6,961 matches
-
450). Astfel, lupta de clasă este „o formă a luptei pentru viață, iar ceea ce se numește conflict între muncă și capital nu-i decât o formă a luptei de clasă” (ibidem, pp. 454-455). Pentru Pareto, opoziția capital/muncă generată de capitalismul industrial nu este decât o formă particulară a antagonismului inerent oricărei societăți diversificate. Așadar, el recunoaște importanța luptei de clasă ca motor al schimbării sociale. Totuși, are și unele rezerve privitoare la ponderea atribuită de Marx factorilor economici. Forța militară
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
devenit sectorul cel mai mare și mai costisitor al guvernului” (ibidem, p. 11). Această evoluție trebuie înțeleasă în contextul unei societăți care n-a cunoscut orânduirea feudală. Elita americană modernă a fost de la început una burgheză. Viteza de dezvoltare a capitalismului n-a permis constituirea în Statele Unite „a unei nobilimi ereditare durabile”. Așadar, nu a existat „o clasă dominantă fixă”, în stare „să reziste presiunii istorice a comerțului și a industriei (ibidem, pp. 16-17). Alți teoreticieni pun mai mult în evidență
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
emigrează în Statele Unite și predă la Universitatea Harvard. În domeniul științelor economice, a fost influențat lui Walras, dar s-a interesat mult și de lucrările lui Marx, ale lui Weber și ale lui Sombrat. El consideră că logica economică a capitalismului este fondată pe profitul prin inovație, aceasta fiind definită ca o combinație nouă de factori de producție. S-a preocupat de funcționarea instituțiilor democratice, iar în această privință a dezvoltat o teorie care se îndepărtează de concepțiile clasice. Lucrări principale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de producție. S-a preocupat de funcționarea instituțiilor democratice, iar în această privință a dezvoltat o teorie care se îndepărtează de concepțiile clasice. Lucrări principale: Theorie des Wirtschaftlichen Entwicklung (1912; traducere în limba franceză: Théorie de l’évolution économique, 1935), Capitalism. Socialism and Democracy (1942; traducere în limba franceză: Capitalisme, socialisme et démocratie, 1951), History of Economic Analysis (1943; traducere în limba franceză: Histoire de l’analyse économique, 1983). Democrația ca tehnică instituțională Pentru Schumpeter, există o formă democratică de guvernare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
menită să se transforme într-o „știință pozitivă”; atunci, „capacitățile” se vor substitui „puterilor”, iar „direcția” „comenzii” (Saint-Simon, 1966, p. 86 și pp. 150-151). În secolul XX, în perioada interbelică, se va răspândi ideea că are loc o disociere a capitalismului financiar de intelighenția tehnică. În Statele Unite a apărut grupul „tehnocraților”, al căror purtător de cuvânt a devenit Howard Scott (1933). Acesta își propunea să le formeze inginerilor conștiința de clasă care le lipsea pentru a pune mâna pe pârghiile de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
tehnocraților”, al căror purtător de cuvânt a devenit Howard Scott (1933). Acesta își propunea să le formeze inginerilor conștiința de clasă care le lipsea pentru a pune mâna pe pârghiile de comandă ale economiei. În paralel cu reflecția asupra evoluției capitalismului, s-a dezvoltat un curent de repunere în discuție a regimului parlamentar. În decursul anilor ’30, această dublă evoluție a căpătat adesea o tentă fascizantă. În Franța, sub regimul de la Vichy, s-au făcut eforturi pe „temele antiparlamentarismului, a anticapitalismului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
decât în termeni de elită, iar Gurvitch se întreabă dacă „grupurile tehno-birocratice” se pot „structura în clase independente”, ținând cont de faptul că, anterior, „ele au servit întotdeauna alte clase”. În opinia sa, apariția acestor grupuri „este legată de constituirea capitalismului organizat și, mai pe larg, de societățile dirijiste și planificatoare” (ibidem, p. 433). Pentru Gurvitch, constituirea grupurilor tehno-birocratice în clase conducătoare „conduce, în capitalismul organizat, la diferite forme de fascism”; de asemenea, aceste grupuri pot căpăta importanță în regimurile „etatiste
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ele au servit întotdeauna alte clase”. În opinia sa, apariția acestor grupuri „este legată de constituirea capitalismului organizat și, mai pe larg, de societățile dirijiste și planificatoare” (ibidem, p. 433). Pentru Gurvitch, constituirea grupurilor tehno-birocratice în clase conducătoare „conduce, în capitalismul organizat, la diferite forme de fascism”; de asemenea, aceste grupuri pot căpăta importanță în regimurile „etatiste colectiviste” corespunzând „primei etape a structurii globale comuniste” (ibidem, pp. 433-434). Chestiunea îl preocupă suficient de mult ca să adapteze, în consecință, tipologia sa a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
