20,388 matches
-
se referă viața cu Isus Hristos, cum poți deveni un om după inima lui Dumnezeu și ce va semnifica a doua venire a lui Hristos. Vedem astfel cum cu un talent de maestru, pastorul Iosif Țon ne conduce în stilul său caracteristic, adică sistematic și pas cu pas, către o înțelegere suficientă a drumului spiritual pe care trebuie să îl urmăm în viață, cu alte cuvinte, ne îndrumă să ajungem să alegem viața. „Să avem certitudinea că El există” „Mesajul acesta este
IN CAUTAREA RASPUNSULUI LA INTREBARILE FUNDAMENTALE ALE EXISTENTEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367189_a_368518]
-
existențiale. „Viața pe fugă” este romanul acestui sfârșit de mileniu”, spune Ion Țugui. La fel ca și în “Platonia”, Mirela Roznoveanu se dovedește a fi și în “Viața pe fugă”, un subtil analist al sufletului feminin, evocând încă o dată cu talentu-i caracteristic, viața, frământările, dorințele, preocupările unei femei. “Doamne, ce este viața?” “Doamne, ce este viața?”, se pune la un moment dat, întrebarea, în cartea Mirelei Roznoveanu, „Viața pe fugă”. Sau altfel spus, parafrazând titlul volumului, ce fel de viață mai poate
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
spus, parafrazând titlul volumului, ce fel de viață mai poate fi cea trăită pe fugă? Poate tocmai de aceea nu este întâmplător faptul că romanul începe în ajunul zilei de 4 Iulie, în preziua marii sărbători naționale a Americii. Odihna caracteristică unei importante sărbători ar trebui să devină pentru Angela, personajul principal al cărții - o emigrantă româncă ajunsă în Lumea Nouă - un mod de existență, nu neapărat fizică, dar mai ales, interioară. De altfel, autoarea nu alege întâmplător ca moment de
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
pentru setea sa de aventură, întruchiparea legendarului vis american împlinit. Fabulos! The Strip Primul complex de edificii-mamut de pe vestitul bulevard de paradă La Vegas-Strip este cel egiptean. Sunt prezente sfinx, obelisc, piramidă, replica mormântului faraonului Tutankamon și multe alte elemente caracteristice, toate la dimensiuni strivitoare, nu doar de jucărie, cum mi le-nchipuisem eu. Spre deosebire de original, piramida de aici nu e compactă pe dinăuntru, ci găzduiește în forul ei puzderie de mese și aparate de joc, în timp ce pereții exteriori sunt ”îmbrăcați
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
luptătoare, întocmai ca Heracles, Achile și Tezeus. Această statuie reprezintă o refugiată care și-a pierdut armele în luptă și sângerează dintr-o rană sub sânul drept. În ciuda situației grave a trupului, fața ei nu arată durerea, reținerea emoțională fiind caracteristică artei clasice a secolelor V și IV î.e.n. În partea opusă acestei statui este Statuia lui Diadumenos (Roman Diadoumenous Statue) din marmură, copie a celei grecești din bronz, din anul 430 î.e.n. Statuia a fost extrem de populară în perioada romană
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
este întotdeauna cea mai bună), când legile sunt folosite de cei puternici pentru a-și apăra bogățiile. Să nu căutăm a institui un așa zis echilibru, care, în fapt să creeze un și mai mare dezechilibru. Nedreptatea - contrariul dreptății - este caracteristică omului nedrept. Nedreptatea, se spune în „Etica Nicomahică” a lui Aristotel, este și exces și insuficiență, pentru că ea generează și una și alta: „este un exces în sensul că cel care comite nedreptatea își atribuie sieși prea mult din ceea ce
DESPRE DREPTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368662_a_369991]
-
fibră androgină și convingeri, evident, antichristice, care, aidoma bacchantelor din anturajul zeului Dionysos, sfâșie cu „goale mâini” (Euripides), într-un chip deloc imprecis, tot ceea ce întâlnește în cale: minți, suflete, conștiințe (desigur, unde acestea există și posedă gradele de libertate caracteristice). Îndreptați din punct de vedere mentalist exclusiv către exacerbația propriului eu pe întreaga durată temporară a corpului individual, dar și către aceea a spațiului specific extravagantei lumi materialiste din jur, adepții diavolului iconic, prin puterea distructivă a raționalității lor perverse
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Nu doar Luceafărul strălucește. Nu doar profesorii de Limba și Literatura Română citesc cărți și nu numai scriitorii scriu cărți. Acesta pare a fi mesajul indus de realitatea zilelor noastre, care arată, simplu, o atitudine caracteristică generației postmoderne, în care totul este text, totul se poate scrie, bine și repede, mai repede chiar decât s-ar putea citi, așa cum se crede, în mod emblematic, Philippe Sollers: „Când am poftă să citesc o carte, o scriu”. Cu
VREAU SĂ FIU LUCEAFĂR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363663_a_364992]
-
