de aceea, la copii, capacitatea de adaptare a inimii la efort este mică, având
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
produse dau o mai bună adaptare la efort și o mărire a capacității de lucru. Volumul inimii - evoluează în sensul hipertrofiei datorită efortului îndelungat și constant. Între capilarele sanguine și fibrele miocardice există un anumit raport numeric: la naștere - un capilar la 6 fibre musculare, iar la adult - 1 capilar la o fibră miocardică. de aceea, la copii, capacitatea de adaptare a inimii la efort este mică, având un metabolism redus. La sportiv' inima se hipertrofiază, putând ajunge de la greutatea de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
o mărire a capacității de lucru. Volumul inimii - evoluează în sensul hipertrofiei datorită efortului îndelungat și constant. Între capilarele sanguine și fibrele miocardice există un anumit raport numeric: la naștere - un capilar la 6 fibre musculare, iar la adult - 1 capilar la o fibră miocardică. de aceea, la copii, capacitatea de adaptare a inimii la efort este mică, având un metabolism redus. La sportiv' inima se hipertrofiază, putând ajunge de la greutatea de 300g, la 500g. Hipertrofia miocardului nu se produce pe seama
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
inimii nemodificat, spre deosebire de fondiști care au inima cu volum foarte mare. Coeficientul de utilizare a O2crește la sportivii bine antrenați printr-o mai bună utilizare a O2 la nivelul țesuturilor și mai ales la nivelul mușchilor. În urma antrenamentelor, numărul de capilare care se deschid se mărește și se creează o suprafață mai mare de contact între sânge și țesutul muscular, deci se pot produce schimburi mai intense. La cei neantrenați, O2 se găsește în concentrație de 190ml/litru în sângele arterial
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
2 ședințe pe zi. Răscrucea IANG (VB35), care se află pe fața posterioară a gambei, la mijlocul distanței Între glezna externă și articulația genunchiului, În sensul acelor de ceasornic, 5 minute, de 2 ori pe zi. AFECȚIUNI VASCULARE Pentru mărirea permiabilității capilarelor, ca vasodilatatoare periferice sunt recomandate: Infuzie de măceșe, 2 lingurițe la o jumătate de litru de apă, care se bea Într-o zi. Infuzie de sulfină, o linguriță la cană. Infuzie cu frunze și rădăcini de păpădie, 1-2 lingurițe la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
aminoacizi și apă sau secreția de potasiu și ioni de hidrogen. Vasele sanguine apar în țesutul interstițial lax din jurul nefronilor primitivi, sub acțiunea unor factori de creștere (VEGF și PDGF3), și ulterior formează glomerulii primitivi. în glomerul, celulele endoteliale ale capilarelor vin în contact intim cu celulele epiteliale ale podocitelor și împreună alcătuiesc membrana bazală glomerulară, care acționează ca un filtru prin care plasma devine ultrafiltrat lipsit aproape de proteine. Celulele mesangiale fibromusculare susțin buclele capilare și îndeplinesc o funcție fagocitară (10
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
directă continuitate la polul urinar cu lumenul tubului contort proximal. Podocitele prezintă un corp celular cu citoplasmă abundentă, în care se găsește un nucleu rotund. Corpul celular emite prelungiri citoplasmatice mai groase, orientate, în general, paralel cu axul lung al capilarelor, numite prelungiri majore sau primare. Acestea, la rândul lor, dau prelungiri subțiri, digitiforme, desprinse în unghi drept, perpendicular pe axul lung al capilarelor; ele au fost denumite prelungiri secundare sau pedicele. Acestea se mulează pe fața externă a membranei bazale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
nucleu rotund. Corpul celular emite prelungiri citoplasmatice mai groase, orientate, în general, paralel cu axul lung al capilarelor, numite prelungiri majore sau primare. Acestea, la rândul lor, dau prelungiri subțiri, digitiforme, desprinse în unghi drept, perpendicular pe axul lung al capilarelor; ele au fost denumite prelungiri secundare sau pedicele. Acestea se mulează pe fața externă a membranei bazale care învelește capilarele. Un podocit, prin prelungirile sale, emite pedicele pentru mai multe capilare; un capilar este învelit în pedicele provenite de la mai
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
majore sau primare. Acestea, la rândul lor, dau prelungiri subțiri, digitiforme, desprinse în unghi drept, perpendicular pe axul lung al capilarelor; ele au fost denumite prelungiri secundare sau pedicele. Acestea se mulează pe fața externă a membranei bazale care învelește capilarele. Un podocit, prin prelungirile sale, emite pedicele pentru mai multe capilare; un capilar este învelit în pedicele provenite de la mai multe podocite (fig. 2.7). Corpul podocitelor conține toate organitele celulare și un citoschelet format din filamente intermediare de vimentină
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
desprinse în unghi drept, perpendicular pe axul lung al capilarelor; ele au fost denumite prelungiri secundare sau pedicele. Acestea se mulează pe fața externă a membranei bazale care învelește capilarele. Un podocit, prin prelungirile sale, emite pedicele pentru mai multe capilare; un capilar este învelit în pedicele provenite de la mai multe podocite (fig. 2.7). Corpul podocitelor conține toate organitele celulare și un citoschelet format din filamente intermediare de vimentină (citocheratina lipsește). Prelungirile majore conțin microtubuli (tubulină), pedicelele conțin filamente de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]