acum o altă formă decât altădată. O altă versiune a teoriei manageriale contestă că interesele acționarilor instituționali ar putea fi asimilate pur și simplu cu niște interese capitaliste. Dimpotrivă, în această perspectivă, creșterea puterii instituțiilor financiare ar constitui realmente sfârșitul capitalismului, ca expresie a intereselor de clasă. Într-adevăr, departe de a fi instrumentele unei înnoiri a capitalismului, aceste instituții ar fi niște instrumente de control. Ele ar opera în interesul masei populației care le furnizează capitalurile. Companiile de asigurări trebuie
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ar putea fi asimilate pur și simplu cu niște interese capitaliste. Dimpotrivă, în această perspectivă, creșterea puterii instituțiilor financiare ar constitui realmente sfârșitul capitalismului, ca expresie a intereselor de clasă. Într-adevăr, departe de a fi instrumentele unei înnoiri a capitalismului, aceste instituții ar fi niște instrumente de control. Ele ar opera în interesul masei populației care le furnizează capitalurile. Companiile de asigurări trebuie să țină cont de interesele celor pe care-i asigură, fondurile de pensii tinzând să adopte punctul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Dimpotrivă, alții au pretins că schimbările în compoziția clasei capitaliste au dat naștere unei mici elite de capitaliști financiari ce domină economia la ora actuală. Într-o versiune marxistă a teoriei manageriale, se admite fără înconjur că forma familială a capitalismului a dispărut din marile întreprinderi moderne. Totuși, nu se întrevede nicăieri o evoluție care să ducă la o ieșire din capitalism. Dimpotrivă, managerii sunt obligați să-și utilizeze puterea pentru a face sistemul capitalist să funcționeze eficace în etapa capitalismului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
economia la ora actuală. Într-o versiune marxistă a teoriei manageriale, se admite fără înconjur că forma familială a capitalismului a dispărut din marile întreprinderi moderne. Totuși, nu se întrevede nicăieri o evoluție care să ducă la o ieșire din capitalism. Dimpotrivă, managerii sunt obligați să-și utilizeze puterea pentru a face sistemul capitalist să funcționeze eficace în etapa capitalismului monopolist. O clasă de acționari bogați poate subzista, dar ea nu participă în nici un fel la exercițiul puterii în sânul marilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
capitalismului a dispărut din marile întreprinderi moderne. Totuși, nu se întrevede nicăieri o evoluție care să ducă la o ieșire din capitalism. Dimpotrivă, managerii sunt obligați să-și utilizeze puterea pentru a face sistemul capitalist să funcționeze eficace în etapa capitalismului monopolist. O clasă de acționari bogați poate subzista, dar ea nu participă în nici un fel la exercițiul puterii în sânul marilor întreprinderi. Teoria „capitalismului financiar” continuă să se inspire din principiile marxismului clasic, dar pune accentul mai mult pe sistemul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sunt obligați să-și utilizeze puterea pentru a face sistemul capitalist să funcționeze eficace în etapa capitalismului monopolist. O clasă de acționari bogați poate subzista, dar ea nu participă în nici un fel la exercițiul puterii în sânul marilor întreprinderi. Teoria „capitalismului financiar” continuă să se inspire din principiile marxismului clasic, dar pune accentul mai mult pe sistemul de relații în centrul căruia se află întreprinderea capitalistă. În această optică, întreprinderea modernă este ancorată într-o densă rețea de relații financiare. Întreprinderile
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ancorată într-o densă rețea de relații financiare. Întreprinderile au încetat de mult să mai fie centrele autonome de luarea deciziilor ce făceau din ele niște actori clar identificabili pe piață; ele au devenit elemente ale unui sistem global al capitalismului financiar. Industria și banca se inserează din ce în ce mai mult într-un sistem de monopoluri, iar aceste două sectoare de activitate sunt strâns legate unul de celălalt în sânul marilor grupuri financiare. Rivalitatea și conflictele dintre grupurile financiare sunt cele care determină
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
într-un sistem de monopoluri, iar aceste două sectoare de activitate sunt strâns legate unul de celălalt în sânul marilor grupuri financiare. Rivalitatea și conflictele dintre grupurile financiare sunt cele care determină evoluția economică generală. Sistemul pus în mișcare de capitalismul financiar este dirijat de o oligarhie rezultată din grupuri rivale, ce reușește, de bine, de rău, să introducă între ele un anumit grad de coordonare. Această elită economică conduce viața afacerilor în interesul unei clase capitaliste luate în ansamblul ei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
reușește, de bine, de rău, să introducă între ele un anumit grad de coordonare. Această elită economică conduce viața afacerilor în interesul unei clase capitaliste luate în ansamblul ei. Există o teorie a controlului bancar ce rezultă din cea a capitalismului financiar. Teoreticienii controlului bancar estimează că băncile acționează asemeni unor centre de control ale capitalismului financiar și că, la urma urmelor, ele sunt acelea care domină industria. Economia modernă ar fi deci dominată de o elită restrânsă de bancheri ce