cărei chintesență este principiul creștin potrivit căruia „Mai fericit este a da decât a lua” (Fapte 20, 35), care, în acest fel, nu împărtășește lăcomia, avariția egoistă și isteria individualistă, bine știindu-se că la vârsta tinereții sunt prezente, fiind caracteristice, generozitatea și altruismul. Referindu-ne la Teologia Sacramentală și Liturgică, ajungem la realitatea comuniunii bisericești parohiale sau la cea a comunității monahale, căci menținerea vitalității credincioșilor ortodocși, fie și tineri, se asigură, diacronic, prin mănăstire și prin parohia hrănită spiritual
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
poeziei sale este acela că apare fără ocoliri, spontan și simplu, având rostiri elementare și vii. Dincolo de cuvinte, se află un om viu, în permanentă mișcare, a cărui opțiune rămâne orientarea spre nuanțe filologice clare, cu semne, deprinderi și expresii caracteristice. Autoarea dovedește o fantezie inteligentă, alegând categorii limpezi în domeniul spiritului și având vocația directității și gustul pentru propozițiile clare. Chiar dacă nu ajunge la concepte, adică la filosofie, poezia sa nu este cu nimic inferioară, întrucât preferă scenariul clasic, însă
POEZIA ÎN RUTINA NELIMITĂRII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364674_a_366003]
-
cărei chintesență este principiul creștin potrivit căruia „Mai fericit este a da decât a lua” (Fapte 20, 35), care, în acest fel, nu împărtășește lăcomia, avariția egoistă și isteria individualistă, bine știindu-se că la vârsta tinereții sunt prezente, fiind caracteristice, generozitatea și altruismul. Referindu-ne la Teologia Liturgică, ajungem la realitatea comuniunii bisericești parohiale sau la cea a comunității monahale, căci menținerea vitalității credincioșilor ortodocși, fie și tineri, se asigură, diacronic, prin mănăstire și prin parohia hrănită spiritual de mănăstire
LA CEAS ANIVERSAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364653_a_365982]
-
plecând și ajungând la noțiuni practice, tehnice și concrete, specifici disciplinei numită asistență socială. Sunt prezentate aici metode moderne și foarte actuale de realizare a uni sondaj și de implementare a unui proiect sau a unui program social, cu ajutorul instrumentelor caracteristice Bisericii - instituție ce nu trebuie să aibe vreun complex, din acest punct de vedere, deoarece dispune de toată dotarea și de tot „echipamentul” necesar realizării unui deziderat social. Totodată, lucrarea de de față încearcă să sintetizeze câteva trăsături definitorii ale
DESPRE PARTENERIATUL STAT BISERICA IN DOMENIUL FILANTROPIEI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364700_a_366029]
-
iradiază la nivelul tuturor dimensiunilor culturii și, dacă distincția rămîne în continuare pertinentă, ale civilizației, dîndu-le coloratura specifică. Recunoaștem că un produs cultural sau o manifestare civilizațională sînt occidentale, deci „europene”, exact în măsura în care regăsim, cumva spectral, în ele cadrul valoric caracteristic. Peste tot acolo unde vom înregistra manifestările efective ale acestor valori va fi vorba despre cultura europeană, deci occidentală, indiferent de localizarea geografică. Iar acolo unde valorile sînt invocate, fie și demagogic, non-substanțial, vom putea vorbi doar despre tendințe europenizante
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
ființă culturală. Iar o ființă culturală este una și educabilă, deci permeabilă la contactele, dialogurile, influențele și idiosincraziile culturale. În fapt, ceea ce numim acum globalizare nu este altceva decît dimensiunea economică totală - este vorba mai ales de globalizarea multiplelor piețe caracteristice capitalismului dezvoltat contemporan - a unui proces început acum circa două sute de ani prin lansarea unui nou cadru valoric, a unui nou model cultural-politic - democrația liberală - și antropologic - cetățeanul, deci persoana umană liberă și responsabilă, deschisă cunoașterii și intercunoașterii, capabilă să
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
nu poți face nimic în lumea aceasta și la mine nimic nu este întâmplător. Zona din care provin este minunată, Mehedinți este zona de interferență Banat-Oltenia, la noi graiul este bănățean, si melodiile oltenești, nu toate, sârbă este un dans caracteristic oltenesc, dar restul se aseamănă mai mult cu Banatul. Mama mea fiind mai mult plecată în turnee, până la vârsta de șapte ani eu am fost crescută de bunici, acolo am primit o educație curată, de la țară și cred că educația
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
apa vie cea de toate zilele! Altfel...altfel, va plânge amarnic, cu lacrimi de nisip... bântuit de fantomele „codurilor” roșii și portocalii. Din acest motiv am intitulat imaginea cu fântâna Bărăganului „Rugă pentru apă”. Și, pentru că o consider un simbol caracteristic acestor meleaguri românești... din „vremea aceea”. Imagine pe care am privit-o în adâncul Timpului și am „văzut-o”...in illo tempore, cum zicea Mircea Eliade. Text și foto, Năstase Marin Galați,iulie 2009 (Din ciclul „Țara din suflet”) Referință
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
vedeau fulgere, parcă tot orizontul ar fi luat foc, un foc asemănător celui de artificii de Anul Nou. Apoi am auzit tunetele. Au început să cadă primii stropi, ne-am refugiat în corturi și apoi a început o adevărată aversă, caracteristică ploilor de vară și nu de primăvară. Auzeam cum apa lovea pânza întinsă a cortului ca pe o tobă uriașă. Ploaia...tot așa cum a început a și încetat. Am deschis pânza de la ușa cortului și am constatat că ne aflam
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
Literatura > Recenzii > ”UN ROMAN DE RAHAT”-ADRIAN SUCIU Autor: Dalelina John Publicat în: Ediția nr. 864 din 13 mai 2013 Toate Articolele Autorului AUTOR: Adrian Suciu EDITURA: Tritonic NUMAR PAGINI: 144 Despuierea cuvintelor până la esența lor fascinează. În stilul său caracteristic, adică ”de stat în gît”, autorul se lasă epuizat(ca stoc). Nu e ușor sa digeri nici poezia, nici romanele, nici stilul lui Adrian Suciu. Dar e clar un lucru: scrierile lui sunt pentru oameni inteligenți și dezinhibați. Libertatea, ușor
”UN ROMAN DE RAHAT”-ADRIAN SUCIU de DALELINA JOHN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350426_a_351755]
-
din Celălalt... Dacă ar fi să o plasez pe TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ în intervalul specific al unei anumite direcții dramaturgice din vasta cultură a umanității de până acum, cred că acestui model teatral atât de bine conturat între limitele sonorității sale caracteristice nu i se pot stabili cu strictețe particularitățile definitorii decât în complexul angrenaj al creației românești de gen. Vasile Alecsandri, Alexandru Kirițescu, Tudor Mușatescu, Gabriela Adameșteanu ș.a. au fost în mod plenar creionați de-a lungul vremii prin manifestarea actoricească
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
orânduise un traseu specific în posteritate, dar eu una mi-aș dori foarte mult ca toate aceste unicate ale academicianului Marcu Botzan, inclusiv picturile deosebite ale soției sale, să aibă un drum al lor firesc înspre o sală de expoziție caracteristică ori înspre incinta Academiei Române al cărei membru era. E păcat ca această latură personală, pe care dumnealui nu și-o dezvăluise deloc din câte mi-a spus, să rămână în continuare necunoscută și după dispariția sa fizică dintre noi. La
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
și Lenin la un moment dat, probabil într-o conjunctură asemănătoare, că nici cu boala aia de nevastă-sa nu era de glumit)? Veronel repetă clasica figură a vițelului aflat la poarta nouă, o expresie ce-i era de fapt caracteristică. Securistul se scărpină în barba puțin nerasă, numai atât cît să dea impresia de muncă fără odihnă!! Adevărul e că el avea soluția încă de la început pusă la așa numitul plan B, cel nelipsit în strategiile brațului înarmat al partidului
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
cu toate puterile într-un vast proces constructiv, de edificare și clarificare a locului pe care generația actuală de studenți îl va juca în viitorul țării și națiunii românești. Vom duce mai departe tradițiile de probitate intelectuală și cultură militantă caracteristice studențimii și Universității noastre; vom căuta ca în jurul revistei să creăm și să menținem o atmosferă de efervescență tinerească, de emulație dezinteresată și să asigurăm permanența flăcării pure a științei și artei la organul de presă al Almei Mater Napocensis
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
o dorință care nu duce nicăieri. Nu are sens, cap sau coadă. Să fie adevărat ce spun preoții, anume că toate dorințele sunt de la Diavol, iar omul este cel care iese de fiecare dată pierzător? Apoi, dorințele pot fi mărunte - caracteristice vieții de zi cu zi sau importante - de cele mai multe ori având un scop nobil, ele se adresează omenirii în general și rareori individului, în particular. Putem exemplifica dorința unui dictator de a porni razboaie cu alte țări pentru a forma
AI GRIJĂ CE-ŢI DOREŞTI, SĂ NU GREŞEŞTI! de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/348698_a_350027]
-
păstrării manuscriselor în picup: acesta are în interior o cavitate și el este el însuși așa de greu încât la cântar nu se observă că i s-a adăugat ceva. Și partea de sus a dulapului, partea marcată de cârpăceală caracteristică epocii sovietice, am folosit-o pentru o dublură din placaj.” (Soljenițîn, 2002, pag.14 ) Soljenițîn a realizat chiar și microfilme cu manuscrisele sale și le-a trimis în Occident pentru a se asigura că scrierile sale vor supraviețui. „Scrierea în
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]
-
rătăcire și, plin de obidă, răspunse: - Ai, bre, nașu’! Tot io, că și data trecută și acu’ două dăți și... Domnul ministru rămase o secundă perplex. Nu se aștepta la atâta ingratitudine. Dar, daaar, stările de perplexitate nu îi erau caracteristice. Prin urmare răcni: - Băi, câcat cu ochi! Păi, n-am fost io un bou cân’ mă luai dupe mă-ta și te scosei din învățământ ca să nu te omoare ăia dă le predai tu chimia!? Și te băgai în pâine
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]