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elită economică conduce viața afacerilor în interesul unei clase capitaliste luate în ansamblul ei. Există o teorie a controlului bancar ce rezultă din cea a capitalismului financiar. Teoreticienii controlului bancar estimează că băncile acționează asemeni unor centre de control ale capitalismului financiar și că, la urma urmelor, ele sunt acelea care domină industria. Economia modernă ar fi deci dominată de o elită restrânsă de bancheri ce ar controla afacerile tuturor marilor întreprinderi. Acestei viziuni a lucrurilor i se opune adesea ideea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dominată de o elită restrânsă de bancheri ce ar controla afacerile tuturor marilor întreprinderi. Acestei viziuni a lucrurilor i se opune adesea ideea că băncile însele rămân supuse controlului unor capitaliști individuali ce întrețin o veche tradiție familială. Așadar, mecanismele capitalismului familial ar fi fost mai degrabă restructurate decât nimicite. Dincolo de marxismul clasic: elita întreprinderilor Confruntarea dintre marxism și teoriile manageriale a suscitat apariția unor teorii care se îndepărtează tot mai mult de marxismul clasic. A existat mai întâi o teorie
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Teoria constelației de interese dezvoltată de John Scott coincide în mare parte cu cea a hegemoniei financiare, dar, cu toate acestea, ea este interesată de controlul efectiv al întreprinderilor luate separat. Dezvoltarea acționariatului interfirme a produs un sistem unificat de capitalism financiar, însă a creat și un sector dominant de întreprinderi a căror proprietate este complet depersonalizată. Astfel, ne găsim în fața unei situații care nu ține nici de „controlul bancar”, nici de „controlul managerial”, însă care participă la o formă de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
schimbările intervenite în anii ’90. În afara disponibilității sale ideologice, ea dispunea și de un nivel de formație real, de experiența gestionării, de resurse relaționale moștenite din faza precedentă și de o evidentă absență de scrupule în aplicarea metodelor brutale ale capitalismului sălbatic (Juchler, 1994, pp. 117-118). Toate datele referitoare la Europa de Est din anii ’90 au un numitor comun: ele arată că evoluția generală care a afectat elitele combină reproducerea și circulația lor. Concluzie În studierea elitelor, ca și în alte domenii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Paris (ediția I în limba germană: 1908). Simon, Pierre-Jean, 1991, Histoire de la sociologie, PUF, colecția „Fondamental”, Paris. Staniszkis, Jadwiga, 1991a, The Dynamics of the Breakthrough in Eastern Europe. The Polish Experience, University of California Press, Berkeley. Staniszkis, Jadwiga, 1991b, „Political Capitalism in Poland”, Eastern European Politics and Societies, vol. 5, pp. 127-141. Stanworth, Philip; Giddens, Anthony, 1974, Elites and Power in British society, Cambridge University Press, Cambridge. Steiner, Kurt, 1972, Politics in Austria, Little Brown, Boston. Suleiman, Ezra N., 1979, Les
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de a nu mai poseda nimic eliberează ființa și o indexează cu un grad de spiritualitate superior normalei. Sărăcia voluntară comună discipolilor lui Francisc din Assisi și cerșetorilor voluntari definește într-un anume fel această epocă a Evului Mediu. Nașterea capitalismului în acele spații numite limbi, explozia bogățiilor private, modul de trai costisitor al membrilor clerului, al neguțătorilor și al proprietarilor, creșterea vertiginoasă a puterii banului care reglează ansamblul problemelor, provoacă și acest fel de reacție printre exclușii mecanismului social și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Amnesty International” sunt printre cele mai notorii exemple de organizații ale unor m.s. transnaționale. Ironic, mișcarea anti-globalizare este una dintre dintre reflecțiile cele mai clare ale globalizării la nivelul mișcărilor sociale - aderenții acesteia find capabili să se mobilizeze împotriva reuniunilor capitalismului global din toate colțurile lumii. Schimbarea este promovată însă, în continuare, și de m.s. de nivel local, regional sau național. Emergența mișcărilor sociale Potrivit lui Charles Tilly (2004), m.s. au apărut abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în Anglia și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de influență a celor dezvoltate. La Dobrogeanu-Gherea starea societății românești nu mai este concepută în termeni psihosociali, ca o excepție nefericită produsă de o elită necoaptă și incompetentă, cum credeau maiorescienii, ci ca o expresie a unei evoluții legice a capitalismului european. Modelul neoiobăgiei a adus câteva inovații teoretice și metodologice în cercetarea procesului de modernizare a societăți românești: Prin identificarea regimului neoiobag ca invariant structural al societăți românești de după 1864, care condensa și genera contradicții de clasă adânci și, deci
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]